1,633 matches
-
este stăpâna universului casnic (Mireasa, Căsnicie). IV Poezia socială 1. Ilustrează scabrosul, putreziciunea vieții omenești; 2. Lumea mahalalei citadine, a pungașilor, a ucigașilor, a pușcăriașilor (Doi flămânzi, Generații, Ceasul de apoi, Cina); 3. Poetul rămâne solidar cu cei mulți care trudesc în anonimat (1907-Peizaje), dar și în poeziile-pamflet Cuvânt înainte, Pe răzătoare, Lipsesc morminte); 4. Sociogonie (Născocitorul, Cel ce gândește singur). V Poezia jocului, a boabei și a fărâmei exprimă fascinație pentru universul înconjurător (Un plop uscat, Har, Horă în grădină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
închis, era cârlionțată pe spate. Și ea, o creatură de nădejde. Era tovarășa de atelaj a "Roșcovanei". O ușoară șchiopătură (urmarea unui panarițiu netratat la copita stângă din spate) o face să târâie puțin copita, însă n-o împiedică să trudească. Să tragă la plug, la cositoare, la carul plin cu fân pe dealurile cele mai abrupte. Mă impresionează tăria, forța motrice a vacilor, mă doare când le văd trudindu-se, vara, cu limba atârnată, înjugate la cositoare. În această situație
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o face să târâie puțin copita, însă n-o împiedică să trudească. Să tragă la plug, la cositoare, la carul plin cu fân pe dealurile cele mai abrupte. Mă impresionează tăria, forța motrice a vacilor, mă doare când le văd trudindu-se, vara, cu limba atârnată, înjugate la cositoare. În această situație, am putea accepta, la o adică, raționamentul lui Descartes privind animalul-mașinărie. Aceste două vaci făceau efectiv munca unei mașini, valorau cât un tractor. Între noi fie vorba, dacă acele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lui lumină{\cîte 79}. Poate de aceea la sfârșitul vieții sale, Sfanțul Vasile vorbea cu părere de rău de „timpul considerabil pe care-l cheltuise pentru vanitate, de tinerețea să aproape întreaga pe care o pierduse într-o muncă zadarnica, trudindu-se să dobândească învățăturile unei științe care a fost declarată de Dumnezeu zadarnica”{\cîte 80}, pentru că a văzut lumina cea adevărată (învățătură și trăirea creștină), și-a desfătat pe deplin privirea și și a bucurat îndelung sufletul prin trăirea adevăratei
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
margini de roșu aprins/ Afară se află lumina, fără-ndoială,/ și apa din lacuri gemea, încrețită/ de pala de vânt, nicicum de verbul/ rostit din cartea cu file de aur". În ciuda aparențelor contrare, în mitologia lirică la care Ștefan Amariței trudește neostoit, începând cu Plaja sau Pe malul Aheronului, figurile asociate genezei și miracolului ocupă, ca întotdeauna, o poziție centrală. Referințe critice (selectiv): Marian Barbu, în revista "Dorul" (Danemarca), noiembrie 2000; Marian Barbu, în "Dacia literară", nr. 6/ 2005; Marian Barbu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sensul Inițierii și sursa teribilei suferințe a lui Petru Aruștei. Moartea nu înseamnă nici vindecare, nici trecere, ci doar o nouă naștere în suferință: "Moartea și tortura îmi călăuzesc creierii prin noapte atunci când bucuria ar trebui să-mi fie steag! Trudesc cu amărăciune pe pământul meu sterp, dar nu uit să-mi spun: întruchipările mele sunt tot mai vii, o putere mare respiră eliberată în creierii mei; o viață ca nici una-alta! Altfel, sunt întotdeauna singur: trăiesc în preajma lumii care nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezia lui Dan Laurențiu o rețea simbolică descinzând din mitologia romantică a geniului abstras din contingent, marcat cu "stigmatele puterii cu cearcăn dilatat" (Acum vocea de primăvară), ce survolează absolutul într-o aventură dramatică a spiritului creator. Oricât ar fi trudit de conceptele supreme, eroul acesteia așa cum este el înfățișat în Poziția aștrilor sfârșește prin a-și pune esența în slujba autocunoașterii, chiar dacă știe că finalitatea actului specular este tragică: "plutea un chip neliniștit și mut/ în unda rece beată de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea mai potrivită reflecției asupra vieții și a morții îmi pare a fi, de altfel, marea obsesie creatoare a poetului Nicolae Manea. Oglindită, direct, în imaginarul său liric, drept toposul preeminent, metamorfoza joacă, de asemenea, un rol esențial pentru autorul trudit în permanență de ideea de evoluție, de transformare creatoare. Găsirea tonului celui mai potrivit înseamnă, în cazul său, devenirea proprie prin delimitarea de influențele poetice considerate drept dominante. Prima secțiune a cărții, Țara bursucilor, publicată inițial în anii '70 în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la regele Thanatos se încheagă, în orice caz, o mitologie barocă a textului conceput din cuvinte care, odată zămislite, "se preschimbă în/ adâncuri", adâncuri de care scribul este deopotrivă oripilat și fascinat. Captiv, de voie, într-un teritoriu monstruos, el trudește, fără să se sature, la mecanismul de producere a textului care să salveze ființa de propriii demoni, între care cel mai înspăimântător pare a fi o solitudine radicală, specifică secolului ce abia a trecut: "Dar nu există nimic care să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu sens pur existențial, ulterior aceasta îi mijlocește relevarea finalității estetice a lumii. Ba chiar, dintr-o altă perspectivă privind poezia inclusă în Astralia, am putea spune că erosul devine un mijloc eficace de cizelare a identității poetice. Fără să trudească vreodată, cântărețul prins în vârtejul propriilor himere erotice aglutinează, într-o limbă poetică de o încântătoare truculență, formule stilistice variate, inspirate de po(i)eticile autohtone din vârste diferite ale literaturii, de la cea a premodernilor Costachi Conachi sau Iancu Văcărescu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
străine spiritului nostru căzut deja în ispită. Disprețuiesc pe românii care strigă că s-au săturat de România. Nu Țara e de vină, ci vânduții care o reneagă, nu fac nimic pentru ea, dar o locuiesc și îi mănâncă pâinea trudită de țăran. Problema postmodernismului a rezolvat-o inteligent, în proza lui, Petru Cimpoeșu. Votez cu ironia lui care ia în deriziune sloganul. Are un pamflet spumos, cu nume reale, curajos, Băi, fiți postmoderni, altfel nu ne primește în NATO! După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm soba înăuntru nostru. Dar hrana nu slujește numai la încălzirea noastră, ci și la putere. Cu hrană muncim și trudim. Hrana seamănă cu cărbunii cari ard în pântecele locomotivei care trage trenul. O parte din căldură încălzește iarna vagoanele. Dar cea mai mare parte din puterea cărbunilor cari ard slujește la muncă, adică trage vagoanele. De aceea, omul care muncește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
O misiune dificilă: ameliorarea aprovizionării cu apă potabilă a capitalei 89 Noi obiective edilitar-gospodărești 111 Asociat al logofătului Costache Conachi 123 Soluții alternative pentru exploatarea și valorificarea sării 137 Autoevaluarea, ca răspuns unui abuz administrativ 149 Spre amurgul vieții 155 Trudind la refacerea peisajului stradal al capitalei 161 Ultimele inițiative și ieșirea din scenă 173 Anexe 185 I. Scrieri 185 II. Documente 238 Indice de nume 283 Summary 289 ARGUMENT Personaj de factură renascentistă, al cărui traiect biografic și a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
el a oferit autorităților centrale un nou prilej de analiză și decizie pe o temă menită, parcă, a-i evidenția multitudinea și varietatea cunoștințelor și abilităților sau competențelor în domenii dintre cele mai diverse, dar nu fără legătură între ele. TRUDIND LA REFACEREA PEISAJULUI STRADAL AL CAPITALEI Reîntors la Iași, Mihalic nu și-a îngăduit odihnă sau răgaz nelucrativ, ce putea fi motivant sau numai invocat, în condițiile prezenței trupelor de ocupație străine în țară și a potențialei insecurități generate de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Andrei Zanca Simplitate în cele din urmă, fiecare trudește la sine însuși încercând în felul lui, oricine ar fi, orice ar face o dez-umbrire de sine unde sfârșește liziera și începe divinul e altceva iar dacă pe parcurs, unul e copleșit de aplauze și onoruri, iar altul e trecut
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori înlocuite cu decizii iraționale. Logica lui "nici" este subsumată unei logici a contradicției, nutrită de metafizici ale absurdului. Pomicultorul și ceilalți agricultori trudesc mulți ani să obțină soiuri mai bune de plante și animale, ajungând la ameliorarea lor fără să-și încrusteze numele pe firmamente. Privatizarea pământului considerată factor esențial de stimulare a unei moralități superioare a învrăjbit familiile, vecinii, climatele vieții satelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
des, au condus, inevitabil, la risipirea actelor și pierderea lor definitivă. Oricum, pe baza celor care mai există vom încerca punctual să aducem în fața judecății opiniei publice a faptelor și inițiativelor unor personaje cât se poate de reale care au „trudit” din greu la îndoctrinarea tineretului român și la înregimentarea acestuia într-o organizație unică ce s-a vrut a fi „progresistă” dar care în realitate a netezit drumul spre sovietizarea țării și aservirea economică intereselor mârșave ale Rusiei staliniste. Vrem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
În cuprinsul acestui material am citat des prețurile anilor 1946-1948, prețuri ce se practicau pe piața liberă. Odată cu înființarea COMCAR-ului și OBLIGAREA producătorilor de a vinde NUMAI AICI, prețurile oferite la achiziții erau jignitor de mici pentru cei care trudeau din greu la creșterea animalelor pentru carne. La data de 21 februarie 1949, Ministerul Agriculturii s-a gândit să propună sau chiar să impună crescătorilor de oi din județul Tutova rasa „țigaie”. În acest sens au început a circula hârtiile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
odios, fusese plătită și pâinea mâncată în numai două zile, 3 și 4 februarie, ce valorase 6.480 de lei, bașca „vinul și cognacul” ce mai storseseră 8.400 de lei din buzunarele românilor! Pe 5 februarie, munca localnicilor care trudiseră în interesul rușilor prezenți în oraș, fusese remunerată cu suma de 78.000 de lei. La dosarele din care ne-am inspirat întru scrierea acestui foarte scurt studiu, există zeci de asemenea hârtii ce justifică atâtea miliarde de lei cheltuite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Liceul Național din Iași, oraș în care mama mea avea un frate profesor universitar, la care am și stat în gazdă împreună cu văru-meu. Vacanța anului 1952 a fost un coșmar. Sosit acasă, mi-am suflecat mânecile și am început să trudesc la pământul nostru dar în vremea aceea, fuseseră introduse <<cotele>> obligatorii ce trebuiau predate statului, cu orice chip. Nu se admitea nicio restanță pentru că atunci ar fi fost vai și-amar! Aceste cote erau fixate după bunul plac al mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CONCLUZII De la o vreme, în politica educațională toată lumea, de la vlădică pănă la opincă, reiterează cu patos ideea de reformă. Adevărul este că domniile lor specialiștii în reforme, “trudesc” din greu. Fără nici o strategie pe termen mediu ori lung, în fiecare an la fiecare schimbare de echipă, sistemul educațional romănesc a fost bulversat din dorința de a reforma reforme. Este nevoie de educație de calitate centrată pe nevoile individuale
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
în cadrul unității SCA Suceava. Dr. ing. Dumitru Bodea Director SCDA Suceava refer aici la instituția care, în curând, se va prezenta sub titulatura cuvenită de ”Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava Mihai Cristea”. Pentru înființarea Băncii, veneratul acestui volum a trudit cu o perseverență și o tenacitate rar întâlnite, în primul rând pentru a-și convinge confrații și mai apoi autoritățile de importanța și necesitatea creării unei structuri care să permită abordarea pe baze științifice a activităților de colectare, evaluare și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
perfecționarea activității de cercetare și dezvoltare, în consolidarea bazei materiale a unității. Dar, mai presus de toate, a transmis echipei de lucru modul responsabil și dăruirea totală în abordarea problemelor de cercetare, în realizarea unei legături permanente cu cei care trudesc din greu pentru pâinea țării, sădind adânc în sufletul colegilor din cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole - Suceava și din unitățile de cercetare agricole din țară, atitudinea de cinste, profesionalism și performanță. În comunitatea științifică domnul dr.ing. Cristea Mihai se bucură de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cunoaște rupturi. Așadar să nu lăsăm nescrise chiar și puținele date pe care le aflăm după multă trudă, fiindcă, vorba cronicarului, altfel Îi va fi inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este Întotdeauna un lucru prea ușor. A-l folosi fără argumente plauzibile, deci demne de crezare, e cam riscant. Iorgu Iordan În Toponimia Românească nu s-a prea interesat de numele localităților din Ardeal, iar În dicționarele la care au trudit Sextil Pușcariu, Ovidiu Densușianu, I. A. Candrea și Tictin, nici vorbă să găsesc vreo urmă de etimologie care să mă scoată din Încurcătură. Dintre alte lucrări consultate de mine de abia În Dicționarul Istoric al Localităților din Transilvania de Coriolan
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]