4,267 matches
-
turcoaz, și ochi-ți dormitând Aveau ceva, ce mă trezeau, într-un dezmint. În revelația, deschisă către încă o noapte De rătăcire, între infinitul cast și o visare, Pe pleoapele-ți cădeau misterele uitate- Îți era în cuget somnul- visare trecătoare... Și-ai fi ales să-ți părăsești îndemânarea, Ce te făcea să rătăcești în plină noapte, Și, infernal de albă, se stinse lumânarea, Tot dibuind prin umbre, te înfiorai de șoapte. Nu mai erai himeră, deși, himeric, plânsu-ți Avea culoarea
UN IRIS ÎN VIS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346130_a_347459]
-
de pus Dar toate vin Fără răspuns Răspuns ascuns, De nepătruns... Clipe de durere, Iubiri efemere Inimă zdrobită Fără de putere... Viața-n chinuire, Fără de oprire Pași pierduți pe drumul Către nemurire... Viață-n delăsare Falsă amânare Patima vieții Nu e trecătoare... Stau ca prinsă-n clește Fără de scăpare S-a dus și speranța Sufletul îmi moare... Diana OLARU Cluj-Napoca - Arad 2011 - 2013 Referință Bibliografică: Diana OLARU - CĂUTÂND ȚARA FERICIRII DEPLINE (POEME) / Diana Olaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ „ALTFEL[1]” prof.dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Omul începuse să vorbească singur... / Și totul se mișca în umbre trecătoare - . (George Bacovia, „Altfel”) Cuvinte cheie: artă, catrene, tăinuitor, poetul-om, altfel În anul 1914, George Bacovia publică o poezie cu un înțeles tăinuitor, distribuită în două catrene, sub un titlu al inversului existențial, o cu totul altă pregătire a omului
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
un curățător de rău. Boala se va instala în totalitatea ei în trupul său, ca un gest de răscumpărare a semenilor, însă mintea lui va străluci în Infernul pe care numai el îl vede: „și totul se mișca în umbre trecătoare...”. Ne punem întrebarea: despre care om al trăirilor lui vorbește poetul aflat la penultima lui venire pe pământul ispășirilor? La cel de după Potop sau la cel pe care el îl va întâlni în drumul său spre ultima viață telurică! Dacă
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
și va desăvârși omul ca poet al umbrelor și al obsesiei cenușiului, sub greutatea metalului plumb, al cărui sens este alunecarea lentă în moarte a oamenilor, a lucrurilor și a lumii, a destinului universal. „Și totul se mișca în umbre trecătoare”, vizualizează sugestiv neînțelesul existențial al lumii care coboară și tot coboară în întunericul fără margini, fără dorința de a găsi răgazul explicării menirii omului ca trăitor și nu ca ființă. Care sunt marginile trăirii și limitele învățării din viață? Umbra
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
să recunoaștem scene, înfățișări și părți de cuvinte care nu le-am văzut și nu le-am auzit niciodată, noi, în cursul vieții noastre? Să existe, astfel, o memorie a tiparului care participă și aceasta la felul cum ființa noastră trecătoare se orânduiește și încearcă a se defini mai mult dincolo de trăitul direct și de cuvintele ascultate? Poate că așa și este, de fapt, și nouă doar ni se pare că mai mult decât ceea ce știm prin experiență nu există și
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
manierism. La imobilitate. Am prea văzut-o. Supraviețuim agățându-ne cu disperare de o barcă de salvare: a) libertatea, b) bunul simț, c) simțul ridicolului, d) umorul. Și repetând întruna: 2+2=4. Și amintindu-ne mereu că toate-s trecătoare, mai ales modele (dogmele sunt mode): ce e val ca valul trece”. Atâta originalitate și spontaneitate în sistemul gândirii, rar mi-a fost dat să întâlnesc, poate doar la Petre Țuțea, la Eugen Ionesco (de altă factură!), la Cioran și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
general” spune el, citându-l pe Cezar Petrescu. Și mai face o afirmație cutremurătoare, de această dată: „Bucureștiul a murit. Nu cred să fie numai o impresie, nu cred să fie vorba de remarca lui Proust: că spațiul e tot atât de trecător ca și timpul (finalul lui Du Cote de chez Swann). Nu, nu e o simplă impresie datorată bătrâneții. Bucureștiul e pe cale de a fi „executat” și înlocuit cu altceva - urât. N. Steinhardt 25 august 1987” Folosind metafore și sintagme spontane
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
tumult, Cu energie cât de multă! Timpul, prieten și dușman, De ce vrei să-l neglijezi? La trecerea de peste an, Te-ndeamnă să meditezi! Omul e un lucru sfânt Zicem noi, pe acest pământ! Omul este ca o floare, Firavă și trecătoare! Referință Bibliografică: Cugetări / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CUGETĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356191_a_357520]
-
nuntă de primăvară, din sărbătoare creștină, cucul cântă prima oară. S-aducă Buna-Vestire. Că li se dezleagă limbă, păsărilor cântătoare. Iar cucul, numele-și strigă prin legenda-i grăitoare. În această sărbătoare, sacru și mitic se-mbină. Ca prin vremea trecătoare, tradiția să revină. Că Gavriil, Arhanghel Mare, a vestit unei Fecioare, a Domnului Întrupare, bine-i de însămânțare. Natura de-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită de zăpadă, vânt sau ploaie
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
portretist. În invitația tipărită remarcăm textul scriitorului Constantin Zărnescu care scrie despre lucrările pictorului: “Deși “cumpătat“ întru complinirea sufletului, creatorul se observă pe el însuși ( se vizualizează, plastic), prin modelul histrionic-arlechin (umoristică și antică nuanță estetică ), pentru personajele vieții pasagere, trecătoare: vârste, perisabilitate, pecetluite de “legile proverbiale “ale Ecleziastului biblic.” Pentru a nu-l contrazice pe scriitor pot spune că “modelul histrioric-arlechian” lipsește cu desăvârșire în tablourile expuse, probabil expresia aceasta a folosit-o ca metaforă pentru “Sentimentul elegiac”. Al.Florin
EXPOZIȚIA DE PICTURĂ IONEL FEDERIGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368891_a_370220]
-
Articolele Autorului * Undeva'n depărtare plânge-o trompetă, norii ascund stelele vechi, clepsidra tic tac-u-și repetă sorbind din neant clipe perechi. ** Nu sunt nimic deși visez că sunt! Nu am nimic! Pierdut în lumea mare uitând prea des de clipa trecătoare, Nu sunt decât un amănunt ... Trăiesc intens sperând că-i bine și-n lacrimi mă trișez râzând. În viața mea prea plină de tumult eu nu mai sunt decât... un amănunt. Mult prea grăbită să trăiești uiți foarte des de
AMĂNUNTE de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368953_a_370282]
-
și a vieții de dincolo de mormânt. Am dorit ca icoanele să „vorbească” despre înfrângerea dorințelor trupești, despre curățenia sufletului și nevinovăția creștină. Eu cred că numai așa, vorbind de rolul picturii, aceasta poate convinge despre rolul credinței în ceea ce privește disprețuirea frumuseții trecătoare și a lumii stăpânite de patimi. Iar expresia chipurilor înfățișate, culorile folosite, fondul general al icoanelor, au un mare rol în această direcție. Așa am gândit eu că trebuie să fie și pictura de pe stâlpii turnului mare, după cum am observat
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
lumi nedefinite. Prindeam în palme flori de tei, Ne promiteam pe veci iubire, Juram eternitate dragostei, Visam să o zidim în nemurire. Pe banca noastră de sub tei Astăzi s-a așternut uitare, Dar mai păstrează-n taina ei Eterne clipe trecătoare... Probabil că...din amintire, Cândva ne va trimite un ecou, Și sub un tei...în nemurire Noi ne vom întâlni din nou. Referință Bibliografică: Ploi cu flori de tei / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI
PLOI CU FLORI DE TEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370837_a_372166]
-
în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza mea frumoasă, Dar ești prea orgolioasă. Ai petale parfumate, Mângâieri catifelate, Până-n seară scuturate, Când au gust de frunze moarte... Frumusețe trecătoare, Pe brumă-nfiorătoare, Cine-n mână mult te ține Se-ofilește, ca și tine! Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
o scînteie înflorita În tîmpla mea, pe tine te iubește! Secundă are gust de agurida, Si ca un vis în suletul meu crește... Și sufletul, el ce-ar putea fi oare? O tresărire de acorduri fine A unor amintiri vagi, trecătoare, Scîncind în trestii reci și vagi suspine! Sîntem eterni?! Și floarea mai tresare, Sub un sărut mai delicat că boarea... De ce ar fi iubirea trecătoare, Cînd amintirea florii mă mai doare? & VERSURI ISTERICE marți, 2 august 2011 1 Eu te
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
el ce-ar putea fi oare? O tresărire de acorduri fine A unor amintiri vagi, trecătoare, Scîncind în trestii reci și vagi suspine! Sîntem eterni?! Și floarea mai tresare, Sub un sărut mai delicat că boarea... De ce ar fi iubirea trecătoare, Cînd amintirea florii mă mai doare? & VERSURI ISTERICE marți, 2 august 2011 1 Eu te iubesc și azi, Semiramida Că focul care arde cărămidă Din zidul ce susține-un edificiu Fără de implicare, din oficiu Iubirea noastră e o epopee Cu
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
scriitor! Babo, crede-mă pe cuvânt; eu sunt o ,,fabrică” și nu una de ciocolată cu lapte, sunt o ,,manufactură” de povești incredibile! Uite, dacă-mi dai un măr, promit să-ți fac loc în nuvelă! Tu-mi dai hrană trecătoare, eu te fac, în schimb, nemuritoare! Ce zici? insistă aproape prostește dansatoarea, poate și pentru că își aminti că în ziua aceea nu băuse decât o cafea și aceea fără strop de zahăr, iar glicemia-i scădea, era prinsă într-o
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
ridic atât de sus, la ele! Am visat să am o Stea, Dar nu pot să o ajung! Ea se strecoară prin perdea, Ale ei raze mă străpung. Am fost mereu un visător, Și un romantic Incurabil, Prin Universul veșnic, Trecător, Nu pot să fiu Inconfundabil. Steaua va rămâne sus, în zare, Eu voi fi aicea pe Pământ, Lumină va veni din depărtare, Iar eu? Doar IMNE am să-i cânt! Referință Bibliografica: Ce faci Destinule?...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte
CE FACI DESTINULE?...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370937_a_372266]
-
pe atunci, dintre celebritățile românești,Toma Caragiu actorul și Gigi Marga cântăreața de romanțe. Au trecut anii, rănile dezastrului s-au vindecat și oamenii au lăsat uitarea să-și aștearnă lințoliul peste acele timpuri cum se întâmplă cu toate lucrurile trecătoare, efemere chiar dacă au lăsat multe urme dureroase. E deajuns însă să nu se uite și să nu pierdem din vedere că istoria s-a repetat de-a lungul vremii și se poate repeta iar. De aceea noi oamenii ar trebui
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Eu sunt mai la concret ! Ar fi mai bine să-ți revii că ai trecut demult de douăzeci de ani.Ești femeie matură ,ce naiba ! Cumva,am pus-o un pic pe gânduri. S-o fi gândit că dragostea,oricum e trecătoare. - Bine Marian,cred că ai dreptate . Mâine ne întoarcem acasă . Mă duc jos, să-i spun patronului ! Puteam să-i spun și eu patronului ,dar am considerat că e mai bine să îi spună ea. Aveau desigur,ceva de lămurit
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
a intrat mai mult spre partea lui și caroseria i-a astupat picioarele. - Stai liniștit,sunăm după ajutor. Scot telefonul de la cingătoare,dar a crăpat și el ca și parbrizul, în multe bucățele. De la airbag probabil. Lucrurile sunt adesea,foarte trecătoare.... - Telefonul tău merge ? Se vede că e în suferință. Nu se vaită ,însă e aproape leșinat. Își găsește telefonul în buzunarul de la piept,dar și el a trecut spre neființă. Și tot de la airbag. - Trebuie să mă duc după ajutoare
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut, Suntem suflet, suntem lut Și prin lume călătorul. Referință Bibliografică: plângi... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
vorbi mulțimii fără să minți și dacă/ Te poți plimba cu regii fără a te-ngâmfa,/ De nici amicii, nici dușmanii nu pot vreun rău să-ți facă,/ Pentru că doar dreptatea e călăuza ta;/ Și dacă poți să umpli clipa trecătoare/ Să nu pierzi nici o filă din al vieții tom: Al tău va fi pământul, cu darurile-i toate/ Și ceea ce-i mai mult, să știi, vei fi un OM!” *** P.S. Radu PREDA - JURNAL CU PETRE ȚUȚEA, Editura Lumea Credinței, București
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
nedreptățește pe mulți, fiecare sapă la temelia Bisericii, nu după Sfintele Moaște, ci ca buldozerul bolșevic pentru dărâmare, fiecare se aruncă în luptă cu tot arsenalul lor politico-ocult, dar niciunul, absolut niciunul nu renunță la slava aceasta deșartă, totalitară, dar trecătoare. Paradoxul constă în faptul că ierarhii sunt muți doar la vaietele noastre, nu și la cerințele lor. Și totuși cum s-a ajuns și cum s-ar explica această sacră muțenie? Departe de a fi o putere ignorată, ierarhii își
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]