1,391 matches
-
-se de 2-3 ori, În total 15 secunde. Masaj Se face dimineața și seara, pornindu-se de jos În sus, către sediul ganglionilor. Nu se masează: regiunea dorsală a gennchiului, stinghia piciorului și regiunea auxiliară. Masajul feței se face pe traiectul nervului facial: masajul pielii capului, cu mișcări de frământare și mângâiere; masajul gâtului, de la centru spre periferie; la fel și al spatelui; masajul regiunii retroauriculare cu mișcări circulare, În sensul acelor de ceasornic. Rolul oxigenului Pentru păstrarea unei bune oxigenări
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
tumorale se va face folosind în succesiune modulul CFM (detectarea curgerii, identificarea vaselor de aport, identificarea vaselor intratumorale) iar apoi modulul Doppler spectral (caracterizarea și cuantificarea curgerii). În mod caracteristic vasele din tumorile maligne (dezvoltate prin proces de angiogeneză) au traiect sinuos, prezintă ramificații cu dispoziție spațială aberantă, sunt intercomunicante și se pot termina brusc, în „deget de mănușă” [6]. Acest aspect poate fi identificat folosind îndeosebi ecografia codificată color. Dispoziția spațială a vaselor intratumorale poate fi ilustrată și prin procedee
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
capitaliste eficiente (În special corporația modernă) au apărut În virtutea logicii, pentru că erau economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste caracteristici sociale În traiectul instituțional anterior al societății (ce include și instituțiile informale: obiceiuri, practici, cutume). Traiectul instituțional (institutional path) se modifică lent, progresiv și, mai ales, are o logică proprie care nu este Întotdeauna cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste caracteristici sociale În traiectul instituțional anterior al societății (ce include și instituțiile informale: obiceiuri, practici, cutume). Traiectul instituțional (institutional path) se modifică lent, progresiv și, mai ales, are o logică proprie care nu este Întotdeauna cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate ce
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cunoștințelor sociale despre realitate ce persistă În obiceiuri, practici, cutume. Actorii Înțeleg și interpretează informațiile venite din mediu prin raportare la propriile modele subiective ale realității. Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme și să perpetueze traiectul instituțional respectiv. Astfel, pot persista instituții ineficiente, dar care sunt percepute ca legitime de către membrii societății. Această percepție este cauzată fie de limitările modelelor cognitive subiective, fie de faptul că este interpretată prin prisma altor valori sociale decât eficiența, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fluxurilor de capital. Abandonând individualismul metodologic, Jepperson și Meyer (1991) argumentează caracterul macrocultural al instituțiilor și consideră acțiunea ca fiind, la rândul ei, o construcție socială. Instituțiile sunt imersate (embedded) În instituții mai cuprinzătoare legitimate social și sunt determinate de traiectul instituțional și cultural: ele urmează o logică a dezvoltării instituționale, logică ce nu poate fi semnificativ influențată de potențialul acțional al actorilor. Între aceste limite Însă, se plasează o serie Întreagă de autori, precum D.C. North (1990), P. J. DiMaggio
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consecințele favorabile ale activităților În care oamenii sunt ghidați de interese cu calamitățile care apar atunci când oamenii Își dau frâu liber pasiunilor” (p. 51). Mult mai târziu, Weber consideră urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
interstițiu fie condensat, fie normal morfologic, în care există nefroni dilatați, normali sau atrofici. Prezența chiștilor alterează relațiile dintre nefroni, ducte colectoare și vase; conexiunea cu nefronii fiind pierdută, majoritatea devin izolați, în sac orb. Există însă posibilitatea ca, pe traiectul tubilor, la nivelul epiteliului să se instaleze zone individualizate de afectare celulară, leziunile putând evolua până la necroză; astfel, celulele apar detașate, în lumene dilatate, eventual prezentând numeroase vacuole în tubii proximali, membrana bazală se îngroașă, iar interstițiul adiacent se fibrozează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
succesiune, așa cum fusese precizat în 1355, precum și de voința stărilor privilegiate. În același timp, teutonii cuceriseră Prusia și o evanghelizau 112. În timpul Marelui Interregn, Imperiul pierde și alte teritorii. Regatul Germaniei se confundă singur cu Imperiul și rămâne pe un traiect care îl diferențiază clar de alte state occidentale, care urmau drumul unificării și centralizării statale. 4. Reichstag: puterea unei instituții sau o instituție în declin? Originea organizării politice a Germaniei se regăsește în schimbările produse în secolul al XIII-lea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dreaptă până în ganglionii scaleni drepți. În partea stângă drenajul limfatic este mai complex, fiind mai interconectat cu cel din partea dreaptă, decât invers. Hata descrie 4 căi limfatice. Prima cale (ruta I) pleacă din ganglionii subaortici (ggl.5), după un scurt traiect se ramifică în două căi: una merge de-a lungul nervului vag stâng până la ganglionii scaleni stângi, iar a doua urcă împreună cu nervul recurent stâng până la ganglionii mediastinali superiori (ggl.1). Pe această cale drenează limfa din segmentul apical și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta ascendentă, posterior de esofag. La nivelul vertebral T5-T6, făcând prima ansă, își schimbă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pe flancul stâng al coloanei dorsale; flancând esofagul urcă în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea internă a mușchiului scalen anterior. Pătrunde în torace printre artera și vena subclavie dreaptă, plasându-se pe versantul anterior al domului pleural, după care trece lateral de vena cavă superioară. În traiectul intratoracic, nervul frenic este însoțit de vasele pericardo-frenice, situate anterior de pediculul pulmonar și pe fața laterală a pericardului, ajungând la diafragm la nivelul orificiului venei cave inferioare unde se împarte în 2-3 ramuri primare ce pătrund în mușchi. Nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
trecând în abdomen prin hiatusul esofagian. Nervul vag stâng trece din regiunea cervicală posterior de trunchiul venos brahiocefalic stâng, fiind situat între artera carotidă stângă și artera subclavie stângă. Raporturile cu nervul frenic stâng au fost amintite mai sus. În traiectul său descendent, în mediastin, trece peste fața laterală a arcului aortic, unde se desprinde nervul recurent stâng, care înconjoară crosa, lateral de ligamentul arterial, după care se așează în șanțul traheo-esofagian stâng, având un traiect ascendent către regiunea cervicală. În raport cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fost amintite mai sus. În traiectul său descendent, în mediastin, trece peste fața laterală a arcului aortic, unde se desprinde nervul recurent stâng, care înconjoară crosa, lateral de ligamentul arterial, după care se așează în șanțul traheo-esofagian stâng, având un traiect ascendent către regiunea cervicală. În raport cu pediculul pulmonar stâng, nervul vag se plasează posterior, ajungând la esofag unde se ramifică. Se fac schimburi de fibre nervoase cu nervul vag drept, după care se concentrează în trunchiul vagal anterior, ce va trece
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
aortei este situată între aorta ascendentă și aorta descendentă, trecând peste trahee. Are 3 ramuri arteriale: trunchiul brahiocefalic, carotida comună stângă și subclavia stângă, mai pot naște din arcul aortic și arterele bronșice. Cele trei ramuri arteriale majore au un traiect ascendent către apertura toracică superioară, primul încrucișează traheea (este reper în mediastinoscopia cervicală), plasându-se pe flancul drept, iar al doilea se poziționează pe partea stângă. Printre trunchiul arterial brahiocefalic și artera carotidă comună stângă se pătrunde cu mediastinoscopul pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
origine, trunchiul arterei pulmonare se află în fața aortei ascendente și a arterei coronare stângi, pentru ca ulterior să fie în același plan cu aorta, iar artera coronară stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și bronșia primitivă stângă, fiind suspendată de crosa aortei prin ligamentul arterial. Din porțiunea mediastinală a arterei pulmonare stângi iau naștere arterele mediastinale pentru lobul superior stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și bronșia primitivă stângă, fiind suspendată de crosa aortei prin ligamentul arterial. Din porțiunea mediastinală a arterei pulmonare stângi iau naștere arterele mediastinale pentru lobul superior stâng (artera mediastinală anterioară, artera mediastinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
restul de ramuri pentru lobul superior, respectiv, lobul inferior. Artera pulmonară dreaptă la origine face un unghi drept cu trunchiul pulmonar, pentru a pătrunde posterior de aorta ascendentă și vena cavă superioară, având o direcție transversală spre hilul pulmonar drept. Traiectul intrapericardic al arterei este mai lung decât cel extrapericardic. Aici se află cele două puncte reper pentru abordul intrapericardic al vasului (fereastra aortico-cavă și recesul retrocav Allison). Prima sa ramură, artera mediastinală, pentru lobul superior, poate naște intrapericardic în recesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
se întoarce la cord prin 4 vene pulmonare - 2 drepte și 2 stângi. După constituirea lor extrapericardică prin unirea a câte două rădăcini venoase (superioară și inferioară), venele pulmonare perforează sacul pericardic, intrând în cavitatea pericardică, unde după un scurt traiect se varsă în atriul stâng. Intrapericardic există o serie de repere anatomice, descrise mai sus, care au semnificație chirurgicală și care necesită a fi cunoscute. Trunchiurile venoase brahiocefalice Cele două trunchiuri brahiocefalice drept și stâng se formează prin unirea vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
3 cm, născând posterior de articulația sternoclaviculară dreaptă; trece anterior și medial de pleura mediastinală și nervul frenic drept și lateral de trunchiul arterial brahiocefalic. Trunchiul venos brahiocefalic stâng se formează posterior de articulația sternoclaviculară stângă, pentru a avea un traiect oblic spre dreapta, trecând anterior de nervul frenic stâng, nervul vag stâng, arterele subclaviculară și carotidă comună stângă, respectiv trunchiul arterial brahiocefalic, fiind plasat posterior de timus, mușchii subhioidieni ce se inseră pe manubriul sternal. Are o lungime mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
intrinseci (tromboze) sau extrinseci (compresiune, invazie tumorală), va duce la apariția sindromului de trunchi brahiocefalic drept sau stâng. Vena cavă superioară Vena cavă superioară se formează posterior de articulația coastei a I-a cu sternul, în partea dreaptă. Are un traiect descendent către inferior și posterior, având raport medial cu aorta ascendentă, posterior cu traheea (marginea dreaptă), ganglionii paratraheali, bronșia primitivă dreaptă, spre lateral vine în raport intim cu nervul frenic, vasele pulmonare și pleura mediastinală, iar anterior cu timusul. După
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]