1,969 matches
-
mami. Pe bune, ce se poate întâmpla? Să izbucnească în lacrimi? Suntem femei în toată firea. Vom avea o conversație rațională și matură, eu am să-mi expun punctul de vedere foarte clar, și toată situația asta îmbârligată va fi tranșată odată pentru totdeauna. Doamne, cât de ușurată mă simt! O s-o sun chiar acum. Dau iama în dormitor, îmi trântesc geanta pe pat și formez numărul. — Bună, tati, zic, în clipa în care îmi răspunde. Mami e acasă? Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
între cele două variante. Amândouă sunt absolut perfecte, din puncte de vedere absolut diferite... — Bex, o nuntă nu e o poșetă! zice Suze, siderată. Nu te poți răsfăța cu două nunți, cum îți iei două poșete! — Știu! Știu! Am să tranșez situația cât de curând, crede-mă! — De ce nu mi-ai spus asta până acum? Fiindcă erai atât de drăguță și de senină și de fericită, de-aia! mă tânguiesc. Și fiindcă n-am vrut să-ți distrug buna dispoziție cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1940). În fond, asasinatele politice, conflictele de competențe între instituțiile statului 600, diferențe de structură în abordarea problemelor de stat și orgolii personale au fost factori care au contribuit la declanșarea rebeliunii legionare. Ambele tabere au dorit confruntarea pentru a tranșa definitiv problema preluării puterii în stat. Inițiativa acțiunilor politice, propagandistice și chiar militare au aparținut Mișcării legionare, Conducătorul statului răspunzând prin măsuri administrative, legislative și militare, care mai mult au avut un rol de temporizare. Până la urmă, nu acțiunile militare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și ca tendință, preponderent contestatară. Cauzele sînt mai multe și împletite strîns: temperamentul, mediul, elementele de biografie socială și intelectuală. Negreșit, temperamentul său era al unui războinic - viguros, hotărît, temerar - pentru care lupta e soluția cea mai firească de a tranșa un conflict: luptă deschisă, cavalerească, bazată pe muncă și convingeri, nu lucrătura vicleană, „înțepătura pe la spate”, „critica orală”. în timp ce unii, comozi, împăcați cu propria lor evoluție, lași, tăceau în fața anumitor situații anormale, a unor limitări sau a unor abuzuri, el
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ambiții net personale și cari nu Își au o corectă justificare, ci sunt pur și simplu niște certuri depe vremea Centralei, certuri Între intelectuali și centraliști, primii Încercând să-i compromită pe secunzii”. Raportorul propunea ca acest conflict să fie tranșat de comitetul executiv al BPD (Blocul partidelor democrate, alianță electorală eterogenă constituită și dirijată din umbră de partidul comunist În vederea alegerilor generale din 19 noiembrie 1946). n. Evreul a comis „fapte” dar „nu am dovezi” Odată cu ascensiunea rapidă a comuniștilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Constanța fomist tare, un tip scund și gras, cu un nume contrariant: Subțirică Lucian. Când eram de serviciu cu el (el era radiotelegrafist) nu se putea să nu facem o vizită pe la bucătărie. El știa bine ora când se tranșa porcul pentru masa de dimineață, avea miros bun. Luam bucăți de carne, le puneam în tigaie și cu o sită de cartofi prăjiți și aduceam în PC ditamai platoul. Noi spuneam la bucătărie că ne-a trimis șeful de tură
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
operei propriu-zise mă interesează la Caragiale, ci dispozitivul care generează avatarurile deformate ale operei. Aparține Caragiale timpului său ? Va reuși el să traver- seze bariera impusă de cantonarea în contigent de care a fost acuzată opera sa ? Dilema a fost tranșată chiar de Timpul însuși. Ioana Pârvulescu reia discuția lansată de Eugen Lovinescu în Critice (vol IV, ediția II-a, 1920) care revenea asupra judecății de valoare în 1928 : „(...) opera lui Caragiale mi se pare săpată într-un material puțin trainic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prin septembrie mă trezesc la Rio cu echipa de curieri diplomatici care venea de la Santiago cu un excedent de bagaj surprinzător 15 saci mari! M-am gândit că amicii de la ambasadă or fi trimis acasă un moai din Insula Paștelui, tranșat felii, dar nu era așa. Întrucât curierii după ce treceau pe la oficiile din sud plecau spre casa de la Rio, noi fiind cei care plăteam suplimentul de bagaje (18 dolari kilogramul, suma totală fiind redusă la un sfert cu câteva sticle de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
abdicării marelui duce Mihail (următorul succesor după ce țarul renunțase la tronul lui și al fiului lui). Nu-i de mirare că era În același timp și un vorbitor admirabil, un orator calm, „În stil englezesc“, evitând gestul cu care se tranșează carnea și lătratul retoric al demagogului, dar, nici În această privință, bâlbâit ridicol ce sunt atunci când n-am În față o foaie dactilografiată, nu l-am moștenit deloc. Abia de curând am citit pentru prima dată importanta sa Sbornik statei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se face simțită amplitudinea „valurilor de fund”. Separația radicală (falsă, după părerea noastră) între antume și postume o ia I. Negoițescu drept un dat incontestabil. El face din această separație o opoziție, iar din opoziție o alternativă pe care o tranșează categoric în defavorul antumelor. În cartea sa, de altminteri admirabilă, Negoițescu ia ca punct de pornire ideea că antumele ar însemna abaterea poetului de la marea sa intuiție inițială, anume aprehendarea vizionară a unui univers subiacent, larvar, a unei infralumi pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
suficientă pentru a stăvili orice lovitură de forță din partea Moscovei spre a evita excluderea din Liga Națiunilor. În orice caz, cunoștea declarațiile ambasadorului Potemkin de la Roma: Se va putea semna orice tratat se va dori, dar apartenența Basarabiei va fi tranșată numai și numai cu sabia". Oricum, Titulescu considera că orice încercare de apropiere cu Moscova trebuia să fie opera lui, iar cea care mi-a fost impusă împotriva voinței mele, îl rănea adînc. Am constatat rapid acest lucru, și cum
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sondăm în studiul de față este tributar istoriei politico-religioase din partea de est a vechiului imperiu greco-roman; un imaginar constrâns de mai mulți factori, printre care: strategiile de guvernare, scrierile creștine care au pus bazele dogmaticii, dezbaterile teoretice în jurul imaginii divinității − tranșate prin unele din Conciliile primului mileniu −, înfruntările instituționale (un reflex de gândire politică liberă, moștenit de la lumea "păgână"), spectacolul ceremonial de influență basileică. Analizele pe care le propun au ca punct de plecare un larg bazin semantic al noțiunii de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în practică teoria puterii creștine și de către cine (în medievalitatea românească, spre exemplu, cazul lui Antim Ivireanul, aflat în conflict cu Constantin Brâncoveanu, este poate cel mai elocvent). Spre diferență de cazurile creștine "orientale", instituția clericală occidentală a căutat să tranșeze dreptul la autodeterminare în raport cu instituția basileică încă de la scrisoarea adresată împăratului Anastasius de către papa Gelasio I (în 494). Nucleul ei teoretic este dat de afirmarea separării celor două puteri universale, cea a Ecclesiei (auctoritas) și cea a instituției imperiale (potestas
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
putut prezenta și singur, dar asta ar fi însemnat să-l șfichiuiți discret, pe amfitrion, la modul "dacă gazda n-are bunul simț să mă recomande, am s-o fac singur, că ce pretenții poți avea de la un mârlan care tranșa porci la abator, înainte de-a ajunge patron!". (blog, www.bogdanulmu.eu, 15.VI.2007). Vezi și enunțurile asemănătoare, mai rare, cu de maniera: "De 3 ani eliberăm adeverințe pentru toți elevii, dar deja suntem prea aglomerați. Există o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cu o rigoare și o scrupulozitate care adeseori au primit cu totul alte nume. A fost pus sub etichetele de "realism", "eclectism", "conservatorism", demersul unui spirit presupus a fi prea timid pentru a se ridica spre ideal sau pentru a tranșa referitor la adevărata libertate sau egalitate. De fapt, spre indignarea și regretele nu numai a stângii, ci și a unei mari părți a dreptei, liberal sau nu, Aron a acceptat caracteristicile mari ale societății și ale regimului modern. Nu numai
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în care fiecare stat vrea să îl cucerească pe celălalt, ci ca o stare în care oamenii ar fi temători, fricoși și din acest motiv nu au deloc ideea de a domina sau instinctul violenței. Nu sunt sigur că putem tranșa între aceste interpretări diferite ale stării naturale, deoarece aceste interpretări trimit la teorii diferite despre natura umană. Totuși este mai bine, mi se pare, să nu ne raportăm la situația oamenilor din epoca paleolitică pe care nu o cunoaștem bine
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
grup (sens propriu numeralului ordinal). Numeralul funcționează ca denumire prin care se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat."6 În ceea ce privește "acordul" numeralului cu substantivul precedent, în lucrarea menționată (care are caracter esențialmente descriptiv, și nu normativ) nu se tranșează clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
dar nu toate abaterile de la normă care apar în limbajul oral reprezintă tendințe validabile, în etape ulterioare, ca variante corecte de limbă. 3. EXPRIMAREA DATEI Și totuși ... În afară de tipul discutat mai sus, și anume "ezitarea" pagina doisprezece/douăsprezece, care trebuie tranșată în favoarea masculinului (pagina doisprezece),voi mai da un exemplu de evoluție, de data aceasta chiar de la statutul de "abatere" la cel de situație acceptată în limba literară: este vorba despre numeralele care funcționează în sfera formulelor pentru exprimarea datei. În
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
aerului viciat din grajduri, datorat suprapopulării. Dimineața, la prima oră, ofițerul de serviciu raporta verbal (nu în procesul verbal, căci, deh, scripta manent) numărul animalelor moarte. Acestea erau târâte cu tractorul la măcelăria din incintă, unde măcelarul le jupuia, le tranșa, le scotea ganglionii care prezentau hemoragii, evacua prin apăsare, cu un cuțit bont, sângele coagulat în vene, iar la 9-10 dimineața, pe piața Bacăului și în împrejurimi se distribuia, spre satisfacția populației hămesite, carne proaspătă de vițel. Certificatele sanitare eliberate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a tuturor proiectelor”, scrie Raicu. Și, trecând de la estetic la etic pe calea de acces a Înfrățirilor adânci, adaugă: „Incertul ne obligă să conferim complexitate eticii. El ne plasează În acele situații de double bind... În care ești nevoit să tranșezi Între două imperative contrarii. Femeia beduinului asasinat vede sosind În amurg un fugar, asasinul soțului ei, care cere să fie adăpostit. Această femeie are două imperative: cel de răzbunare a soțului și cel al ospitalității. Ea oferă găzduire pe timpul nopții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
regale. La rândul lui, Gafencu, a răspuns tot printr-o telegramă cifrată, prin care îi comunica că sunt în curs de tratative între România și Rusia contra Nemților. Bazat pe aceste telegrame, Statul Major german a cerut lui Hitler să tranșeze de urgență diferendul româno-ungar, căci altminteri se poate ajunge la o situație atât de primejdioasă în estul și sud-estul european încât armata germană nu o mai poate domina. „România trădează, a spus Statul Major german, și noi trebuie să fim
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dumitriu. Limba lor comună a fost, la început, franceza. Primul lor născut, Petru, viitorul prozator, este botezat în religia tatălui (ortodox). La fel al doilea copil, Carolina (Lia), născută în 1926, la Turtucaia, în Cadrilater. În privința limbii, mama - fire voluntară - tranșează: „Copiii mei sunt copiii soțului meu; el e român, copiii vor fi români; n-am să-i învăț ungurește.” D. începe școala primară la Orșova (1930). Tot aici urmează și prima clasă de gimnaziu; în 1935 este înscris la gimnaziul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
undeva-n curcubeu, / Umbrar la coverga lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea, doinirea / În «limba» română...” (România). Recursul la latinitate, izvorând dinspre Geția spre Italia, reface drumul spre originile împăratului Traian și tranșează la nivelul cuvintelor cele mai adânci semnificații ale trăirilor românești; poetul remarcă în da-ul slavon și nu-ul latin deosebirile fundamentale de atitudine istorică: „Tu, deci, să știi că - acest slavon da, moale / L-am fost rostit plecați umili
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
cînd În viață poet/ă, Îndrăgostit/ă, zeu/zeiță, dincolo de “societatea liberală”, dar numai recunoașterea și drenarea, iar nu negarea sau adeziunea la această forță poate asigura bunul comerț cu lumea al respectivei societăți. Trebuie, Însă, pînă la urmă, să tranșăm. Cred că există de-a lungul istoriei modele culturale și paradigme de gîndire aflate În concurență. Fiecare crede În adevărul propunerii făcute - propunere intelectuală, socială, de viață. Din cînd În cînd, diferite teste ad-hoc demonstrează viabilitatea uneia sau alteia. Scurt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este figura polarizantă. Pansenzualismul, de fapt pansexualismul, văzut de Pompiliu Constantinescu drept ideologie frecventată monoman de A. (altfel, tendința, „îmblânzită” și legitimată estetic, apare la mari scriitori ai epocii), se proiectează alegoric în narațiune, într-un joc riscat, libertin, care tranșează în favoarea eclerajului crud, nu o dată impur, exhibiționist. Personajele, oameni neimportanți, fără ambiții și stabilitate socială, anonimi (depersonalizați și la nivelul onomasticii), cu profesii, îndeletniciri erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]