1,565 matches
-
telefon al fotografului și un altul, alb, pe care era scris „DARREN CALDWELL: ANUL TREI, FERRYHILL ACADEMY“. — Era un nenorocit! spuse prietena femeii din nou, scuipând fiecare silabă. — Știți unde locuiește acum? — Ultima dată am auzit că și-a luat traista În băț și s-a mutat În Dundee! Dintre toate locurile, tocmai În Dundee! Prietena Își Înfipse o țigară În gură și o aprinse. Trase adânc În piept, Înainte să dea fumul afară pe nas, capătul țigării Înroșindu-se. — Nenorocitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și mâncară În liniște. — Și cum mai e cu povestea cealaltă a ta? Întrebă În cele din urmă. — Care din ele? Când mi-ai spus că o lași baltă cu Geordie-fără-genunchi, ai zis că ai un pește mai sigur În traistă. Reporterul luă o Înghițitură de cafea. — A, da. Aia. Miller făcu o pauză, privind În gol afară pe fereastră la zăpadă și la valuri și la marea agitată. Nu chiar așa bine. Recăzu În tăcere. Logan lăsă pauza să continuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o avere mare. Însă, soarta-i jucăușă: Te mai prinde, te mai lasă. Deși are o mătușă Iubitoare și bogată, S-a trezit, dar dintr-o dată, Cu corupția în casă. Unii spun c-ar fi momentul Ca să-și ia în traistă blidul Și să lase Parlamentul, Pe mătușa și partidul.
La Adrian N?stase by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84155_a_85480]
-
totul corectă. În tradiția populară românească solomonarul e descris ca purtând o anume costumație (haine zdrențuite, de cerșetor, sau gubă, sau „șapte pieptare” de care nu se leapădă niciodată, nici în toiul verii), dublată de unele accesorii strict particulare : o traistă, o carte magică, un frâu din coajă de mesteacăn, un toiag cu care a fost omorât un șarpe, un topor de fier, descântat. Un accesoriu insolit al solomonarului este „o toacă mică de lemn”, dar aceasta nu este atestată decât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cap și se înalță cu el în aier” (8, pp. 137 și 146) ; sau „în vremea cât se roagă [= citește din carte] îngheață apa din iezer și atunci șolomonarul merge până la mijlocul iezerului cu toporul ce îl are în traistă, taie la mijloc gheața și atunci se ivește un balaur” (8, p. 147). Așa cum apar ele în credințe populare de tipul celor citate mai sus, gesturile solomonarului fac parte dintr-o sferă de semnificații mito-rituale arhaice și universale. În astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care vom merge, dar treaba asta cu nemâncatul peste noapte, depășește puterile omenești și vom fi nevoiți să păcătuim. Odată luată această decizie, ne-am simțit mai ușurați și ne-am repezit la mâncare. Fiecare a scos ce avea în traistă, am întins totul pe o masă și am început să înfulecăm cu poftă. Când începusem a ne sătura, nu știu care dintre noi a făcut o glumă pe tema postitului de noapte, care a declanșat hohote de râs. De fapt, pe măsură ce ne-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate partidele au promis cu superlativele cele mai frumoase, dar odată ce și-au văzut boii la car, au uitat de promisiuni, ocupându-se de răfuieli, recompensări pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate partidele au promis cu superlativele cele mai frumoase, dar odată ce și-au văzut boii la car, au uitat de promisiuni, ocupându-se de răfuieli, recompensări pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
libertății. Cât de liberă ești tu? Sunt cam obosită în ultima vreme, așa că îmi imaginez că libertatea este o vacanță. Nu sunt în vacanță acuma. Spunea Napoleon că fiecare soldat poartă cu sine un baston de mareșal. În a cui traistă (românească) se află bastonul de laureat Nobel? De ce crezi că scriitorul "majoritar" român se simte frustrat că nu a primit premiul Nobel? Nu crezi că dacă vreunul, mai răsărit, l-ar fi primit, ar fi fost linșat de confrați? Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
declare "cetățean de onoare" al stânei pe care domnia sa și-a propus să cultive orhidee... Dacă vii în Maramureș doar pentru a-ți exhiba frustrările regale, vii de... futu-i pomana. Maramureșul îți dă, dar nu îți pune și în traistă! Văd că te-ai enervat, Maramureșul tău nu poate fi atacat nici din aer, nici de pe uscat, nici din presă...! Dar hai să facem un exercițiu de imaginație care să ducă în deriziune crispările vieții...! Dacă ar fi să prinzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mama de bătaie e soră cu moartea. * Dă, Doamne, omului mintea cea dintâi. * Mai bine la timp decât mai târziu. * Nu aduce anul ce aduce banul. * E bun ca pâinea altuia. * Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n traista mea. * Unii oameni se trag din vipere; alții din năpârci. * Balenele eșuează ca să nu fie luate drept submarine. * Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nu tot ce se mănâncă zboară. * Nu tot ce are aripi zboară. * Nu toate vasele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de un nepotolit dor de a se instrui și desăvârși, și mânat de acest năvalnic dor de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Fugeau de colo-colo, ținînd în brațe partea lor din comoară. Cățărați în copac, ștrengarii de pe stradă aruncau jos ce găseau agățat de crengile rupte. Domnul Chawla alerga încoace și-ncolo ca un pui de găină zăpăcit, umplând cu provizii o traistă de cumpărături, în timp ce Ammaji vestea vecinii despre naștere, țipând de la fereastra de lângă patul lui Kulfi. În scurt timp, casa era plină cu cei veniți să facă urări de bine, care trăncăneau încântați, neștiind dacă să vorbească despre copil sau despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lui ca noaptea cea neagră îl făcu și mai decis să-l demaște pe Sampath ca escroc. 13 Într-o după-amiază, cam la o lună de la prima lor apariție în livadă, maimuțele găsiră cinci sticle de rom în timp ce scotoceau prin traista unui om care se oprise să-l vadă pe Sampath în drum spre o nuntă. Îl băură pe tot și, în după-amiaza aceea, când urcară din nou, în copacul lui Sampath, unde se obișnuiseră să i se alăture pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se rugau la Dumnezeu ca România să reziste sub presiunea puhoiului roșu pentru ca și gra nița Regatului lui Horthy să fie cruțată de pericol. Premi li tarilor li s-a cerut ca, pentru o anume dimineață, să-și pregătească o traistă cu cele trebuincioase vieții de zi cu zi și o cergă de Învelit. Vor veni jandarmii și-i vor Însoți la tren și În tren pînă la destinație. — Ați Înțeles tot? — Da. — Aveți Întrebări? — Nu. Atîta doar că socotelile flăcăilor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bine de pe urma ei, dar erau opriți să o vîndă altcuiva decît agentului statului. Se Înțelesese Însă cu niște creș tini dintr-un sat vecin să ajungă la adăpostul nopții pînă la ei și să ia un ban frumos pe o traistă de foi bine uscate. S-a așternut la drum pe la vreo trei ceasuri după miezul nopții, sub secera lunii, dar crede că a călcat Într-o urmă de strigă, numai asta putea fi, căci, fără a zări nimic În jur
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ori, și a acționat. Bașca judecata cu miros electoral, care smulge niște voturi de la Gigi și le duce către Traian: Steaua are cei mai mulți suporteri, care, fără doar și poate, vor fi recunoscători președintelui pentru strădania de a le vârî în traistă trei puncte nemeritate. Căci, în fapt, asta a realizat Traian Băsescu: miercuri, 26 martie, ar fi trebuit să se decidă de către o comisie a FRF faptul că Rapid pierde la masa verde meciul, dar, mai grav, că Steaua îl câștigă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
nici o confuzie, răspunse călugărul, cu același zâmbet. - Atunci... știi cum mă numesc? - Dar tu știi cum te numești? Ștefănel nu-și arătă mirarea. Dar era limpede că acest călugăr Îmbrăcat Într-o rasă galbenă, cu glugă, purtând pe umăr o traistă ponosită și aproape goală, este de o inteligență ieșită din comun și dispune de calități spirituale bine formate. Îl privi din nou, mai cu luare aminte decât prima oară. Era puțin mai scund, foarte suplu, cu ochii extrem de vioi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fânurile de la Cununschi și pe băieți să-i las toată iarna supraveghetori la saivan numai în tovărășia câinilor și a haitelor de lupi înfometați. Iar tu, cu cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
arată! Și, când a constatat că acesta întârzie, a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea riscantă la care a recurs. Privea totuși cu smerită înțelegere la mulțimea îngenuncheată, făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit pe deasupra mulțimii, după care a dispărut în turlă. Trifănele, dar ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh în ceea traistă și a sorbit o gură de apă din ulcior. Buzele i s-au lipit de buza vasului de ceramică neagră. Auzi, Trifănele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh în ceea traistă și a sorbit o gură de apă din ulcior. Buzele i s-au lipit de buza vasului de ceramică neagră. Auzi, Trifănele!? Aud! Totuși, trebe să mă mai duc pe la tușa Malvina de la Crasna, că vrăjitoarea ceea a lui Colibaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ziua și la recoltare pe timp de vară-toamnă și în rest, doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rămas și niște cantități de fiare vechi bine dosite în râpă, cu toate că a valorificat destule după ce și-a vândut uscăturile. Așa că, bine dispus și cu câteva bice aplicate sănătos la spinarea mârțoagei, a ajuns numaidecât acasă cam pe la apusul soarelui. Traista plină i-a dat-o pirandei, iar gloabei, eliberate de la teleagă, i-a pus în față opalca plină cu rogoz și, profitând de vacarmul ce s-a iscat în curte, a dispărut către centrul localității. * * * Mie să-mi dai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]