4,336 matches
-
înregistrau producții anuale de 150-200 000 de bucăți, cu un vârf de 360 000 de bucăți de motoare în 1986. Ponderea exportului a variat în ultimul deceniu antedecembrist între 60-70% din producția de motoare. Evoluția producției echipamentului auto prezintă o traiectorie mai interesantă, apreciată prin prisma autarhismului economic românesc din epoca Ceaușescu. Pe măsură ce se dezvoltau marile firme producătoare de autovehicule, s-a trecut și la asimilarea echipamentului electric asociat modelelor de autovehicule „naturalizate” în România. De la echipamentul de bord pentru primele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
externe. Clienții externi doresc ca motoarele să poarte direct etichetele firmelor lor. Aranjamentul este ceva obișnuit în toată lumea și se uzita și pe vremea lui Ceaușescu (ceea ce înseamnă că obiceiurile pieței erau mai puternice decât accesele patriotarde ale fostului conducător). „Traiectoria” ulterioară a motorului fabricat la Electroprecizia este greu de detectat, cu atât mai mult cu cât e probabil ca un mare producător sau distribuitor să folosească simultan mai mulți furnizori similari. Lucrurile se complică suplimentar dacă se observă că există
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mineriada prin care a fost înlăturat guvernul Petre Roman. Insensibil la modificările politice asociate alegerilor parlamentare, inclusiv balansurile stânga-dreapta, sistemul Coca-Cola și-a consolidat an de an performanțele în România, odată cu creșterea industriei sale. Situația economiei naționale a urmat o traiectorie negativă, coroborată cu cea a întregului spațiu est-european. Cum restructurarea s-a făcut cu întârzieri mari și a existat o bază economică nefavorabilă, venitul disponibil al consumatorului a scăzut dramatic, iar inflația a avut manifestările cele mai brutale și mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în concordanță cu grija firmei pentru cultivarea și păstrarea competențelor manageriale. Interesul pentru dezvoltarea organizațională și în special a carierelor managerilor este reflectat în forme multiple, începând cu elemente structurale ce sunt focalizate pe sarcini aferente subiectului și terminând cu „traiectoriile” ascensionale ale managerilor (vezi caseta dedicată managerilor din România). Salariații din sistem trebuie să se conformeze unui număr mare de elemente normative, reglementate pe plan intern. Acestea sunt oficializate sub forma codului de conduită în afaceri, a codului etic, a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o contribuție semnificativă în orice domeniu valorizat social”. În acest sens, sprijinindu-se pe genetică și neurologie, Howard Gardner (1982) oferă elementele unei soluții și propune o teorie privind existența a șapte sfere distincte ale competenței, dezvoltate după legi și traiectorii proprii. Acestea vizează domeniile lingvistic, muzical, logico-matematic, spațio-vizual, kinestezic, social și intrapersonal. În mod surprinzător, noțiunea de supradotat este printre puținele concepte psihologice care, pe lângă o definire științifică, beneficiază și de una juridică. Astfel, congresul american a votat o lege
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățare ne permite se estimăm dacă subiectul este capabil să învețe. Scopul examenului psihologic este de a cunoaște ce a devenit un subiect în funcție de trecutul său și de a pune în evidență resursele de care dispune pentru ameliorarea și modificarea traiectoriei dezvoltării sale. Metodele folosite în evaluarea potențialului de învățare permit mai întâi precizarea resurselor subiectului, și apoi îl ajută să le folosească. Termenul de potențial de învățare este un termen generic, pentru a desemna capacitatea de învățare. Acest termen apare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai adaugă și faptul că meseria de profesor oferă o redusă perspectivă de carieră, în sensul clasic al termenului, presupunând numai puține diferențe între debutanți și cei cu experiență. Meseria de profesor nu se poate schimba cu ușurință, presupune o traiectorie precis tranșată. Din altă profesiune se pătrunde cu dificultate în această categorie: profesorii care vor să o părăsească, în schimb, găsesc și alte debușee, de regulă în meserii mai cotate. Exercitarea acestei profesiunii presupune însușirea a trei competențe specifice: a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și mici, care apăreau pe parcurs. Totuși, nici în acest caz nu găsim exemple de gândire bazată pe asociații libere și de respingere deplină a trecutului. Apariția motorului cu aburi și a mașinii de egrenat bumbac se înscriu pe aceeași traiectorie. Am dat doar câteva dintre numeroasele exemple care ar putea fi citate în sprijinul concluziei că gândirea creativă este solid înrădăcinată în trecut. Transferul pozitiv al experienței acumulate se poate produce datorită faptului că multe situații din viața reală care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
despre modernizarea producției pentru contextul românesc, dar schimbând obiectivul principal al acestor programe modernizatoare. Scopul central nu mai era, astfel, funcționarea cât mai eficientă, În beneficiul pieței libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
descendentul unei familii bogate. De fapt, observă Lasswell, ambiția a numeroși lideri politici pare să fi fost stimulată de un decalaj între statutul lor de membri ai unei familii cu renume și resursele materiale de care dispuneau. În felul acesta, traiectoria lor era dominată de o tensiune între valoarea „respect”, datorată prestigiului originilor lor, și valoarea „bogăție materială” ce putea fi considerată cel mult ca un scop ce urma să fie atins (ibidem, p. 13). Printre factorii contextuali ce trebuie luați
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este din ce în ce mai frecventă concepția că viața personală, organizațională și socială trebuie transformată în mod rațional, prin efort persistent, planificare și luare de decizii. Așadar, vorbim de procese planificate de schimbare (p.p.s.) la trei nivele: personal, organizațional și social. În planul traiectoriei personale, Clausen (1991) introduce conceptul de „competență de planificare” (planful competence) prin care desemnează capacitatea individului de a-și negocia traiectoria personală, selectând opțiunile de viață care se potrivesc cel mai bine scopurilor, valorilor și calităților sale personale. Această atitudine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de decizii. Așadar, vorbim de procese planificate de schimbare (p.p.s.) la trei nivele: personal, organizațional și social. În planul traiectoriei personale, Clausen (1991) introduce conceptul de „competență de planificare” (planful competence) prin care desemnează capacitatea individului de a-și negocia traiectoria personală, selectând opțiunile de viață care se potrivesc cel mai bine scopurilor, valorilor și calităților sale personale. Această atitudine reflexivă față de viață, prezentă într-o măsură tot mai mare la omul contemporan, îi va determina, de pildă, pe tinerii să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
transnaționali ca actori dominanți în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale, grupărilor sau rețelelor teroriste, organizațiilor multinaționale etc., se vehiculează ideea eludării rolului central al statului în sistemul internațional și faptul că era acestuia s-a înscris deja pe o traiectorie descendentă. Cu toate acestea, chiar și în zilele noastre statul rămâne principalul actor al sistemului internațional (actorul lui definitoriu). Sistemul internațional contemporan recunoaște și actori non-statali în relațiile internaționale, care sunt susceptibili de a avea putere de influență asupra relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2002, pp. 7, 22. footnote> Globalizarea nu este un proces implacabil, nu „merge” într-o singură direcție: sunt inegalități chiar în interiorul țărilor exponente ale procesului de globalizare, inegalități între acestea și celelalte țări, după cum sunt și țări marginalizate cu alte traiectorii decât ale globalizării. Analiza reacțiilor la nivel internațional evidențiază opoziția față de proces (mișcarea antiglobalizare) și încercarea de conceptualizare pentru a crea instrumentele de cunoaștere necesare gestionării procesului la acest nivel. Mișcarea antiglobalizare. Este o reacție a societății civile la efectele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
accelerația) rezultate din deplasarea avionului. Pe baza acestor informații (și a experienței anterioare) - faza de prelucrare a informațiilor - pilotul decide următoarele acțiuni ale sale care se vor transforma în manevre ale avionului, acționând asupra comenzilor din carlingă, pentru încadrarea pe traiectoria optimă. Figura 8.2. Prezentare schematică a funcțiilor omului în cadrul sistemului om-mașină (în partea de jos a figurii sunt date câteva exemple pentru fiecare) (adaptare după McCormick & Ilgen, 1995) Recepția de informații. Pentru ca sarcina să fie efectiv executată, utilizatorii trebuie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alții. Dar de „abuzat”, cum se poate abuza de persoana a treia? De o persoană oarecare, indiferent a câta ar fi, știm prea bine cum se poate „abuza”. Dar de a treia? Încă ceva. La sfârșitul articolului, eminentul confrate scrie: „...Traiectoriile ființelor în lume sunt la fel de neprevizibile ca și traiectoriile stelelor în imensitatea cosmică”. În privința ființelor în lume sunt cu totul de acord cu N. Manolescu. Dar nu pot împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste traiectorii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
persoana a treia? De o persoană oarecare, indiferent a câta ar fi, știm prea bine cum se poate „abuza”. Dar de a treia? Încă ceva. La sfârșitul articolului, eminentul confrate scrie: „...Traiectoriile ființelor în lume sunt la fel de neprevizibile ca și traiectoriile stelelor în imensitatea cosmică”. În privința ființelor în lume sunt cu totul de acord cu N. Manolescu. Dar nu pot împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste traiectorii ar fi în adevăr imprevizibile, ar fi haos și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ceva. La sfârșitul articolului, eminentul confrate scrie: „...Traiectoriile ființelor în lume sunt la fel de neprevizibile ca și traiectoriile stelelor în imensitatea cosmică”. În privința ființelor în lume sunt cu totul de acord cu N. Manolescu. Dar nu pot împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste traiectorii ar fi în adevăr imprevizibile, ar fi haos și nu cosmos. Mișcarea astrelor este previzibilă, iar calculul ei are ca principiu teoria gravitației universale, dedusă, cum se știe, de Newton din observațiile lui Kepler
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
scrie: „...Traiectoriile ființelor în lume sunt la fel de neprevizibile ca și traiectoriile stelelor în imensitatea cosmică”. În privința ființelor în lume sunt cu totul de acord cu N. Manolescu. Dar nu pot împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste traiectorii ar fi în adevăr imprevizibile, ar fi haos și nu cosmos. Mișcarea astrelor este previzibilă, iar calculul ei are ca principiu teoria gravitației universale, dedusă, cum se știe, de Newton din observațiile lui Kepler. Chiar și așa-numitele „perturbațiuni” fac
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
legitimează psihologia organizațional-managerială ca știință distinctă. Este structurat pe trei secțiuni și zece capitole, însumând peste 580 de pagini. Prima parte, „Cadrul teoretico-metodologic”, cuprinzând patru capitole, stabilește și definește conceptele de bază ale disciplinei, coordonatele ei metodologice, premisele istorice și traiectoria devenirii ei, entitățile psihosociale specifice. Astfel, în capitolul I („Psihologia organizațional-managerială și câmpul ei de investigație”) se definesc obiectul noii științe, noțiunile de organizație, om organizațional, comportament organizațional, se evidențiază relațiile psihologiei organizaționale cu alte ramuri ale psihologiei (psihologia socială
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am devenit român-american, felul În care am cunoscut Lumea Nouă și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abia în 1957, publicând poezii în „Tribuna”, grație lui Ioanichie Olteanu. În 1970 revista italiană „Brevi” îi acordă Premiul Napoli Ospite pentru volumul Până unde pot muri (1969). A lăsat în manuscris volumul de memorialistică Întâmplări de când eram pe pământ. Traiectoria cărților lui M. înregistrează evenimentele unei biografii spectaculoase în felul ei. „Băiatul Sofiei - din flori”, cum s-a autodefinit într-un vers, asumă poetic condiția de marginal, de anonimat și umilitate, iar poemele sale poartă o vizibilă amprentă autobiografică. Practicând
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Fundației „MacArthur” (1992) și cu Premiul Internațional Nonino pentru Opera omnia (Italia, 2002). Volumul de povestiri Noaptea pe latura lungă (1969) înseamnă pentru cariera de prozator a lui M. lansarea unui program. Textul, pulverizat în secvențe aparent insolubile diegetic, sugerează traiectoria unor personaje marcate de izolare. Personajul se vede rupt de propriul sine, de propriul destin ratat, de lume - o lume captivă care îl împinge pe un drum anevoios, impunându-i un itinerar inițiatic abia deslușit. Sunt teme și motive ce
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
rămâne constantă. Pretutindeni există un numitor comun - elogiul spiritului critic și al vocației sale creatoare. Privită din acest unghi de vedere, G. Călinescu și „complexele” literaturii române (1981) rămâne o lucrare de confluență: mai exact, de joncțiune între cele două traiectorii ale lui M. Pe de o parte, e vorba de un studiu despre condiția literaturii române și despre problemele sincronizării ei europene, iar pe de alta, se încearcă radiografia unei conștiințe critice și a unui mod de a proiecta literatura
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
se poate desluși cu ușurință „desenul din covor”. Comentatorul de literatură se remarcă prin agilitatea cu care se mișcă între puncte cardinale, ordonându-și decis opțiunile într-un itinerar și mai cu seamă concluziile într-un scenariu narativ. Strict tehnic, traiectoria conduce de la călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce vrea să-i fixeze locul în istoria literaturii române, revelator se dovedește totdeauna drumul care merge de la operă la
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]