2,886 matches
-
scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
numai Lui să-I fie gloria veșnică. Amin. Cornel Ștefănescu Când am răsfoit lucrarea “Un istoric al bisericii creștine baptiste Cuvin“ mi-a venit în minte un verset din cartea sfântă Biblia care spune că Domnul “nu va frânge o trestie ruptă“(Matei 12:20), vizând faptul că, deși o biserică mică, fără nume răsunător a dăinuit peste timp. Sunt amănunte din viața bisericii care pot fi trecute ușor cu vederea dar care la momentul respectiv au însemnat foarte mult pentru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
momentul respectiv au însemnat foarte mult pentru biserica și comunitatea locală. În anii aceștia biserica a format oameni de valoare pentru lucrarea lui Dumnezeu cât și pentru societate. Totul a fost posibil datorită faptului că Dumnezeu niciodată “nu rupe o trestie frântă”. MULȚUMIRI În realizarea acestui istoric am avut nevoie de colaborare, înțelegere și ajutor din partea mai multor persoane. Mulțumesc Comitetului Bisericii Creștine Baptiste Cuvin pentru aprobarea cercetării arhivei și de asemenea mulțumesc Comunității Creștine Baptiste Arad pentru aprobarea cercetării arhivei
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dezinvoltură atât în consistoriu, în fața papei și a cardinalilor, cât și copiilor adunați să se joace, iar acest lucru s-a întâmplat fie la Lyon, fie mai înainte, când Curia era la Roma. Când îl auzeau predicând, tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri minunate despre măreția paradisului și vorbea despre disprețuirea lumii în fața fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
planuri derivate, de profunzime) ia forme violente. Căci, la vestea vizitei ce-o așteaptă, Ereșkigal se înfurie, ca și în varianta „anterioară”, sumeriană: Pe loc se-ngălbeni la față, precum un tamarisc tăiat; Se-nvineți la buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prudente se grăbesc să-și conducă oițele în căminul părintesc. Demimondenele, sfertomondenele și cele din straturile inferioare ale societății invadează acum promenadele; întâlnirile, tratativele se duc la capăt fără nici cea mai mică rușine: dacă boschetele ar putea vorbi ca trestiile lui Midas, ce n-ar fi în stare să povestească? Să tragem un văl peste aceste mizerii umane pe care moravurile orientale le permit și pe care poliția le tolerează. În afara orașului, la capătul străzii Podul Mogoșoaiei, artera cea mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
testamentului lui Petru cel Mare; acum e doar o ruină, o amintire. Urcând Dunărea pentru a ne întoarce la Galați, aruncăm o privire asupra deltei și insulelor fluviului. Aceste frumoase terenuri sunt invadate de nori de lăcuste enorme și de trestii mari ce ating până la șase metri în înălțime. Există atâtea pământuri necultivate în Principate, încât nu se gândește nimeni la defrișarea insulelor. Oamenii se mulțumesc să dea foc trestiilor când se usucă, spre sfârșitul toamnei; primăvara crește aici o iarbă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
frumoase terenuri sunt invadate de nori de lăcuste enorme și de trestii mari ce ating până la șase metri în înălțime. Există atâtea pământuri necultivate în Principate, încât nu se gândește nimeni la defrișarea insulelor. Oamenii se mulțumesc să dea foc trestiilor când se usucă, spre sfârșitul toamnei; primăvara crește aici o iarbă fină, de o calitate excelentă, care e cosită sau folosită la pășunat. Anul următor, trestiile cresc încă și mai bine. Acest soi de graminee nu este așa de neproductiv
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încât nu se gândește nimeni la defrișarea insulelor. Oamenii se mulțumesc să dea foc trestiilor când se usucă, spre sfârșitul toamnei; primăvara crește aici o iarbă fină, de o calitate excelentă, care e cosită sau folosită la pășunat. Anul următor, trestiile cresc încă și mai bine. Acest soi de graminee nu este așa de neproductiv cum s-ar putea crede; fără a lua insulele unde cresc drept vaste câmpuri de grâu, așa cum au crezut unii călători naivi, trestiile sunt folosite ca
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pășunat. Anul următor, trestiile cresc încă și mai bine. Acest soi de graminee nu este așa de neproductiv cum s-ar putea crede; fără a lua insulele unde cresc drept vaste câmpuri de grâu, așa cum au crezut unii călători naivi, trestiile sunt folosite ca lemn de foc; servesc la confecționarea uneltelor de pescuit; sunt utilizate la acoperișuri și chiar la construcția locuințelor, cu ajutorul unor pereți despărțitori tencuiți cu pământ. Insulele reprezintă refugiul unei uluitoare cantități de vânat înaripat; lebedele, gâștele sălbatice
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
H., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L8TXC3UXRXN2; Molinion, Calthion, Arrhenatheretalia, rometalia erecti, Fr. -Bromus inermis Leysser (Obsigă nearistată, Târscă) - H., Euras.cont. Frecv., z.step.-se.go.; L8TXC7U4R8N5; Convolvulo - Agropyrion, Cirsio - Brachypodion, Festucetalia valesiacae, Fr. *Calamagrostis arundinacea (L.) Roth (Trestie de câmp, Trestioară) - H., Euras. Cont. Frecv., se.go.-e.bo.; L6T5C4U5R5N5; Hypno - Polypodion, Piceetalia, Calamagrostion arundinaceae, carici - Epilobion, calamagrostio - Fagenion, Quercetalia roboris -Calamagrostis epigeios (l.) Roth - G., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5C7UXRXN7; Atropetalia, Artemisio - Tamaricion, Molinion *Dactylis
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
zile zdraveni, sănătoși și traserăm drept la Belvederea lui Dinicu Golescu, astăzi moșia d-lui Grant, lângă Gara de Nord. Acolo a venit generalul Kiseleff călare, cu suita sa, de ne-a inspectat și ne-a băgat în niște balagane făcute din trestie și în niște corturi de pânză, date nouă de oștirea rusească. " În vremea aceea de vară, de pe la finele lui august, mureau în București, deși era puțină populație, căci toți fugiseră, cum spusei, prin sate și prin mănăstiri, mureau, zic, până la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
companie la Mărcuța, o companie la Văcărești; o companie la bariera Ghencea (Dealu Spirii) și o companie la Cotroceni; de la taberele acestor companii se întindeau, în dreapta și în stânga fiecărei companii, la distanțe cuvenite, câte două sentinele, stând prin surle de trestie sau prin casele locuitorilor de prin vii. Se dăduseră ordine circulare în toată țara ca oricine va veni în București din familiile refugiate să meargă drept la ștabul companiei, să se înfățișeze la căpitan, pentru ca acesta să-l trimeată cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
schimbare, să-și fricționeze abdomenul cu spirt camforat". Și apoi alăturat scrisorii prezintă rețeta doctorului Stamborzky împotriva holerei și modul de aplicare al tratamentului preconizat: din medicamentul prescris, "într-o lingură se vor pune 10 picături de zahăr (miere de trestie) și se va lua diluat în ceaiul de ierburi. După aceasta se bea la fiecare sfert de oră o ceașcă din ceaiul de ierburi, până ce încetează vărsăturile, diareea și crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lăsa să i se sece miezul că apoi doar de mănăstire ai mai fi bună. Când eu am zărit-o pe mă-ta prima data, iam întors spatele. De, flăcău cu hambâț, dar îmi era dragă foc. Se mlădia ca trestia la horă, avea ochii ca apa de izvor și fața cer de primăvară senină. De, cum îi mai samini tu. Da’ nici eu nu eram de lepădat, umblau și după mine fetele-n sat. Dar am chibzuit, am stat și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
duse, printr-o galerie lungă ce se înălța deasupra străzii, la primul etaj, într-o cameră în care nu se vedea decât un pat de fier, un scaun vopsit în alb, un dulap fără perdele și, în spatele unui paravan de trestie, un spălător cu ligheanul acoperit de o pulbere fină de nisip. De cum plecă patronul, Janine simți frigul ce răzbătea din zidurile goale, spoite cu var. Nu știa unde să-și pună poșeta, unde să se așeze. Nu-i rămânea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a amiezii de foc care intra pe ușa larg deschisă, și în lumina aceea a țâșnit vrăjitorul, cu părul de rafie, cu pieptul strâns într-o platoșă de perle, cu pulpele goale sub fusta de paie, purtând o mască din trestie și din sârmă cu două găuri pătrate pentru ochi. În urma lui veneau muzicanții și femei îmbrăcate în rochii bălțate, cu falduri grele, care le ascundeau trupul. S-au pornit să danseze în fața ușii din fund, un dans primitiv, abia ritmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
gauchos uzi până la piele. La club, un fel de mic bar la primul etaj, mobilat cu o tejghea de bambus și cu niște măsuțe înalte din tablă groasă, persoanele de vază se strânseseră în număr mare. Se bău rachiu de trestie în cinstea lui d'Arrast, după ce primarul, înălțând paharul, îi urase bun venit și toată fericirea pe care și-o putea dori. Dar în timp ce d'Arrast își bea rachiul lângă fereastră, un lungan cu pantaloni de călărie și cu jambiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și sub cămașa zdrențuită i se ghiceau mușchii puternici. O luară înainte, urmați de comandant și de mulțimea negrilor, și se cățărară pe un nou povârniș, și mai abrupt, pe care colibele din pământ, din cutii de tinichea și din trestie se țineau atât de greu că trebuiseră întărite cu bolovani. În drum se întâlniră cu o femeie ce cobora pe cărare, alunecând din când în când pe tălpile goale, și care purta pe creștet un bidon de tablă plin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pământul colibei, tăindu-i răsuflarea. În spatele lui, comandantul bătu din palme. Inginerul se întoarse și, în prag, în lumina de afară, zări silueta grațioasă a unei tinere negrese care-i întindea ceva. El luă paharul și bău rachiul gros de trestie. Fata întinse tava după paharul gol și ieși, cu o mișcare atât de lunecoasă și de vie, încât d'Arrast simți dintr-o dată dorința s-o oprească. Dar când ieși în urma ei, nu o mai recunoscu în mulțimea negrilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se țină după ei. Coliba la care ajunseră mergând de-a lungul malului, la câteva sute de metri depărtare de ultimele cocioabe, era mare, goală, relativ confortabilă, cu pereții tencuiți pe dinăuntru. Pe jos avea pământ, acoperișul, de stuf și trestie se sprijinea pe un stâlp central, iar zidurile erau lipsite de orice podoabă. În fund, pe un mic altar, acoperit cu ramuri de palmier și încărcat cu lumânări ce nu izbuteau să împrăștie pe de-a-ntregul întunericul încăperii, se zărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Confreria fecioarei Maria, cu fețișoarele negre pline de gravitate și, în sfârșit, pe o raclă vopsită în toate culorile, purtată de persoanele de vază din oraș, care asudau în hainele lor negre, icoana Domnului Iisus Hristos, ținând în mână o trestie, pe frunte cu cununa de spini, sângerând și clătinându-se deasupra mulțimii îngrămădite pe treptele bisericii. După ce coborâră scara, cei ce purtau racla se opriră o clipă, în care timp penitenții încercară să se înșiruie într-o oarecare ordine. D
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: "Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vînt? 8. Dacă nu, atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraților. 9. Atunci, ce ați ieșit să vedeți? Un prooroc? Da, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
își găsește plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, și va vesti Neamurilor judecata. 19. El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. 20. Nu va frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă pînă va face să biruie judecata. 21. Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." 22. Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut, și Isus l-a tămăduit, așa că mutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28. L-au dezbrăcat de hainele Lui, și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29. Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mîna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!" 30. Și scuipau asupra Lui, și luau trestia și-L băteau în cap. 31. După ce și-au bătut astfel joc de El, L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]