1,586 matches
-
dintre legile mari ale discriminării evreilor din România. A blocat accesul pentru toți bărbații evrei cu vârsta între 18 și 50 de ani la îndeplinirea unei îndatoriri patriotice importante. Un serviciu al onoarei s-a transformat într-o obligație stigmatizantă, umilitoare și dezumanizantă. Munca obștească obligatorie a cunoscut în cei peste trei ani și jumătate de existență mai multe reglementări cu putere de lege la care s-au adăugat regulamente și instrucțiuni de aplicare, organizări și reorganizări instituționale. Responsabilitatea covârșitoare revine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
adevărată „probă de microfon” pentru dezaxarea prin limbaj a României), legănând galeș promiscuități și portretizând acid, mizantropic și misogin, cu o viziune de o virilitate debordantă, cinică și copleșitoare, romanul dovedește, în fond, fascinația autorului față de ideea de feminitate. Ipostaze umilitoare ori ațâțătoare, femei ultragiate și agresive, hipersensibile sau animalizate, bărbați veștejiți prematur alături de feminități devorante la modul frenetic. Un an mai târziu, același macho necruțător și scrutător de psihologii ale prăbușirii lente publică un roman al geloziei. O gelozie mai
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
nuvele mult lăudate în momentul apariției (Irinel, 1912, și Hagi-Tudose, 1913). La izbucnirea primei conflagrații mondiale, pledează înflăcărat pentru intrarea în război, gândind că țara va fi întregită prin eliberarea Transilvaniei. Semnarea unei păci separate cu Germania i se pare umilitoare și îl determină să-și ceară demisia din guvern. Moare însingurat la Iași, unde venise târziu, printre ultimii refugiați din București. Temperament ardent, excesiv, cu manifestări spectaculare, în care se vede voluptatea jocului de efect și surpriză, D. este o
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
mâhnire, neocolind vina lui și a altora. Critica, acumulată treptat, vizează întreaga întocmire socială, de la domn, boier sau negustor până la țăran. Nimeni până la G. nu înfățișase cu atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
personaje de-a lungul mai multor generații, de la foștii memorandiști la urmașii lor, care au pregătit și au trăit un vis unic: Marea Unire. Odată cu Vacanța, C. revine la actualitate, punctând cu ironie existența unei societăți menite să creeze decalaje umilitoare între valoarea individului și recunoașterea sa publică, între statutul lui social și mizeria materială la care e condamnat. Necuviința oferă nu doar o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și neajutorare în condiții de singurătate, cu ipsofobie și teamă de abandon. Sunt evidente încercările permanente de a obține ajutorul celorlați, pe care nu-i poate contrazice în nici o situație. Dependentul este în stare să facă chiar lucruri neplăcute sau umilitoare pentru a le fi pe plac acestora, pentru a le obține și păstra cât mai mult sprijinul. Își poate schimba brusc preferințele atunci când li se pare că sunt ignorați de cei din jur. Își subordonează nevoile personale celor ale persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în mod activ încalcă drepturile celorlalți și depășește limitele normale ale codurilor sociale, comportamentul său implicând înșelăciuni sau ilegalitățiă. Agresiv (sadică Abraziv (de exemplu, arată satisfacție în intimidarea, forțarea și umilirea celorlalți; prezintă în mod regulat comentarii verbale abuzive sau umilitoare social și manifestă comportamente vicioase, dacă nu chiar brutale fizică. Compulsiv Respectuos (de exemplu, prezintă o aderență neobișnuită față de convențiile și normele de comportament sociale, este scrupulos și extrem de rigid în privința problemelor de moralitate și etică; preferă relațiile politicoase, formale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
60% dintre copiii de vârsta școlară din România sunt agresați fizic și verbal atât acasă, cât și în școală. în aceeași emisiune se spune că doar 10% din populația țării cunoaște Legea 272/2005 care interzice pedepsele fizice și tratamentele umilitoare aplicate copiilor. Școala reprezintă pentru societate, împreună cu familia, creuzetul viitorului. Școala poate corecta ceea ce familia nu a știut sau nu a avut șansa de a face în mod adecvat cu nevoile copilului. Cu privire la violență, școala poate dezvolta programe comunitare țintind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celor ce urmează să mai fie arestați și condamnați. Recunosc că au fost cele mai dificile momente ale discuțiilor, pentru că nu este deloc simplu și nici ușor pentru cineva să-și reamintească și să povestească în detaliu momentele traumatizante și umilitoare la care a fost supus fără nicio vină. Am vrut să aflu: durata anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile de presiuni psihice la care au fost supuși, dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
perioada anchetei și detenției. Este extrem de dificilă atât reamintirea unor momente și situații traumatizante fizic și psihic, cât și mai ales mărturisirea lor publică, pentru că trebuie să recunoști și să accepți față de altcineva faptul că ai fost supus unor situații umilitoare ca om. Acesta este unul dintre motivele pentru care interviurile cu domnul Bazon și domnul Vacariu sunt reduse ca dimensiuni, deși mi le-am dorit mai ample. Mi s-a spus explicit fie că nu mai pot să-și reamintească
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
folosit chiar de către securiști ca să nu atragă atenția asupra situației politice. R. R.: Eram asimilați cu refugiații din Basarabia, că doar au venit atâția. C. I.: Mi-ați spus că și sora dumneavoastră, Maria, a avut parte de un tratament umilitor în școală, că era dată afară. R. R.: De multe ori venea plângând de la școală. Într-o zi n-am avut făină să facem o mămăligă și a plecat sora mea flămândă la școală. În aceeași zi a venit la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
N.: Sigur că da. C. I.: Foarte bine, vă felicit, pentru că interdicția securistă de a-ți ține gura a mutilat relația firească dintre părinții și copii. Nu mă îndoiesc și știu că fiecare palmă primită a fost mai mult decât umilitoare și dureroasă. Pentru generațiile care vin să știți că aceste mărturii n-o să rămână fără efect pentru că a fost un regim politic criminal și dur și pentru care viața individului nu conta. Vă mulțumesc că ați avut bunăvoința să-mi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în mine sau la pădure era mult mai dificilă pentru femei, deși multe dintre ele erau obișnuite cu munca în ferme. Cu toate acestea, erau nevoite să se dezbrace și să se spele în fața paznicilor ruși, cei mai mulți bărbați, ceea ce era umilitor pentru ele. Mai mult decât actul de „a-și face necesitățile” în fața prietenilor sau a celor dragi, faptul că erau privite și uneori chiar atinse de gărzi era de-a dreptul înspăimântător pentru ele, fiind un atac la propria lor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
edificatoare pentru înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, îi îmbracă într-o haină dramatică și tristă, le reduc activitățile zilnice. Volovici observă „o stare de extremă incertitudine ce o resimțeau ca sufocantă și umilitoare, dar care era suportabilă și chiar «bună»” (p. 237). în paginile scriitorilor se vorbește despre legislația antisemită, despre presa vremii, dar și de planurile lui Antonescu, multe dintre ele speculații, referitoare la evreii români. Teribilele zile trăite de evrei se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așa cum era firesc, să revenim pe meleagurile noastre natale. Evocarea succintă a perioadei de 106 ani de stăpânire țaristă este, de fapt, un omagiu adus de membrii asociației noastre în memoria celor care au fost supuși la încercări abuzive și umilitoare de către acea stăpânire din dorința lor nu doar de a domina despotic provincia, dar și de a suprima specificul românesc din Basarabia. Masele largi ale populației, care a constituit esența societății basarabene în tot acest timp au rămas fidele sie
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
probabil, de acel episod atipic în care temutul combinator J.R. ajunsese într-un sat obscur, unde învârtelile lui uzuale nu mai aveau valoare de schimb. Fără terminalele politico-economice și extensiile lui financiare, capitalistul pur-sânge se vedea redus la o condiție umilitoare: legat fedeleș într-un hambar, jignit și amenințat de niște țărănoi care nu puteau admite că o fetișcană locală căzuse în mrejele lui J.R. Astfel că eroul nostru negativ era obligat să se descurce ca un cowboy de duzină, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
de aport direct la avuția societății. Pe fondul acestor elemente de doctrină se ascunde aversiunea față de cel care se îmbogățește ,,din munca altora" și care ,,trăiește ușor", fără să muncească prea mult. Din această cauză comerțul era considerat o activitate umilitoare, la limita demnității umane. Aristotel ne amintește că în Grecia epocii sale era practicat doar de către oamenii care aveau probleme fizice și care nu puteau să-și câștige existența prin muncă. Oricum, trebuie să reținem lumina pe care o aruncă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Infernul conștiință încărcată... Tipii inferiori silindu-se să intre în societatea celor ce li se par superiori, printr-un exces de informație, de cleveteală și de bârfe crezând că astfel restabilesc echilibrul... Foamea, fiica puterii. Foamea ca sursă a puterii umilitoare. Ce e mediocru, nu este adevărat. Un prost căruia altă șansă nu-i mai rămâne decât să fie loial. Cruzimea ca barieră mentală protectoare. Unii rezistă la mari suferințe morale din cauza acestei bariere făcută din cruzime și din nepăsare. "Cel
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
o zi al stricaților și tâlharilor și nu se hrănește, ci se îmbuibă cu chilipirul a ceea ce i se oferă gata mestecat. Este, oare, îndreptățită lumea, astăzi mai mult ca oricând, să se plângă și să sufere prinsă-ntr-o umilitoare și deznădăjduitoare criză de timp? Unde sunt liniștea și sănătatea fiecăruia după o viață în care nu ni s-a ascuns că suntem vremelnici? Și unde mulțumirea că și în vremuri de restriște ne-am priceput, ca mucenicii, ce să
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
fizice și morale a persoanelor, în special omuciderea și actele de cruzime că tortură, mutilările sau orice formă de pedeapsă corporală; ... b) pedepsele colective; ... c) luarea de ostatici; ... d) actele de terorism; ... e) atentatele împotriva demnității personale, în special tratamentul umilitor și degradant, violul, prostituția silită și orice altă formă de atentat la pudoare; ... f) sclavia și negoțul cu sclavi sub toate formele sale; ... g) jefuirea; ... h) amenințarea cu săvîrșirea actelor mai sus menționate. ... 3. Copiii vor primi îngrijirea și ajutoarele
PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 2 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate fără caracter international. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156278_a_157607]
-
a) atingerile aduse vieții, sănătății și integrității fizice sau mentale a persoanelor, în special: ... i) omorul; ... ��i) tortură sub toate formele sale, fie fizică, fie mentală; iii) pedepsele corporale; iv) mutilările; ... b) atingerile îndreptate împotriva demnității persoanei, mai ales tratamentele umilitoare și degradante, prostituția forțată și orice formă de atentat la pudoare; ... c) luarea de ostatici; ... d) pedepsele colective; ... e) amenințarea de a comite oricare dintre actele citate mai sus. ... 3. Orice persoană arestată, deținută sau internată pentru acte în legătură cu conflictul
PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
la modalitățile de abordare și de transmitere a informațiilor care le sunt încredințate în scopuri legate de protecția copilului. 9.3. Personalul respectă demnitatea copilului și folosește formula de adresare preferată de copii. Sunt interzise formulele de adresare jignitoare și umilitoare. Indicatorii pentru Standardul 9 (I)9.1.1 MOF cuprinde procedurile referitoare la intimitate și confidențialitate. (I)9.1.2 Personalul cunoaște și aplică aceste proceduri. (I)9.1.3 Numărul anual de reclamații din partea copiilor, ale familiei sau altor
STANDARDE MINIME OBLIGATORII din 26 februarie 2004 privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156326_a_157655]
-
familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale. Articolul 4 Violența în familie se manifestă sub următoarele forme: a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare; ... b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul
LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (**republicată**)(*actualizată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149977_a_151306]
-
sunt corespunzătoare și necesare; ... c) prin hărțuire se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei în cauză și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; ... d) prin hărțuire sexuală se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165124_a_166453]
-
hărțuire sexuală se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; ... d^1) prin hărțuire psihologică se înțelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic și implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate și care ar putea
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165124_a_166453]