5,174 matches
-
și cerul se învârt în jurul său. PALOȘ: (în șoaptă) Tu nu ești ființă umană... M-ai învăluit cu vraja ta... PRINȚESA: Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi... Iar tu ești om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge și fecioara se rostogolește în iarbă. PALOȘ: Am să te ucid, nălucă a nopții! Prințesa îi zâmbește șăgalnic cu coapsele dezvelite ostentativ. PRINȚESA: Nu poți s-o faci, iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar deodată
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar deodată tăișului capătă reflexe stranii, îl orbește și-l scăpă din mână. PRINȚESA: (îi întinde mâna) Vino, iubitule! Urmașul Contelui va prinde viață chiar din această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor! Bărbatul tresare, dar o forță nevăzută îl face s-o cuprindă în brațe. O rază ciudată, ca un fulger, îl săgeată din creștet până în tălpile picioarelor. O sărută pătimaș și prințesa i se dăruiește... Calul nechează speriat și dispare în adâncurile pădurii
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Tale! CONTELE DRACULA: (cu voce răsunătoare și amenințându-l cu degetul) Poruncesc să-mi faci un nepot!... (zâmbește) Ce tremuri? Acum ești vampir ca și noi!... (cu blândețe) Am vrut să te cunosc... Ce mare ai crescut!(Cei doi tineri tresar) Eu sunt acela care te-a salvat de la moarte! Tânăra pereche rămâne uimită la această afirmație. Contele duce mâinile la spate și se plimbă prin fața lor. CONTELE DRACULA: Ai apărut dintr-o iubire nevinovată dintre un războinic și o frumusețe
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
am trecut la sâni, am coborât ușor pe pulpe, spre îmbinarea feselor, unde, sub imbolduri perverse, pretextam că și pe acolo se poate să pătrundă razele soarelui, când se va bronza în barcă. Se relaxase cu totul sub mâinile mele, tresărind ușor când, „involuntar”, scăpam mâinile mânjite cu cremă prin zonele ascunse luminii soarelui, dând liber instinctului de mascul aflat în călduri, și la propriu, și la figurat. Ca răspuns, mâna ei a alunecat peste pulpa piciorului meu, apoi m-a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
neastâmpăratului de nebunatec. Îi auzeam gemetele de plăcere, vorbele spuse cu drag și multă satisfacție. Și iar se apleca asupra mea, și iar se ridica... ca un ritual mistic al vrăjitoarelor deasupra focului sacru. Apoi, mișcările deveneau unduitoare și plăcute, tresăreau de plăcere, iar eu încercam să-mi controlez pornirea de a da drumul fluidului. Se ridică și își schimbă poziția, cu fața spre prova și continuă dansul șoldurilor. Tăria fundului bărcii a început să-mi producă dureri în fese și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
cu colegii săi, însă găsi momentul să se apropie de comisar și îi șopti: - Eu am ajutat-o să fugă, domnule polițist. De luni bune mă tot imploră să fac asta, iar astăzi nu m-a mai răbdat sufletul. Mihai tresări și o bucurie amestecată cu durere îi invadă chipul. - Ți-a spus unde se va duce? - Săptămâna trecută a trimis o scrisoare unui pictor. Eu i-am pus acea scrisoare la poștă. A tot așteptat răspuns. Probabil că acolo s-
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
ceasul morții! Feciorii, cum de-au auzit, Din nou la drum, dar, au pornit S-aducă iarăși în pridvor Pe cea mai scumpă, sora lor! Au mers din zori și până-n seară Și nopțile și ziua iară, Când speriați au tresărit De-un vuiet nemaipomenit! Și aiuriți de vuietură Au vrut să fugă, dar stătură... Gândind că poate-aicea este Cum s-a-ntâmplat și în poveste!... Își luară inima în dinți Și se gândiră la părinți Că nu s-or vedea
TREI, DOAMNE, ȘI TOȚI... PATRU ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700]
-
meu Fluidul somn, împrospătând pământul Ca o difuză negură. Și eu Spre trupul meu veneam, recunoscându-l. Înaintam în negură. Eram Ființa care-mi seamănă. Și care Se recunoaște-n sine. Cum un ram Își recunoaște umbra plutitoare. Și-am tresărit simțindu-mă. În trup Eram cu mine însumi împreună... Când m-am trezit, alăturea un lup Se oglindea în râul alb și-n lună). În încheire ne-am amuzat ascultând epigramele lui Eugen Sfichi și fabulele lui Telu Leonte, apoi
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
și clipele. Un moment a rămas suspendat în gheața timpului. Priveam spre două păpădii, ce, printr-un miracol al uitării, rămăseseră cu umbreluțele încă deschise, privind una spre cealaltă mirate. Nici ploile, nici plapuma zăpezii nu le clintise podoabele, și tresăreau, din când în când, la auzul frunzelor desprinse târziu din creștetul copacilor zgribuliți. Purtau o conversație șoptită despre gâzele ce nu le mai dezmierdau tulpinile, despre soarele ce le mângâia acum pletele, despre muzica nopților prea lungi. Se aplecau ușor
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
că realizăm aroma lui prea târziu. Fiecare senzație trăită într-o anumită circumstanță, se reîntoarce, uneori cu o intensitate stânjenitor de rebelă, la recunoașterea unui sunet, a unei persoane, sau, pur și simplu, al unui sentiment legat de o amintire. Tresărim incontrolabil și trupul ne este străbătut de curenții de energie difuzați pe un traseu bine stabilit: din piept radial spre membre. Nu mai știm dacă este o senzație plăcută sau dacă e durere. Până să ajungă la creier, primim atâtea
CONTINUITATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363443_a_364772]
-
Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iubire în noapte tu ce mult semeni cu luna numai zeii îmi închipui purtând al tău trup a ta cunună trup înălțat zărit acum în ceruri tresar trec clipe văd chipul tău în ape curg ceruri toate curg prin noi și pe aproape clopote bat amor în eternitate râurile se răsucesc la vale se îngroapă omenirea ne agățăm de muchii speranța e iubirea iubirea ea ridică în
NE AGĂŢĂM DE MUCHII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363481_a_364810]
-
sâni, coborând spre coapsele fetei. Angela trăia cu toată intensitatea aceste electrocutări ce le percepea prin toți porii. O mângâia și o săruta ușor pe ochi, pe frunte, pe buzele dornice de dezmierdare. Angela simțea că ia foc din nou. Tresărea din tot corpul și se lipea involuntar de Condurache. Parcă ar fi vrut să intre în el, să se contopească cu masivitatea corpului său. Nici nu se vedea dintre așternuturile patului așa era de mică pe lângă corpul atletic al bărbatului
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Acasă > Versuri > Visare > ULTIMA NOAPTE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rutină zilei, mă face să tresar de dimineață, făcând efortul, să-mi amintesc un vis, în care desigur, erai și tu. Clipele se scurg, îmi spun că totu-i în zadar, mă-ntreb, de ce vreau, acolo, să te văd, cănd mi-e atât de simplu, să
ULTIMA NOAPTE de COSTI POP în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362385_a_363714]
-
Amândoi râdeau să se prăpădească. -Mai spune, mai spune, Tudorele, că e frumos! Mai povestea Tudorel despre copacii îmbrăcați în haine albe de mătase strălucitoare, cu centuri de clopoței...Apoi, cum au venit lupii în Valea Cucutei... -Lupii, măi! A tresărit domnul Ștefănescu. Erau mulți? -Daa, mulți! Însă, nu m-au atacat că s-au speriat de nuiaua mea fermecată care lucea ca un fulger. Că o poleise cu aur Lunișoara. Mireasa mea,mă! Și vâjâia nuiaua așa de tare... -Cum
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
tăcută, la pragul de legendă Și cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugă În visul care poartă comoara mea ardentă Căsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă. E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresară Purtată-n orice clipă în murmure și șoapte, Prin limpezimi de ape, oglinzi ce mă-nfioară E casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitate Și răsfoiesc prin cartea cu basmele trăite Semnez aici
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
pentru vești și pentru bunătățile oferite. Pe la ora prânzului ajunseră la destinație. Porțile sunt larg deschise și solia este anunțată măritei Doamne: - Au sosit căpitanul Preda din ținutul Vâlcelelor și căpitanul Vladimir din ținutul Gorjiilor! - Dar principele Radu unde-i? - tresări doamna Elena Valdescu și un fior îi străbătu inima. Cei doi căpitani pătrunseră în salon cu fețele întunecate. - Ce s-a întâmplat? - Jale mare, Măria Ta!- zise Preda cu lacrimi în ochi. - S-a întâmplat ceva cu soțul meu? - Domnia sa
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
SIMFONIA TRUPULUI, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011. Simfonia trupului poezie [] Poezia de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-07-14 | | Simfonia trupului Cu privirea cobor spre tine iubito... și-ți simt emoția caldă ce tresare, mă apropii... te cuprind, în brațe... și inima-ți în piept pulsează cu ardoare Te ating și palmele-mi valsează, pe pieptul tău mă las ușor...cobor... și buzele-mi însetate de dor... se odihnesc ușor pe trupul tău îmbietor
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
s-a oprit pe trupul tău fin, frumoasă fată. 14.07.2009 Romeo - ASiIiVro Citește mai mult Simfonia trupuluipoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-07-14 | | Simfonia trupuluiCu privirea cobor spre tine iubito...și-ți simt emoția caldă ce tresare,mă apropii... te cuprind, în brațe...și inima-ți în piept pulsează cu ardoareTe ating și palmele-mi valsează,pe pieptul tău mă las ușor...cobor...și buzele-mi însetate de dor...se odihnesc ușor pe trupul tău îmbietorAștern clipele
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
ce se stinge sub astrul semilună și în grabă se coboară sub linia de zenit... vin adieri de raze fine la orizont apare discul soare ce mângâie geana dimineții... florile au simțit ale soarelui petale toate într-o clipă au tresărit... lumina lui le-a încălzit... culori din curcubeu am văzut... pe chipul tău... Citește mai mult Apanthismapoezie []Poezie de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-10-26 | |ApanthismaS-au străns în roua dimineții florile ce ușor se unduiesub palida lumină a nopțiice
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
ce ușor se unduiesub palida lumină a nopțiice se stinge sub astrul semilunăși în grabă se coboarăsub linia de zenit...vin adieri de raze finela orizont apare discul soarece mângâie geana dimineții...florile au simțitale soarelui petaletoate într-o clipăau tresărit...lumina lui le-a încălzit...culori din curcubeuam văzut... pe chipul tău...... XXIII. SUFLET TREZIT, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011. Suflet trezit poezie [] Poezia de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-12-04 | | Suflet
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
cerului cât de mult dorești și iubești! Știu ce este în sufletul tău, când taci și când vorbești. Știu ce este-n inima ta când te privesc și când dorm, când sunt lângă tine ori departe de tine. Știu cum tresari la primele șoapte prin care te chem. Știu când mă visezi... Sunt lângă tine mereu. Sunt și când mă aflu departe. Gândul meu este veșnicul prizonier al gândului tău și folosesc, împreună, aceleași căi de comunicare, intersectându-se de zeci
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
Autorului Era o noapte luminată de un pătrar de Lună; Un vânt călduț ușor bătea Și aerul îl încălzea, Iar valurile ridicate, veneau ca o furtună. Culoarea cerului era ca într-o poveste; Doar marea sunete scotea Și inima îmi tresărea, A fost o noapte sau un vis, care nu mai este! Acum când toate trec și trec pe rând, Și când o Lună Nouă este, Când totul pare-a fi poveste, Mă regăsesc din nou visând, visând. 2013 Referință Bibliografică
NOAPTE ALBASTRĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361146_a_362475]
-
grea a simțit că e ultima zi de iarnă. Ce mi-am dorit? Ce am realizat? Ce mai doresc? Să trec pragul fără suferință. Am trăit demn. Am obosit. Gata! Să trec într-o nouă lume din somnul de seară. Tresar. Astfel gândeam și eu. Ce gânduri. Am trăit destul? Am îmbătrânit? A sosit vremea să gândesc și la final? Ei bine, mă pregătesc de marea trecere fără a-i întrista pe cei din jur. Oare există în lumea asta mare
IARNA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361097_a_362426]
-
aducea noroc. Ajuns la a doua parte a zilei, cum începuse să se însereze, se grăbi să se reîntoarcă la casa lui acolo unde, conform promisiunii îl va aștepta Lea. O văzu îndreptându-se spre casa lui și inima-i tresări cu putere accentuându-și ritmul, de parcă ar fi dorit să iasă din locașul ei. Au ajuns aproape în acelaș timp, s-au salutat și au intrat în casă. Leon se zăpăcise, nu știa ce să facă mai întâi, mâinile și
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
inimii bătând/ ca o tremurare de fluture,/ în parfum de primăveri/ în sonoritități astrale”(scrisoare II). Eseurile reflexive definesc o întoarcere a ființei lirice spre sine, o atitudine speculară, act de redescoperire a valențelor proprii: Liniștea din jur mă hipnotizează... tresar (din când în când, pentru a nu uita să trăiesc, pentru a nu încerca să mor!) și răsuflu, în tonalități de valuri, în nemărginirea mirajului acvatic, pe cât de veridic, acustic, pe atât de neclar, prin încărcarea de infinit. Un periplu
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]