11,587 matches
-
de tranziție, 9. Banca Europeană de Investiții. În cadrul Conferinței de Aderare România-UE, din 26 noiembrie 2004, au fost închise provizoriu domeniile: 4. Managementul Fondurilor de Preaderare, 6. Aranjamentele interimare, 7. Clauzele de salvgardare, 8. Facilitățile Schengen și Cash Flow. Documente transmise * La data de 1 iunie 2004, România a transmis documentul "Argumente privind poziția României referitoare la "Cash Flow și Schengen Facilities" (CONF-RO 14/04) Documente primite * Documentele de Poziție Comună pentru fiecare dintre domeniile enumerate mai sus. Prezentarea politicilor comunitare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sunt oferite și clarificate împreună cu membrii echipei. După dezbaterea fiecărui mesaj, discuția este reluată pentru a oferi auditoriului posibilitatea de a formula alte idei. Practica a demonstrat că elevii care ascultă își formează abilitatea de a analiza critic, iar mesajele transmise au o doză mare de agresivitate. Din acest motiv, profesorul trebuie să identifice sursele unui eventual conflict sau să intervină pentru a temera disputele. La sfârșitul reuniunii-panel, liderul-anmator sau cadrul didactic sintetizează ideile dezbătute și evaluează punctele de vedere exprimate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ordinea cronologică); 6. dramatică; 7. structură diamant (povestirea se îmbogățește și captează interesul pe parcurs). Citatele pot fi folosite direct și complet, parțial și fragmentar și prin parafrazare. Indiferent de corecturile gramaticale și decupajele care intervin în citat sensul informației transmise nu se poate modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
curs de facere, în curs de cercetare"6. Potrivit autorului amintit, "dacă vrem să distingem cei doi termeni, morala ar fi specifică normelor moștenite, iar etica ar ține de normele în construcție. Morala ar desemna în principal valorile existente și transmise, iar etica s-ar ocupa de efortul de elaborare sau ajustare a acestora, în funcție de mutațiile în curs"7. Etica este alcătuită din trei domenii diferite, dar strâns legate între ele: meta-etica, etica normativă și etica aplicată. Meta-etica, numită și etica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la un act comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a actului comunicativ locutorial, acțiune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
parte, implicațiile adaptării apar la nivelul conținutului și al formei mesajului în măsura în care locutorul proiectează și realizează acest lucru pe parcursul actului comunicativ. Din punctul de vedere al formei pe care locutorul o alege prin prisma propriei subiectivități ca suport al mesajului transmis, se remarcă o oscilație între a reflecta respectarea normelor recunoscute și a fi original, atipic în actul comunicativ; astfel, subiectivitatea locutorului se manifestă în alegerea manierei de a transmite un anumit mesaj, în codul valorificat de exemplu, cuvinte sau elemente
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme pentru a trimite către plasarea acțiunii într-o anumită regiune, a unor forme arhaice pentru a marca perspectiva istorică asupra evenimentelor prezentate, a unor structuri incorecte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
început dat; repovestirea cu modificarea uneia dintre perspectivele povestirii inițiale etc. ( Toate aceste aspecte ale povestirii se constituie în modalități de: îmbogățire, nuanțare, activizare a vocabularului preșcolarilor; conștientizare a importanței valorificării intonației corespunzătoare, a mimicii, gesticii etc., în conformitate cu ideile, sentimentele transmise și cu însăși atitudinea povestitorului față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu-mi place/sunt de acord nu sunt de acord"; asociere creativă a pasajelor narate cu anumite cântece, poezii, secvențe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nu numai) atât în cadrul demersului de educare a limbajului, cât și secvențial în cadrul celorlalte categorii de activități (la Cunoașterea mediului, Educație pentru sănătate, Educație plastică, Educație muzicală etc.). Prin valențele sale informativ-formative, povestirea implică pentru copilul preșcolar, atât prin conținutul transmis, cât și prin modalitatea de exprimare a acestuia, aspecte dintre cele mai diverse: * valorificarea unor teme accesibile copiilor de vârstă preșcolară, reflectând realitatea propriu-zisă prin elemente cunoscute de către copii sau care sunt actualizate tocmai prin povestire , precum și ,,realitatea" ficțiunii (o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de receptare a unui mesaj bazată pe capacitățile perceptive ale cadrului didactic/copilului; trebuie avută în vedere, pentru optimi-zarea acestei secvențe a procesului comunicativ, utilizarea unui ton, timbru, ritm adecvate, a unei anumite intensități a vocii, a intonației corespunzătoare mesajului transmis etc.; * ipostaza de decodare (și interpretare) a mesajului implicând raportarea la codul cunoscut de către interlocutor și la relaționarea acestuia cu cel folosit de locutor în codificarea mesajului transmis; * ipostaza de asistare la ,,spectacolul" comunicării în care sunt implicate persoane cunoscute
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
religioase, a zilelor de 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie, a vacanței, a grădiniței etc.), rămâne constant demersul dinspre receptare către decodare și interpretare, eventual creare, cu nuanțările necesare care țin de planul textului propriu-zis și de tematica abordată/mesajul transmis. Principala finalitate este, așadar, reprezentată în cadrul așa-numitei didactici a textului liric de plasarea copilului în ipostaza de a descoperi frumosul din versuri, de a se bucura de acesta (nu de a inhiba aceste manifestări prin eventuale activități construite exclusiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau reticul, ce conține șablonul dorit, tehnică ilustrată în Fig. 1.16. Masca poate fi un model metalic, ce conține fâșii interconectate, sau substraturi de sticlă acoperite cu dielectrici. Masca poate fi poziționată apropiat de piesa de lucru, sau șablonul transmis poate fi focalizat pe obiect, la dimensiunea necesară, folosind o lentilă. Marcarea cu măști este rapidă, dacă măștile în sine nu necesită înlocuire. Pot fi montate mai multe măști pe un suport circular rotativ și selectate corespunzător, cu toate că acest procedeu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
trebuie să-l pună În chestiune. Depinde de circumstanțe, de interese prioritare, de etape psihogenetice ale publicului școlar. Oricum, școala trebuie să formeze imagini congruente despre realitate (chiar dacă sunt deschise), și nu păreri fulgurante, schimbătoare, excesiv de relativizante. Anumite certitudini trebuie transmise. Altfel, apare disiparea, instalarea nonsensului, abisului. „Postmodernizarea” școlii nu este de aceeași factură cu cea produsă În literatură, să zicem. Cu imaginarul te poți juca, cu realitatea (copilului, societății etc.) nu! Se vorbește deseori de o criză culturală, care În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pregătirea individului pentru a rezona cu celălalt printr-o supradeterminare presupusă de transcendență. Nu În ultimul rând, atragem atenția că școala este un cadru de alimentare nu numai cu cunoștințe, ci și de formare a unor atitudini și credințe. Cunoașterea transmisă nu are nici o valoare, dacă nu este aureolată de conștiința Întrebuințării sale. Or, asta presupune poziționare, transcendere, deschiderea unor perspective mai Înalte. Rămânând În limitele cognitivului, nu facem nimic (sau chiar facem rău). Perspectiva religioasă propune o altfel de „uzanță
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care mi-au rămas le-am Învățat dincolo de lecții, după ce am terminat chiar școala, prin discuțiile și efuziunile ideatice zămislite Între noi ore În șir În laboratorul său de biologie, când eram deja licean și apoi student. Dacă din știința transmisă s-a ales praful, a rămas altceva În schimb, cu adevărat important: un acut sentiment al echității și responsabilității, un atașament nețărmurit față de dreptate și exactitate, un etos al echilibrului și al bunei măsuri, o dragoste evidentă față de om și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din România, în scopul obținerii acordului părții ruse pentru ca inițiatori, din partea română, să obțină dreptul de a negocia și a aduce Tezaurul Român în țară. Toate încercările, întreprinse prin intermediari străini și români, au eșuat și astfel remarc răspunsul MAE transmis, în august 2005, adresat domnului Eugen Anca, în care se precizează că "singura structură abilitata de autoritățile române și ruse să trateze problemele privind Tezaurul României, depus la Moscova în anul 1916, prin două transporturi feroviare, este Comisia Comună româno-rusă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
l-a înlocuit la conducerea țării pe Antonin Novotny, omul URSS; A. Dubcek se pronunța hotărât pentru reforme în cadrul sistemului socialist, inspirându-se din democrația vestică, situându-se în fruntea tendințelor înnoitoare, denumite " Primăvara de la Praga". Pornindu-se de la semnalele transmise, în special de presa cehă și slovacă, dar și din alte state socialiste se aveau în vedere acțiuni menite să înlăture unele fenomene negative din trecut, pentru dezvoltarea democrației socialiste și se preconiza "un socialism cu fața umană", potrivit expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sala cabinetului prezidențial). În timp ce Consiliul de Securitate șoma, între 25 și 28 octombrie, au fost elaborați între cele două superputeri termenii generali ai unui acord și au fost analizate dificilele măsuri de punere în practică a acestuia prin mesaje reciproce, transmise, pentru siguranță, prin canale multiple. Credeam încă în rolul decisiv al ONU pentru simplul fapt că primul semn al unei dezescaladări fusese dat de Hrușciov prin răspunsul către U Thant la 25 octombrie. Numai peste o zi, la 26 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Memorandum al guvernului R.F. a Germaniei (6 martie). * 17 februarie: într-o cuvântare rostită la Ploiești, Nicolae Ceaușescu reafirma poziția României în problema neproliferării, reiterând ansamblul cerințelor formulate anterior.40 Reafirmarea publică a punctului de vedere românesc reprezenta un semnal transmis celorlalți aliați în ajunul reuniunii Pactului de la Varșovia, programată pentru începutul lunii martie, în capitala Bulgariei. * 7 martie: Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia (Sofia, 6-7 martie) releva că participanții "au examinat proiectul Tratatului de neproliferare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în Comisia politică și mai ales de propunerea avansată de unele state vizând amânarea deciziei finale până la sesiunea a XXII-a a Adunării generale" (Citate din telegrama cifrată nr. 69.461 din 9.V. 1968 a Misiunii permanente din New York transmisă Centralei MAE). [Deschiderea acestei paranteze este determinată de nevoia descrierii succinte a unei situații nedorite și neplăcute produse în cadrul delegației române. Ministrul Corneliu Mănescu a fost deranjat de conținutul discuției dintre N. Ecobescu și A. A. Roșcin, în special de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1968, transmisă de Misiunea permanentă din New York). * Înaintată forurilor de decizie pe linie de partid și de stat, telegrama din care am reprodus pasajele mai importante a oferit temeiurile necesare adoptării unei decizii finale privind poziția României. Instrucțiunile conducerii superioare transmise delegației la 3 iunie autorizau delegația să aducă la cunoștință autorilor tratatului hotărârea guvernului român de a sprijini proiectul de rezoluție în problema neproliferării armelor nucleare și proiectul de tratat anexat acesteia. Șefii delegațiilor sovietică și americană au primit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Secretarul general al ONU, U Thant. Ecourile în mediile diplomatice de la New York au fost din cele mai favorabile, poziția adoptată de România având o influență pozitivă în ce privește definirea atitudinii finale a numeroase țări (ele au făcut obiectul unei informări cuprinzătoare transmisă MAE prin telegrama nr. 69.570 din 4.VI.1968). * Votul asupra proiectului de rezoluție a avut loc în Comisia politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
2005. Atitudinea elevilor față de violența transmisă prin emisiunile TV Evaluarea directă a atitudinii elevilor în raport cu actele de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc) vizionate la TV a inclus două dimensiuni: pe de o parte, aprecierea volumului de violență transmisă, prin filme, desene animate și știri în raport cu ceea ce elevii consideră că ar fi necesar și, pe de altă parte, evaluarea efectului sau a influenței scenelor de violență vizionate la TV, așa cum sunt ele percepute de către elevii expuși la acest fenomen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Dayan, 1992). Cu alte cuvinte, violența, ca și oricare alt conținut pe care îl difuzează textul mediatic, nu va fi, cel puțin nu la nivel principial, decodat de către receptor în exact modul cum a fost codat de către emițător. Astfel, violența transmisă nu este blamabilă în sine, trebuind să ne îngrijoreze modul cum este ea percepută și receptată de către publicurile avute în vedere. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]