130,170 matches
-
are nevoie de slavă de la oameni, ci ca tu, necredinciosule, să afli că moartea mucenicilor nu este moarte, ci început de viață mai bună, începătură de viețuire mai duhovnicească, mutare de la cele mai mici la cele mai bune. Nu te uita la aceea că trupul mucenicului stă gol, lipsit de lucrarea sufletească, ci uită-te la aceea că se află în el o altă putere mai mare chiar decât sufletul, harul Sfântului Duh, dând tuturor dovezi despre înviere prin minunile pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
moartea mucenicilor nu este moarte, ci început de viață mai bună, începătură de viețuire mai duhovnicească, mutare de la cele mai mici la cele mai bune. Nu te uita la aceea că trupul mucenicului stă gol, lipsit de lucrarea sufletească, ci uită-te la aceea că se află în el o altă putere mai mare chiar decât sufletul, harul Sfântului Duh, dând tuturor dovezi despre înviere prin minunile pe care le face. Dumnezeu a dăruit trupurilor moarte și prefăcute în pulbere o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
plin de furii și du-l la mormântul acela sfânt, unde sunt moaștele mucenicului, și-l vei vedea cum sare și fuge. Ca și cum ar călca pe jăratec, așa o ia la fugă de îndată, chiar din pridvor, neîndrăznind să se uite la racla aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 480) „Când vezi un demonizat zăcând cu fața la pământ lângă mormântul mucenicului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
disprețuit aceia viața? Disprețuiește și tu plăcerea! Au aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
știe dinainte că noi nu suntem în stare să suportăm martirul. Cunoaște doar Domnul pe cei ce sunt ai Săi (2 Tim. 2, 10) și pe cei de la care are ce aștepta. El are comorile lui: Căci Domnul nu se uită la față, ci la inimă (1 Reg. 16, 7). Totuși nu mă îndoiesc că în această vreme, aceia pe care Domnul singur îi cunoaște și care stau înaintea Lui sunt deja martiri, prin mărturia conștiinței lor, fiind gata, dacă li
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tot fericită a fost și ideea lui Titu Maiorescu de a-i da acesteia misiunea de a studia modul de organizare și de funcționare al învățământului de stat din Anglia. Audiind cursuri la Londra și Oxford tânăra Stratilescu n-a uitat de promisiunea pe care o făcuse celebrului critic literar și a trimis, cu regularitate, Convorbirilor literare, în anii 1894, 1895 și 1896, corespondențe intitulate Scrisori din Anglia, 15 la număr, pe care Nicolae Iorga, în Istoria literaturii românești contemporane, partea
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
bruște, sacadate, de narator cu auzul bun. "Sînt zile în care aștepți să atîrni de o singură vorbă bună, ca de o frînghie." Să te salvezi, să mori? Să supraviețuiești. E rețeta Radu Cosașu, paradoxul gentil, ironia pățitului condescendent: "Mă uit de sus la puștimea care abia învață un slow. Și nici nu știe ce-o așteaptă - o cruntă spondiloză și angoasa unui tangou." "Cum vine asta - temere cu humor?" Sonatine-le nu-s nimic altceva decît temeri unse cu glumă
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
aproape o obligație, o paranteză de confort ce echilibra frigul atroce din sălile de curs și cel doar cu puțin mai blând de pe stradă. Și acolo a început totul. - Ce-ați zice să mergem să mâncăm undeva? Jaime s-a uitat mai întâi la Marcos, apoi la mine. Stăteam toți trei la capătul unei mese mari, unde mai erau și alții, așa că nu m-am gândit că oferta se limita la noi doi, nici măcar că mă includea și pe mine, căci
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
e singurul, a început să râdă Marcos, luându-mă de braț ca să ieșim. La Burger King nu se servea nici un fel de alcool, doar bere. După ce-am ales meniul cel mai ieftin, în ciuda protestelor lui, căci nu puteam să uit tradiționala penurie a fiului de judecător, am cerut o Coca-Cola, iar el s-a uitat la mine chiorâș. - Nu-mi place berea, îmi pare rău, m-am scuzat eu. - Vezi? ĺsta e un lucru care nu ți se potrivește. - Nu
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
King nu se servea nici un fel de alcool, doar bere. După ce-am ales meniul cel mai ieftin, în ciuda protestelor lui, căci nu puteam să uit tradiționala penurie a fiului de judecător, am cerut o Coca-Cola, iar el s-a uitat la mine chiorâș. - Nu-mi place berea, îmi pare rău, m-am scuzat eu. - Vezi? ĺsta e un lucru care nu ți se potrivește. - Nu, e vorba doar de bere... Vreau să spun că alcoolul îmi place. Whisky, Cuba Libre
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
un foc, fără să-și aleagă cuvintele și privindu-mă drept în față, după ce până atunci nu scosese o vorbă. Ești drăguță, deșteaptă, amuzantă, simpatică și ai talent. Ești cea mai bună, deși nu-ți place berea. - Just - s-a uitat și Jaime la mine, dar cu o expresie diferită, zâmbitoare, ironică. De-aia te-am invitat. Și noi suntem niște tipi trăsnet. - Corect, a aprobat Marcos și am râs tustrei. Așteptați-mă un moment, mă duc la toaletă. S-a
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
dar cu o expresie diferită, zâmbitoare, ironică. De-aia te-am invitat. Și noi suntem niște tipi trăsnet. - Corect, a aprobat Marcos și am râs tustrei. Așteptați-mă un moment, mă duc la toaletă. S-a ridicat și m-am uitat după el, l-am urmărit cu privirea până s-a făcut nevăzut pe culoarul din fund, era atât de frumos, avea un corp atât de perfect, de armonios, că n-aveam cum să nu-i admir trapezul impecabil al spatelui
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
din Maroc, și ieri, după ce-am încasat banii trimiși de Don Aristóbulo, mi-am cumpărat o sticlă de whisky, făcut la Segovia, dar tot whisky se cheamă că e... Cred că am chiar și gheață în frigider - s-a uitat întâi la Marcos, pe urmă la mine. Aveți un plan mai bun? Jaime locuia foarte aproape de Piața Spaniei, pe o străduță care dădea în Cuesta de San Vicente. Taică-său, care o fi avut motivele lui să nu se încreadă
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
asta: să fumez și să beau, să râd cu Jaime și cu Marcos, dintotdeauna, pentru totdeauna. Eram amețită bine, pluteam dar eram trează, și mai ales eram mulțumită, foarte mulțumită. Atunci când Jaime s-a ridicat de pe scaun și s-a uitat la mine cu sprâncenele arcuite, a început să-mi fie dor de el. Nu eram sigură că doream să plece, dar nici n-am făcut ceva să-l rețin. - Vă las un pic singuri... trebuie să... În fine - a început
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
decât din toate istoriile literaturii române: Am avut nu destule ocazii de a-l vedea pe Profesor în intimitate sau în cercul restrâns al catedrei; nu-mi amintesc să-l fi văzut vreodată râzând, ci doar zâmbind; nu-i pot uita privirile sale melancolic-tulburătoare, gestul frecvent de a încerca să evadeze, îndreptându-se automat spre ferestrele încăperii unde era și rămânând mult timp tăcut, absent parcă, în fața lor. Dar nu evita niciodată să te privească în ochi, ci, dimpotrivă, căuta privirile
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
marca cât mai multe goluri în poarta adversă (cuvântul Ťgoalť înseamnă în engleză Ťscopť). Metafora golului a pătruns în viața cotidiană, dar semnificația sa majoră este azi exprimată de capacitatea de a construi proiecte credibile, cu finalitate precisă; să nu uităm că România a ratat și ratează surse importante de finanțare, tocmai din cauză că nu propune proiecte de acest fel. Oricâtă dexteritate ar arăta o echipă la mijlocul terenului, în absența eficacității în acțiunile spre poarta adversă succesul este imposibil. Ați observat că
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
bine, încît nici măcar nu-ți dai seama de acest lucru la prima lectură. Și-a topit tehnica scrisului într-o proză la a cărei lectură atenția cititorului, absorbită în întregime de spectacolul aflat dincolo de cuvinte, și anume de realitatea americană, uită că, la urma urmelor, ceea ce are sub ochi sînt doar niște cuvinte. Andrei Codrescu a învățat o lecție simplă pe care însă foarte puțini o știu, o lecție a cărei esență sună astfel: cuvintele nu fac decît să ghideze atenția
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
și-odată/ Inima mea se umplu:// De dragoste sau de poezie?/ Totuna! Încât aș putea să și mor./ De mai trăiesc e doar spre-a descrie/ Dorul de starea aceea de dor" (Poemul scurt al lungii mele vieți); Mă pot uita la nori o seară-ntreagă!/ Și-o-ntreagă zi aș tot privi la nori:/ Ușori sau grei... stătuți sau mergători.../ Se leagă, se dezleagă, iar se leagă.// Ori îi vedem - ori nu îi mai vedem -/ Ei sunt: aici, acolo, mai
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
ei moale, desfăcut pe umeri, mâna dogoritoare a Zburătorului...), pentru a le compromite prin falsitatea vocii și obtuzitate artistică. Și când poeta privește către cer, încropind "dialoguri" cu Dumnezeu, versurile ei nu sunt altfel decât mediocre și triviale: "când mă uit în jos,/ în ude oglinzi/ îmi strevăd slăbiciunile./ Dar și puterea:/ Cine se măsoară cu mine, moare.// Ca un bețiv/ violent uneori,/ mă bate/ vântul./ Însă nu mă îndoi.// Tu, Doamne, mă lovești, ca tocmai Tu/ Să mă ridici în
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
consistentă, înseamnă a fi nu doar inconștient, ci și iresponsabil. Numărul absolvenților din fiecare țară europeană e incomparabil mai mic decât cel din SUA, astfel încât orice comparație - ca să nu mai vorbesc de bătălie - cade în ridicol. Reformatorii-demolatori de la Bologna au uitat, în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie uniți de o singură limbă. Or, acea limbă nu poate fi decât engleza - oricât de utilă a fost pe perioada Campionatului Mondial germana și oricât de frumos continuă să sune
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
fie! Ca să nu ațipesc, să nu cad pradă vreunei năluciri, strig în fața cuptorului încins, când îmi vine rândul să dau și eu cu lopata - strig, și Van Gogh mai întâi se miră, - strig, Liber!, - pe urmă, obișnuit, el tace, se uită la mine, și-o fi zicând: regățenii ăștia îs cam aiuriți... Acum sunt de-ai casei. Am învățat rosturile electrice... contactorii... comenzile... controlerul... oprirea... pornirea... robinetul K 2... frâna directă Oerlikon... Când mai strig Liber!, să n-adorm, și-l
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt așa de noi. De pildă, teoria rolurilor inversate. Cititorii consumă ficțiune, dar și personajele gustă lumea noastră. Alice în țara lucrurilor obișnuite: "Și ca cel ce se deșteaptă cu clipit te uiți în jur:/ O bucătărie mică prinde-n ochiul tău contur./ Ceașca de cafea pe masă, vase multe în chiuvetă/ Și, privind în ochii-ți negri, un bărbat cu verighetă/ Ce își odihnește palma p-o claviatură gri./ Ai urcat acum
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
nu întreprindă nimic pe gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat cum prin patul lui desfăcut creșteau viguroase ferigi mezozoice foșnind din semințe, iar o plantă carnivoră îi devora motanul, dar la trezire a uitat. Dumneavoastră credeți în puterea premonitivă a viselor?
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
contaminant (acest precept este oarecum redundant cu punctele 3 și 4 - n.m.). 8. Evită să-ți pui întrebări. Drumul tău e unul al certitudinilor. 9. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. Nu accepta compromisuri. 10. Nu uita că marele tău dușman e bunul-simț. Combate-l cu fiecare gest și cuvânt." (pp. 24-25) Radu Paraschivescu are vervă de povestitor și observațiile sale conțin, fără îndoială, mult haz, dar, inevitabil, la sfârșitul lecturii acestei cărți te apucă depresia. Nesimțirea
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]