5,586 matches
-
după care se aplică amestecul de lignosulfonat de amoniu (conținut de substanțe solide 55%Ă, alcool furfurilic și catalizator (acid maleic 30%Ă la care se poate adăuga eventual și parafină ca agent de hidrolizare. Pentru realizarea experimentală a PAL ului s-au folosit următoarele condiții: compoziția agentului de încleiere: 7 părți de lignosulfonați la 3 părți alcool furfurilic; adaosul de agent de încleiere = 7% față de cantitatea de așchii; adaosul de catalizator = 2% față de cantitatea de agent de încleiere. Proprietățile fizico-mecanice
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
în curenți de înaltă frecvență, (15 mmă Încălzire în curenți de înaltă frecvență + prin contact, (30 mmă Încălzire în curenți de înaltă frecvență + prin contact, (20 mmă Figura. 40. Variația temperaturii în miez în funcție de timpul de presare 3. Încleierea PFL ului Încleierea PFL-ului s-a realizat prin folosirea Karatexului într-o proporție de 1% față de masa de fibre uscate, adezivul conținând părți egale de alcalilignină și rășină fenolformaldehidică. Plăcile obținute prezintă proprietăți similare cu cele încleiate numai cu rășină fenolformaldehidică
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
uree (5%Ă este adăugată la rășină la sfârșitul sintezei pentru captarea aldehidei formice libere. Prin acest procedeu se poate obține o rășină lignin fenolformaldehidică cu caracteristici similare rășinii fenolformaldehidice (tabelul 29Ă. Această rășină a fost folosită la fabricarea PFL ului din lemn de pin în următoarele condiții: adaosul de adeziv a fost de 3,5% și 4,5%, temperatura de presare = 204 0C, timpul de presare = 20 30 min. Pentru plăcile astfel obținute s-au determinat o serie de caracteristici
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Aceasta se datorează reacției ionilor de NH4+ cu CH2O, în timp ce pentru ceilalți lignosulfonați, scăderea cu 10-18% a emisiei de aldehidă formică corespunde cu cantitatea de rășină ureoformaldehidică înlocuită cu lignosulfonat (figura 43Ă. Edler (1981Ă a arătat că pentru fabricarea PAL ului se poate înlocui până la 35% din cantitatea de rășină ureoformaldehidică cu LSNH4 dacă se respectă anumite condiții: rășina ureoformaldehidică trebuie să aibă un număr mare de grupări metilol, pentru o mai bună compatibilitate între rășina ureoformaldehidică și lignosulfonați; concentrația ionilor
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
o rezistență crescută, stabilitate ridicată la apă și o toxicitate scăzută. În scopul asigurării unei stabilități crescute la apă a PAL-ului încleiat cu adezivi pe bază de amestecuri de rășină ureoformaldehidică cu preparate ligninice (comparabilă cu cea a PAL ului obținut convențională, alături de utilizarea lignosulfonaților modificați s-a testat și introducerea ligninei sulfat în compoziția adezivului. Azarov (1985, 1988Ă a studiat posibilitatea îmbunătățirii proprietăților rășinii ureoformaldehidice prin adăugarea de alcalilignină în timpul sintezei. Ținând cont de faptul că rășinile ureoformaldehidice se
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
cel puțin să se împace cu arienii. Când guvernatorul îl amenință, arătându-i că o eventuală împotrivire la dorința suveranului îl poate duce la confiscarea averii, la exil, la munci și chiar la moarte, el dă un răspuns care îl uluiește pe interlocutorul său, dar, în același timp, îl face să înțeleagă că are în față un om demn de toată admirația: În zadar mă ameninți cu confiscarea averii, căci nu vei găsi la mine decât aceste haine purtate și câteva
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
evidență, evaluare și control, acest al doilea volum al lucrării „Jogging de la A la Z”, se adresează tuturor persoanelor care vor „să trăiască prin mișcare”, tuturor iubitorilor de activități sportive destinate atingerii și/sau menținerii stării de bine (a „fitness”ului funcțional) prin efort aerob. Lector univ. dr. Alexe Dan Iulian Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Prof. dr. Alexe Cristina Ioana Clubul Sportiv Știința Bacău 5 Cuprins Cuvânt înainte ............................................... ............................................... . ...2 Capitolul I. DE CE JOGGING !?............................................. .........................7 1.1. Efectele practicării joggingului ............................................... ...................7
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de grâu, purtând numele autorului (Matei Călinescu) și titlul operei (Viața și opiniile lui Zacharias Lichter) în litere stilizate după modelul scrierii gotice. Astfel a început povestea (ne)cunoașterii lui Luca Pițu de către subsemnatul. Al doilea ciob Portretul anarh(ist)ului în tinerețe Feriți-vă de cărturăresele modeste "d'un certain âge" și de bărbații cu zâmbet blajin. Pentru cea de-a doua categorie, este suficient să priviți fotografia lui Bin Laden, față de care expresia facială a politicienilor occidentali. De-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
încă sub înrâurirea drogului, nu-și va reveni decât spre dimineață, când asasinii părăsiseră de mult teatrul delictual, orașul și țara. Mary, singurul martor și supraviețuitor, complet golită de sentimente și emoții, așa cum Colin fusese golit de limfa vieții, îi uluiește pe funcționarii poliției prin logica și precizia depoziției. Este persoana ideală în astfel de crime, ca un piroman la locul incendiului provocat de altcineva. Mary se va comporta ca un automat mimând normalitatea, inclusiv în timpul protocolului de identificare a cadavrului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ani și 159 de episoade, structurate în trei mari capitole: Vama Mării, Noaptea timpurilor, De-a pururea slavă. Protagonistul-narator absolut este crepuscularul Simon, întruchipare modernă de turist într-un etern și anonim impermeabil sau de călăuză ce își încântă ori uluiește cu poveștile sale insolite auditoriul: cei doi îndrăgostiți, Pierre și Marie, aflați în vacanță în cel mai neverosimil și misterios centru al lumii, Veneția. În cele din urmă, sub tirul întrebărilor și privirilor irezistibile ale lui Marie, ciudatul povestitor își
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de pederastie (deși om de lume și de viță nobilă) precum și despre scrierile lui infame, ofensând bunele moravuri și religia. Indispus și revoltat de manierele și capriciile sale aristocrate, precum și de ieșirile în decor zgomotoase, Morvan este pur și simplu uluit de faptul că stăpânul său, dizgrațiosul dar înțeleptul director al ospiciului se lasă sedus de întrevederea cu domnul de Sade. Recunoscându-i darul de a seduce și hipnotiza, precum și personalitatea molipsitoare, Morvan se va strădui să-și apere cu strășnicie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
viața unui cerșetor poate fi relativ confortabilă, în ciuda marginalizării și a promiscuității aferente. El, asepticul obsedat de libertatea de a se izola, de a-și ocroti riguros și ascetic intimitatea, sinonimă în mintea lui cu siguranța zilei de mâine, este uluit să constate că cerșetorul cartierului arată nu numai prosper, ci și "în cea mai frumoasă armonie cu sine și cu lumea". Porumbelul se poate citi în primul rând ca o parabolă morală menită să argumenteze că pacea sufletească la care
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Cantemir. Eram mult mai singur decât sunt acum, când sunt foarte singur. Meseria mea, pe atunci, era singurătatea". "Pe care insomniacul, nevroticul nostru erou și-o compensa prin incontinente deambulații prin cartierele vechi ale Bucureștiului, recitând versuri cu glas tare, uluind trecătorii cu ochii lui rătăciți și fața asimetrică și gălbejită. Realitatea inventariată spectacular, plastic, cromatic este un repertoriu de materie degradată, aflată parcă sub un blestem al descompunerii și putrefierii, textul înaintând printr-o acumulare de senzații dureroase, viscerale, sufocante
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
asupra esenței logicii par să fi fost importante. Ele sunt înregistrate în notele pe care i le va dicta, în aprilie 1914, lui George Moore, care a venit la el într-o scurtă vizită. Ele conțin idei centrale ale Tractatus ului, lucrare pe care o va încheia patru ani mai târziu.27 Lui Russell, pe care îl îndeamnă într-o scrisoare să citească aceste note, refuză să-i ofere însă argumente și explicații pentru afirmații lapidare și criptice pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
îl îndeamnă într-o scrisoare să citească aceste note, refuză să-i ofere însă argumente și explicații pentru afirmații lapidare și criptice pe care le conțin ele. Ceea ce îi va refuza, de fapt, și cititorului în versiunea finală a Tractatus ului. Din tinerețe și până la sfârșitul vieții, Wittgenstein va rămâne pe poziția că poate comunica bine doar cu cei care împărtășesc orientarea gândirii sale.28 Prima propoziție din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului este: „Această carte va fi poate înțeleasă doar de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Ceea ce i-a preocupat cu deosebire pe filozofi - lumea ca întreg, limbajul/gândirea și relația limbajului/gândirii cu lumea, valorile care conferă sens vieții - iese în afara acestui domeniu. Încercările de a spune ceva despre toate acestea sunt, pentru autorul Tractatus ului, consecința „neînțelegerii logicii limbajului nostru“. Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere spiritual nu se poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi spus“ de ceea ce „nu poate fi spus“, și anume considerând doar forma logică, adică făcând cu totul abstracție de ceea ce comunică o propoziție sau alta. Din această perspectivă vor putea fi citite bine considerațiile din ultima parte a Tractatus ului despre ceea ce este „mai înalt“, despre mistic, despre valori, ca și sentința finală: „Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.“ Însemnătatea pe care o avea pentru autorul Tractatus-ului precizarea a ceea ce este o propoziție poate fi exprimată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
util să fie menționat ceea ce spune Pears despre filozofia Tractatus-ului și despre cea a lui Kant. Raportată la filozofia critică a lui Kant, poziția Tractatus-ului ar putea fi caracterizată drept „semicritică“ sau chiar drept „necritică“. Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist necritic“. El ar fi crezut că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin combinarea unor obiecte, care nu au proprietăți empirice, nu pot fi cunoscute prin intuiție, să ia naștere faptele lumii, care au asemenea proprietăți. Datorăm onestității intelectuale inflexibile a lui Malcolm recunoașterea faptului că acea interpretare realistă a ontologiei Tractatus ului pe care o propune conduce inevitabil la concluzia că lucrarea este lăuntric inconsistentă. Interpretarea realistă propusă de David Pears este mai complex structurată. Ea se sprijină pe analize subtile ale relației dintre obiect și nume. Pentru Pears, enunțurile ontologice de la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
confirmată de 5.5562: „Dacă noi știm pe temeiuri pur logice că trebuie să existe propoziții elementare, atunci trebuie să știe acest lucru oricine înțelege propozițiile în forma lor neanalizată.“ Cercetarea condițiilor de posibilitate ale propozițiilor ține, pentru autorul Tractatus ului, de ceea ce el numește „logica lumii“ sau „logica limbajului“. 5.552 conține o observație importantă în această privință: „Logica precedă orice experiență privitoare la faptul că ceva este într-un anumit fel. Ea precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
exemplu neproblematic de propoziție elementară poate fi tot atât de greu susținută ca și pretenția că ar fi dat exemple de „obiecte“ și de stări de lucruri atomare. Dificultatea cea mai mare este de a înțelege ce are în vedere autorul Tractatus ului atunci când caracterizează propozițiile drept funcții de adevăr ale propozițiilor elementare. Cum pot propozițiile să fie funcții de adevăr ale propozițiilor elementare dacă acestea din urmă nu sunt „imagini“? Nici contestarea conținutului descriptiv al propozițiilor elementare nu este lipsită de dificultăți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
datorită faptului că este o imagine a realității“ (4.06). Ceea ce pare să apropie Tractatus-ul de opere reprezentative ale filozofiei empiriste și pozitiviste a vremii. Era o filozofie care avea deja o tradiție în spațiul de limbă germană. Autorul Tractatus ului a putut fi astfel socotit un urmaș al lui Ernst Mach sau al mai puțin cunoscutului Fritz Mauthner și, mai ales, drept cel care a inspirat orientarea filozofică inițiată de Cercul de la Viena. Putem înțelege o asemenea asociere dacă ne
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fie false de celelalte expresii ale limbajului nostru. Autori ca Moritz Schlick, Rudolf Carnap și Friedrich Waismann s-au exprimat în acest sens. Nu trebuie să ne mirăm că ei nu au avut cea mai bună comunicare cu autorul Tractatus ului. Ca și alți cititori ai cărții, ei par să nu fi înțeles că distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune nu ține ea însăși de domeniul a ceea ce se poate spune. Pentru Wittgenstein este vorba
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
raportat la cele din care a alcătuit Tractatus ul. De obicei, după ce le punea pe hârtie sau le dactilografia, el intervenea în mod substanțial, adăuga, ștergea, schimba ordinea însemnărilor, intercala pasaje din manuscrise diferite ș.a.m.d. Spre deosebire de autorul Tractatus ului, Wittgenstein vedea acum filozofia ca o muncă de clarificare fără sfârșit, care nu-și va putea găsi sedimentarea într-o operă încheiată. Obișnuia să citeze aprobator sentința lui Schopenhauer că o carte filozofică cu început și sfârșit este o contradicție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că la începutul anilor ’30 a survenit o schimbare în orientarea gândirii lui Wittgenstein este făcută cu rezerva, formulată mai sus, că nu se poate vorbi de o filozofie târzie în felul în care se poate vorbi de filozofia Tractatus ului. Afirmația mea nu va fi afectată nici de recunoașterea unor schimbări notabile ale gândirii lui Wittgenstein în perioada care a urmat scrierii primei părți a Cercetărilor. În mod firesc, se pune întrebarea când s-a produs trecerea de la filozofia de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]