1,403 matches
-
Ken Tyrrell, proprietarul acestei echipe, nu i-a surâs ideea motorului turbo pe care o avea Renault. În încercarea lor de a ajunge în Formula 1 Renault a angajat compania franceză Mecachrome, căreia i-a cerut să construiască un motor turbo. Apoi în 1976 s-a născut în Renault Sport prin unirea companiilor Renault Gordini și Alpine, aceasta din urmă fiind o companie franceză privată dar care folosea modele Renault în diverse competiții auto, și care deja construise o mașină de
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
în Renault Sport prin unirea companiilor Renault Gordini și Alpine, aceasta din urmă fiind o companie franceză privată dar care folosea modele Renault în diverse competiții auto, și care deja construise o mașină de Formula 1 care folosea un motor turbo Renault, având chiar intenția să debuteze în Formula 1. Noua organizație l-a avut inițial la timonă pe Gérard Larrousse, un fost pilot de curse, ca manager. Lansarea oficială a avut loc in ianuarie 1977, iar în iunie au avut
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
avut loc Marele Premiu al Marii Britanii, Renault participând la ultimele cinci curse ale sezonului, avându-l ca singur pilot pe francezul Jean-Pierre Jabouille. Mașina a fost botezată Renault RS01 și avea un motor V6 de 1,5 litri, primul motor turbo din istoria Formulei 1. Cum inițial totul a fost un eșec, mașina devenind o glumă în paddock-ul Formulei 1, RS01 a fost poreclit "Ceainicul Galben", nereușind sa ducă la bun sfârșit nici o cursă. Sezonul următor a fost un mai bun
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
a intrat în istorie: cele două Renault-uri nu doar că au caștigat primele două locuri pe grila de start, dar Jabouille a câștigat și cursa, fiind astfel primul pilot care a reușit o victorie în Formula 1 folosind un motor turbo, iar Arnoux a sosit al treilea, după ce a fost învins de Gilles Villeneuve de la Scuderia Ferrari în lupta pentru locul secund. Arnoux a continuat ascensiunea echipei Renault în 1980, câștigând două curse consecutive în Africa de Sud și Brazilia. În același timp
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
două curse în acel an. În 1985 Renault a concurat cu o a treia mașina în Marele Premiu al Germaniei, aceasta având montată o camera video, imaginile fiind transmise în direct la televiziune. 1988 a fost ultimul an pentru motoarele turbo, acestea fiind interzise începând cu 1989. A fost un bun prilej pentru Renault de a reveni în Formula 1, în acest scop semnându-se un contract cu echipa Williams, din nou Mecachrome fiind angajată să construiască motoarele. În chiar primul
Renault F1 () [Corola-website/Science/302433_a_303762]
-
este integrată în divizia Renault Sport), Renault câștigă pentru a doua oară cursa de 24 ore de la Le Mans cu modelul Renault Alpine A442. Renault a participat și la cursele de raliuri unde a dominat competițiile prin modelul Renault 5 Turbo și mai târziu și în Formula 1. Debutul în Formula 1 a avut loc în anul 1977, anul în care Renault a concurat cu un monopost dotat cu turbosuflantă, însă până în 2003, compania a colaborat cu echipele Benetton F1 și
Renault () [Corola-website/Science/302448_a_303777]
-
Renault devine Campioană în Formula 1 la ambele categorii; constructor și pilot (prin Fernando Alonso). În 1982, un echipaj format din Jean-Luis Schlesser și Phillipe Monnet a câștigat pentru Renault Raliul Paris-Dakar; aceștia au avut la dispoziție un Renault 20 Turbo 4x4. După această performanță Renault a continuat să participe la acest raliu cu un prototip Renault Kangoo Buggy; astfel în ediția din 1999, constructorul mai câștigă o dată această competiție. În anul 2000, echipa SCHLESSER-RENAULT ELF se clasează pe primul loc
Renault () [Corola-website/Science/302448_a_303777]
-
moderne folosesc un motor diesel din motive economice și tactice. Motoarele diesel sunt foarte robuste, sigure, cu un consum redus și o întreținere ușoară. În general sunt folosite motoare cu 8 - 12 cilindri, care sunt supraalimentate prin intermediul unui grup de turbo supraalimentare. Puterea motoarelor Diesel folosite la tancurile din ziua de azi variază de la 581CP (T-55) la 1500 CP (Leopard 2). Alt avantaj față de motoarele pe benzină este mica inflamabilitate a combustibilului, cea ce este un avantaj important în cazul
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
Scheckter a devenit singurul pilot din lume care a câștigat o cursă de Formula 1 la volanul unei mașini cu șase roți. În 1977 și-a făcut debutul în Formula 1 echipa Renault promovându-se astfel două inovații tehnice: motorul turbo și pneul radial, acesta din urmă fabricat de Michelin. Dominarea Niki Lauda - Ferrari a luat sfârșit în 1978 când Lotus a revenit la putere, grație unei noi inovații: efectul de sol. Aplicat pentru prima dată pe mașina Lotus 78 în
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
mai contat și Ligier și Williams. Italienii, care continuau cu seria 312T, construiseră un bolid cu caracteristici aerodinamice mai bune decât Lotus. Tot in 1979 Renault a câștigat prima cursă în Formula 1, aceasta fiind prima victorie a unui motor turbo in campionatul mondial. În 1979 FIA a decis să înființeze FISA - care urma să coordoneze toate sporturile automobilistice. Încă de la început între FOCA (Formula One Constructors' Association - lb română Asociația Constructorilor din Formula 1), prezidată de Bernie Ecclestone, de la Brabham
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
1992, iar al patrulea, cel curent, în 1998. Acesta din urmă va expira în 2007, dar deja termenii noului acord au fost trasați. În ciuda războiului mai sus menționat, activitatea sportivă a continuat, Formula 1 rămând un campionat deosebit de disputat. Motorul turbo părea a fi noua revoluție tehnologică în ciuda faptului că era încă nefiabil. Acest fapt a avantajat în continuare echipele care foloseau motoare aspirate și care dominau în continuare cursele. După o evoluție de excepție in 1979, Williams a câștigat titlurile
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
inovație tehnică în 1981. Lotus a folosit pentru prima dată suspensiile active la mașinile pe care le construia. Ideea a fost însă considerată prematură, cel puțin în raport cu tehnologiile disponibile atunci, ea fiind abandonată după doar doi ani. În 1982 motoarele turbo deveniseră mult mai fiabile, iar echipele care beneficiau de ele începeau să domine cursele. Unul dintre cele mai bune monoposturi din acel an a fost cel construit de Ferrari. Italienii ar fi trebuit să câștige titlul la pas, dacă nu
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
în timp ce Didier Pironi a suferit un accident în timpul Marelui Premiu al Germaniei care l-a făcut indisponibil pe toată durata sezonului. Deși Ferrari s-a impus la constructori, devenind astfel prima echipă care câștiga un titlu mondial folosind un motor turbo, în campionatul piloților a câștigat Keke Rosberg, înlocuitorul lui Alan Jones de la Williams. O particularitate interesantă a sezonului 1982 a fost că cele 16 curse au fost adjudecate de 11 piloți. Nici un pilot nu a câștigat mai mult de două
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
În decembrie 1982 Colin Chapman a suferit un atac de cord și a decedat. Era, alături de Enzo Ferrari, cea mai centrală figură din Formula 1. În ciuda titlului câștigat de Rosberg, era clar pentru toată lumea că doar echipele care aveau motoare turbo puteau conta în lupta de la vârf. Acest fapt i-a pus pe Bernie Ecclestone de la Brabham, Ron Dennis de la McLaren si Frank Williams de la Williams să își caute alți furnizori de motoare. Astfel au intrat în Formula 1 BMW alături de
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
199 puncte. Ar fi câștigat-o cu ușurință și pe a șaisprezecea, dar aceasta a fost făcută cadou celor de la Scuderia Ferrari drept omagiu pentru decesul lui Enzo Ferrari in august 1988. 1988 a fost ultimul an în care motoarele turbo au fost acceptate pe grila de start. Începând din 1989 doar motoarele aspirate au fost acceptate, capacitatea cilindrică fiind de 3.500 cmc, configurația fiind V8, V10 sau V12. În 1989, cu doar o cursă rămasă de disputat, cea de la
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
acesta este invalidat. 1.6. Descrierea metodei de testare 1.6.1. Materiale 1.6.1.1. Substrat de testare Ca substrat de bază se folosește un sol artificial definit. (a) Substrat de bază (procente masă uscată) * 10% mușchi de turbă (cât se poate de aproape de pH 5,5 la 6,0 și pe cât posibil fără resturi vizibile de plante și pământ), * 20% argilă caolinitică, de preferat cu mai mult de 50 % caolinit, * aproximativ 69% nisip industrial de cuarț (mai mult
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
sistemul audio din portbagaj, schimbarea culorii luminilor din față sau modificarea kilometrajului. Apar și curse noi, precum Street X, Underground Racing League(URL), dar și atelier de Dyno Test. Dyno Test este o verificare specială a motorului,a suspensiilor, a Turbo-ului, a Nitro-ului, a efectelor aerodinamice. Toate acestea ajuta foarte mult în carieră. Când a venit momentul să înceapă carieră, Rachel îi oferă câteva mașini ca să poată să își facă un nume. Orașul Bayview este împărțit în 5 părți, care
Need for Speed (serie) () [Corola-website/Science/303989_a_305318]
-
Ironic, oficialii General Motors — care deține Vauxhall — l-au invitat pe Clarkson la lansarea mult îmbunătățitului Vectra, dar nu se știe dacă el a participat. Opiniile lui Clarkson despre Vauxhall s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. A lăudat VX220 Turbo și Monaro. De asemenea a avut păreri bune despre Astra VXR, chiar dacă în continuare nu îi place Vectra. În octombrie 1998, compania, Hyundai s-a plâns față de BBC, despre ceea ce ei au descris ca fiind comentarii "bigotiste și rasiste" în cadrul
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
12 10.20.10 sepii Bureți naturali de origine animală Plante marine și alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701.1 2701.20 2702 11.10.1 11.10.2 11.10.3 11.10.4 10.30
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
37 29.12.38 29.12.41 29.12.42 29.12.43 29.12.91 29.12.92 29.13.11 29.13.12 29.13.13 29.13.20 29.13.90 29.14.10 29.14.21 Turbo compresoare Compresoare cu înlocuire reciprocă Compresoare cu înlocuire rotativă, cu un singur ax sau cu mai multe Compresoare pentru folosință ăn aviația civilă și alte compresoare Componente pentru pompe, compresoare și motoare hidraulice și pneumatice Componente de motoare hidraulice și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
spațiale; mecanisme de lansare a avioanelor, cabine de comandă, avioane de zbor la sol pentru antrenament și părți ale acestora 431 35.30.11 Motoarelor de avion, cu aprindere cu scânteie 43131 8407.10 35.30.12 Turboreactoare și propulsoare turbo 43132 8411.1-.2 35.30.13 Motoare cu reacție, cu exepția turboreactoarelor 43133 8412.10 35.30.14 Mecanisme de lansare a avioanelor; cabine de comandă sau echipamente similare; avioane de zbor la sol pentru antrenament și părți ale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
comandă sau echipamente similare; avioane de zbor la sol pentru antrenament și părți ale acestora 43134 8805 35.30.15 Părți ale motoarelor de avion, cu aprindere cu scânteie 43152 8409.10 35.30.16 Părți ale turboreactoarelor și propulsoarelor turbo 43155 8411.91 35.30.2 Baloane și dirijabile; planoare, parapante și alte aparate de zbor nemotorizate 496a 35.30.21 Planoare și parapante 49611 8801.10 35.30.22 Baloane, dirijabile și alte aparate de zbor nemotorizate 49612 8801
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]