KorAP: Find »[drukola/base=ulcer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...144 >

3,580 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

de cea de tip gastric în prezența unei hernii hiatale, iar segmentul scurt de E.B. trebuie diferențiat de o deplasare cranială a joncțiunii esogastrice. Complicații: 1. ulcerul Barrett 2. stenoza esofagiană 3. hemoragia digestivă - hematemeza și melena complică obișnuit un ulcer Barrett; 4. adenocarcinomul este cea mai gravă complicație a E.B., cu o prevalență care variază între 1%-46% în diferitele serii publicate, cu o medie de aproximativ 10%. Bolnavii cu E.B. au un risc de 30-125 ori mai mare de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
frecvente la femei, avem și explicația incidenței mai mari a HH la sexul feminin. Tablou clinic. Un număr însemnat de HH rămân asimptomatice. Când apar simptomele, ele sunt legate de prezența RGE (pirozis, regurgitații acide) sau a complicațiilor (anemie feriprivă, ulcer în sacul herniar etc). Examenul obiectiv este obișnuit normal. Explorari paraclinice. Examenul radiologic baritat, efectuat cu bolnavul așezat în poziție Trendelenburg sau procubitus (poziție oblic anterioară dreaptă), în timp ce se execută unele manevre care cresc presiunea intra-abdominală și favorizează protruzia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
monitorizată atestă prezența RGE asociat, dar ambele metode nu reprezintă explorări de uz curent în diagnosticul HH. Diagnosticul pozitiv, sugerat de simptomele de reflux, este ușor confirmat prin examen radiologic și endoscopic. Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: 1) ulcerul gastric și duodenal: simptomatologia de tip ulceros, examenul radiologic și endoscopic rezolvă diagnosticul; 2) litiaza biliară: diagnosticul este ușor stabilit prin examen echografic; 3) angina pectorală: durerea coronariană apare după efort și cedează în repaus, diagnosticul fiind stabilit prin investigații

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ș i stenoza esofagiană peptică reprezintă complicațiile RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o complicație

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
complicațiile RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o complicație foarte rară. Prognosticul HH este mai

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o complicație foarte rară. Prognosticul HH este mai mult în funcție de severitatea RGE

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele situații: 1) încarcerarea și ștrangularea herniei (intervenție de urgență); 2) lipsa de răspuns la tratament medical (bine condus cel puțin 6 luni); 3) HH paraesofagiană mare și fixă, care predispune la complicații majore; 4) ulcerul penetrant la nivelul pungii herniare care nu cedează la tratament medical; 5) prezența altor complicații (stenoză esofagiană, pneumonie recurentă, hemoragie digestivă superioară). Intervenția chirurgicală trebuie să aibă întotdeauna în vedere, pe lângă repararea herniei, crearea unui mecanim antireflux (fundoplicare). Tehnicile recente

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu risc chirurgical major, s-au încercat diferite tehnici endoscopice, ectomia făcându-se prin electrocoagulare, diatermie sau laser. Diverticulii esofagieni mijlocii nu necesită, obișnuit, nici o formă de tratament; pentru diverticulii epifrenici, tratamentul chirurgical va fi dictat de amploarea manifestărilor clinice. ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) reprezintă afecțiuni cronice, cu evoluție clasică în pusee, definite morfopatologic printr-o pierdere de substanță localizată la nivelul peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depășind musculara mucoasei, putând

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
s-au încercat diferite tehnici endoscopice, ectomia făcându-se prin electrocoagulare, diatermie sau laser. Diverticulii esofagieni mijlocii nu necesită, obișnuit, nici o formă de tratament; pentru diverticulii epifrenici, tratamentul chirurgical va fi dictat de amploarea manifestărilor clinice. ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) reprezintă afecțiuni cronice, cu evoluție clasică în pusee, definite morfopatologic printr-o pierdere de substanță localizată la nivelul peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depășind musculara mucoasei, putând uneori cuprinde toată grosimea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu evoluție clasică în pusee, definite morfopatologic printr-o pierdere de substanță localizată la nivelul peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depășind musculara mucoasei, putând uneori cuprinde toată grosimea peretelui, limitată în general în profunzime printr-o reacție inflamatorie. Ulcerul gastric este o boală frecventă, afectând împreună cu localizarea duodenală (mai frecventă de 3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
reacție inflamatorie. Ulcerul gastric este o boală frecventă, afectând împreună cu localizarea duodenală (mai frecventă de 3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U. D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U. D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului au apărut o serie de teorii patogenetice (mecanică, infecțioasă, inflamatorie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului au apărut o serie de teorii patogenetice (mecanică, infecțioasă, inflamatorie, cortico CURS 4 Pe măsură ce prevalența bacteriei a scăzut și a fost tot mai frecvent descris ulcerul non-H. pylori pozitiv, s-a recurs din nou la teoria multifactorială, considerându-se că nu poate fi formulată o explicație unitară, fără variante. În explicația patogeniei ulcerului a rămas ca schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune și cei de apărare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
4 Pe măsură ce prevalența bacteriei a scăzut și a fost tot mai frecvent descris ulcerul non-H. pylori pozitiv, s-a recurs din nou la teoria multifactorială, considerându-se că nu poate fi formulată o explicație unitară, fără variante. În explicația patogeniei ulcerului a rămas ca schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune și cei de apărare a mucoasei. La capitolul factori de apărare nu s-au produs schimbări de concepție. Ace[tia sunt mucusul, regenerarea epitelială și vascularizația. În ceea ce privește factorii de agresiune, aceștia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mucusul, regenerarea epitelială și vascularizația. În ceea ce privește factorii de agresiune, aceștia au fost mai bine definiți (și poate s-au și schimbat cu timpul):1 ) endogeni: acidul clorhidric și pepsina (rămânând pe deplin valabil dictonul „unde nu-i acid nu-i ulcer”) 2) exogeni: infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-i ulcer”) 2) exogeni: infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric, iar alții ulcer duodenal s-a răspuns cu următoarea teorie, care împarte pacienții în două categorii, în funcție de vârsta achiziției infecției: A) categoria de pacienți care au fost infectați cu H. pylori perinatal (cei cu condiții de viață deficitare și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric, iar alții ulcer duodenal s-a răspuns cu următoarea teorie, care împarte pacienții în două categorii, în funcție de vârsta achiziției infecției: A) categoria de pacienți care au fost infectați cu H. pylori perinatal (cei cu condiții de viață deficitare și la care de obicei

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
producerea distrucției structurii glandulare specializate, cu scăderea viscerală etc.) care însă s-au dovedit a fi incomplete și la care s-a renunțat sau, parte dintre ele, au fost reluate în teoriile moderne. De fapt, nici până astăzi problema etiopatogenezei ulcerului nu este pe deplin lămurită. Odată cu descrierea bacteriei secolului XX, “Helicobacter pylori” s-a crezut pentru o perioadă scurtă de timp că toate necunoscutele au fost aflate. 68 scăderea secreției de somatostatină, creșterea secreției de gastrină și implicit acid, ajungerea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
necunoscutele au fost aflate. 68 scăderea secreției de somatostatină, creșterea secreției de gastrină și implicit acid, ajungerea în bulb a unei cantități mari de acid care determină apariția metaplaziei gastrice în bulb, colonizarea acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mari de acid care determină apariția metaplaziei gastrice în bulb, colonizarea acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți factori implicați în procesul de ulcerogeneză sunt: ¾ factorii genetici - grupa sanguină 0I este mai predispusă pentru U.D.; ¾ stressul psihic și fizic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți factori implicați în procesul de ulcerogeneză sunt: ¾ factorii genetici - grupa sanguină 0I este mai predispusă pentru U.D.; ¾ stressul psihic și fizic, fumatul - stimulează secreția acidă; ¾ medicamentele (AINS - scad cantitatea de prostaglandine care

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ureea în CO2 și hidrogen; această proprietate a ureeazei este utilizată ca principiu pentru multe teste de depistare a infecției cu H. pylori. De când a fost descrisă, în 1984 de Warren și Marshall, rolul infecției cu H. în bolile gastro-duodenale (ulcer gastric, consecutivă a secreției de gastrină, acid și pepsină. În acest proces apare metaplazia intestinală pe care se localizează ulcerul gastric, posibil procese de displazie și eventual cancer gastric. Rezultatul final al procesului inflamator cronic poate fi gastrita atrofică (nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu H. pylori. De când a fost descrisă, în 1984 de Warren și Marshall, rolul infecției cu H. în bolile gastro-duodenale (ulcer gastric, consecutivă a secreției de gastrină, acid și pepsină. În acest proces apare metaplazia intestinală pe care se localizează ulcerul gastric, posibil procese de displazie și eventual cancer gastric. Rezultatul final al procesului inflamator cronic poate fi gastrita atrofică (nu obligatoriu) cu riscul său crescut de malignitate. B) categoria de pacienți care achiziționează infecția în copilărie târziu, sau în viața

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
care împart spațiul de locuit, vesela etc. Sursa de infecție este omul, calea de transmitere fiind în principal gastro-orală. Infecția cu H. pylori este cronică, odată apărută persistă toată viața. Persoanele cu H. pylori prezentă au risc mai mare de ulcer duodenal, gastric și de cancer gastric (H. pylori este recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția Internațională de Luptă Contra Cancerului). Metode de diagnostic. Diagnosticul infecției cu H. pylori se poate stabili prin: 1) teste invazive, care subânțeleg realizarea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]