3,024 matches
-
poet să-ți rămân -Iubește-ți în Sparta, de-a pururi, bărbatul -Și dă-i toata via, din strugurii-ți goi,Oferă-i tot mustul, și stoarce-i aluatul,Să țipe izvoarele vieții, din voi ... CÂNTECUL DANSATORULUIDansăm în ploaie, iubito. Rotește umbrela... XVII. LIVIU JIANU - PUR ȘI SIMPLU NU ÎMI VINE SĂ CRED CE VĂD LA TELEVIZOR, de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014. Acum 10 ani, autobuze, autocare, veneau grămezi, stive, din țară, odată cu revoluția
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Din ce substanță, oare, esti făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpânda, fără vlaga obrajii tăi lumină-s, nu
SONET 53 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381404_a_382733]
-
sorbi, din izvorul iubirii tale, așa cum fac și-acum, fără de care, n-aș mai fi eu, aș fi alta, fără noima, fără vreun drum, sau fără cerul de deasupra munților. Mi-ai trimis nori de ploaie, să-mi pot lua umbrela cu mine, în timp ce te voi aștepta, mi-ai trimis un zâmbet, reflectat pe-o floare, privind-o, mângâiata, de rază ta de soare, ce-o porți în suflet mereu, păstrându-l cald și bun, încălzindu-l pe-al meu, atunci când
ÎȚI VOI SPUNE ADIO de COSTI POP în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381423_a_382752]
-
prăfuita, între foi scrise cu cerneală, imaginea unei iubiri, de portativ, cu note compuse-n grabă, bucurie a vieții, ce poate fi-n al nouălea cer, grădină edenului, fiind mereu deschisă, romanța cu poveste tristă, fascinație izgonita de ploaie, deschizând umbrela trecutului, atingând, imaginar, buzele nesărutate, dorințe deșarte, puls aritmic, resuscitat de frumusețea sufletului tău, Eros al meu, într-o mie de cuvinte, repetate an de an, peisaj cu flori, mireasa în alb, al morții mele, ce va veni-ntr-o
ÎN PORTUL IUBIRII de COSTI POP în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381433_a_382762]
-
cu zel... de-i mai bine pe pământ sau sub el. Deși suntem în a Domnului turmă... lupii ne-au dat deja de urmă. Stiliștii au venit la putere, vorba lor ascultare cere! Când e bai, ne adunăm sub aceeași umbrela, să ne simțim ca în rai. • Boul nu trage pentru sine, ci pentru tine. Hoțul caută până găsește. • Robotica își face reclamă până e băgată în seamă. După veacuri de tăcere, omul a prins gustul vorbei și trăncănește cu plăcere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
cu zel... de-i mai bine pe pământ sau sub el.• Deși suntem în a Domnului turmă... lupii ne-au dat deja de urmă.• Stiliștii au venit la putere, vorba lor ascultare cere!• Când e bai, ne adunăm sub aceeași umbrela, să ne simțim ca în rai.• Boul nu trage pentru sine, ci pentru tine.• Hoțul caută până găsește.• Robotica își face reclamă până e băgată în seamă.• După veacuri de tăcere, omul a prins gustul vorbei și trăncănește cu plăcere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
much more doth beauty beauteous seemBy that sweet ornament which truth doth ... VIII. SONET 53, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Din ce substanță, oare, ești făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpândă, fără vlagă obrajii tăi lumină-s, nu
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
taina ta nespusăCât sunt a ta iubire, doar ție-ți sunt supusăSonnet 36ShakespeareLet me confess that we two must be twain,... XXX. IUBIREA, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartă Ce-și împlinește scopul uimind netrebnicia Văzută de departe pare c-ar fi o artă Umplută cu săruturi e doar fățărnicia Iubirea-i așteptarea cu guler de răbdare Scrobit în ochii talazului muncit De ale nopți muze răpite de
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Iubirea-i nervul sacru ciupit în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce are O strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei ... Citește mai mult Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartăCe-și împlinește scopul uimind netrebniciaVăzută de departe pare c-ar fi o artăUmplută cu săruturi e doar fățărniciaIubirea-i așteptarea cu guler de răbdareScrobit în ochii talazului muncitDe ale nopți muze răpite de-ntristareMimând în întuneric minutul adormitIubirea e
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
rând,colorându-miviața rămasă,chiar dacă, nu știu,... XXII. PRIN GÂNDURILE TALE, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2053 din 14 august 2016. Mă plimb prin gândurile tale, fără să știu cine sunt, fără să știu cine ești... Îmi deschid uneori, umbrela, când plouă, imaginându-mi, că ești lângă mine, urmând în mintea mea, celebrul dans... picurii mari, acoperindu-ți ochii, coborând încet, pe buzele-ți frumoase, fierbinți, pline de viață, surâzând soarelui, ce vrea să iasă. Alerg pe plaja, cu nisipul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
țărmul umed, mâncat de valuri, mă plimb printre iluzii, ce-nseamna întâlniri, atingeri și emoții, priviri și semne de întrebare, Citește mai mult Mă plimbprin gândurile tale,fără să știu cine sunt,fără să știu cine ești...Îmi deschid uneori,umbrela, când plouă,imaginându-mi,că ești lângă mine,urmând în mintea mea,celebrul dans...picurii mari,acoperindu-ți ochii,coborând încet,pe buzele-ți frumoase,fierbinți, pline de viață,surâzând soarelui,ce vrea să iasă.Alerg pe plaja,cu nisipul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
sorbi, din izvorul iubirii tale, așa cum fac și-acum, fără de care, n-aș mai fi eu, aș fi alta, fără noimă, fără vreun drum, sau fără cerul de deasupra munților. Mi-ai trimis nori de ploaie, să-mi pot lua umbrela cu mine, în timp ce te voi aștepta, mi-ai trimis un zâmbet, reflectat pe-o floare, privind-o, mângâiată, de raza ta de soare, ce-o porți în suflet mereu, păstrându-l cald și bun, încălzindu-l pe-al meu, atunci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
pot sorbi, din izvorul iubirii tale,așa cum fac și-acum, fără de care,n-aș mai fi eu, aș fi alta,fără noimă, fără vreun drum, saufără cerul de deasupra munților.Mi-ai trimis nori de ploaie,să-mi pot lua umbrela cu mine,în timp ce te voi aștepta,mi-ai trimis un zâmbet,reflectat pe-o floare, privind-o,mângâiată, de raza ta de soare,ce-o porți în suflet mereu,păstrându-l cald și bun,încălzindu-l pe-al meu, atuncicând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați. -Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
-ți rămân - Iubește-ți în Sparta, de-a pururi, bărbatul - Și dă-i toata via, din strugurii-ți goi, Oferă-i tot mustul, și stoarce-i aluatul, Să țipe izvoarele vieții, din voi ... CÂNTECUL DANSATORULUI Dansăm în ploaie, iubito. Rotește umbrela În jos, și lasă-amintirile noastre să plouă. În fier, îmbrăcată, în lumea cea nouă, Mai știi, te privea trecătorul acela, Tu-n iie, lăsând-o că cadă, mai goală, Și el, admirându-ți lumina, când plouă - Ați râs amândouă, de
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
cu lingura de platină Dumnezeu ne adună rostirile le întinde pe azimile duminicilor netrăite apoi lasă un banc să umple cerul de ploi de atâta veselie unii dintre noi începem să scriem poezie ceilalți lasă frazele să curgă necontenit pe umbrela cinei de taină a ființelor uimite de viață când coasele morții ating exaltarea căderii omului între două segmente ale unei clepsidre de foc în care nisipul cântă mările și oceanele și munții din care s-a născut finețea lui se
ÎN URMA CERNERII VERBELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374522_a_375851]
-
din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului cu icoane și odăjdii, un sobor cânta întruna. unul, mirosind a drojdii, se ținea numai de una. chit că era jerpelită, la soare ea râdea rebelă: vai, ce vreme-afurisită, cine m-a făcut umbrelă? se rugau cre(ș)tinii-n cor: dă-ne, Doamne,-un strop de ploaie! și pășeau după sobor... și veneau prostanii... droaie! pupau unii poala popii, alții făceau numai cruci: nici măcar să cadă stropii, dar vreo ploaie cu bulbuci?! dup-atâta
PROCESIUNEA PLOII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374647_a_375976]
-
cu pochii iște nu-i a bună. să dea ploaie cât mai multă, dar numai cu rachiu de prună! dacă Domn-o să te-audă, te voi priveghia-n capelă și nu-mi pasă că mă udă, precum vezi... eu am umbrelă. Referință Bibliografică: procesiunea ploii / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PROCESIUNEA PLOII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374647_a_375976]
-
Ema se așeză veselă lângă Naranbaatar. Mulțumesc! răspunse ea fericită. Iar în zilele următoare, tinerii au audiat cursurile în prima bancă, în locuri alăturate. Ĩntr-o vineri, afară se dezlănțui furtuna. Ploua atât de tare, încât te uda până la piele. Ai umbrelă? întrebă Naranbaatar pe Ema. Nu, nu m-am gândit că va ploua. Era atât de senin și frumos dimineața... răspunse Ema. - Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și deschise o umbrelă neagră
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
Ai umbrelă? întrebă Naranbaatar pe Ema. Nu, nu m-am gândit că va ploua. Era atât de senin și frumos dimineața... răspunse Ema. - Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și deschise o umbrelă neagră mare, oferindu-i brațul. Ema îl cuprinse de braț. Vântul bătea cu putere, încercând să smulgă umbrela din mâinile tânărului. Se udaseră amândoi până la piele. Naranbaatar încercă să o protejeze, luând-o în brațe protector. Au ajuns curând în fața
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
și frumos dimineața... răspunse Ema. - Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și deschise o umbrelă neagră mare, oferindu-i brațul. Ema îl cuprinse de braț. Vântul bătea cu putere, încercând să smulgă umbrela din mâinile tânărului. Se udaseră amândoi până la piele. Naranbaatar încercă să o protejeze, luând-o în brațe protector. Au ajuns curând în fața Căminului Studențesc. Naranbaatar prezentă la intrare, portarului, legitimația sa de student. Nu este voie să rămâneți aici, spuse
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
de palmier, Ne-a dus departe, pe-o plajă pustie S-ascultam simfonia înverșunată a valurilor înspumate Ce ne-au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare. Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Ca o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
-i împletita din frunze de palmier,Ne-a dus departe, pe-o plajă pustieS-ascultam simfonia înverșunată a valurilor inspumateCe ne-au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare.Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriasaCa o umbrelă prietenoasă și rotundă,Întinsă spre infinit,Adapostindu-ne sub zările lui protectoareScaldate de potopul auriuIzvorat din căldarea încinsă cu smoala de foc.Naufragiati pe plajă albă, pustie,Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal,Cu buze sărate, sărutate de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
S-ar odihni, poate, străjerul ce veghează din turn Și-ar răsări tămâioare, să-mbălsămeze cuvântul. Dar tu nu întrebi și nu-ți ridici privirea spre piscuri! Stai gol de imagini la margini de azi. Te uiți la furtună de sub umbrela de riscuri Și grindina fuge de tine, chiar dacă arzi. Revino și ascute coasa de gânduri, E primăvară între pământuri! Între mii de ipoteze Cine bea din cupa ta, nu-i nici beat, nici treaz nu șade, Umblă tot vorbind cu
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > EZITARE Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului EZITARE Pe umbrele-mi din ceruri, pe umbrele din sori, Memoriile luminii din îngeri căzători, Se-așează fin pe tâmpla-nțelegerii umane, Cu scopul perpetuării eternelor canoane, În limitări de vise ce se desfac în stropi, În pamânteanul circ al oamenilor miopi, Prea
EZITARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373627_a_374956]