5,168 matches
-
obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce descarcă mai ales în sistola atrială, și de tip B, ce descarcă mai ales în telediastolă, la umplerea atrială maximă. Efectele activării voloreceptorilor sunt vasodilatația și tahicardia ușoară, cu scăderea presiunii arteriale, la care se adaugă inhibarea secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
umplut cu aer (prezintă o adaptare redusă). Impulsurile merg pe calea nervului vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă fără a crește presiunea asupra sfincterelor și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea să domnească în inimile voastre” (Filipeni 4, 7). Acestea suntsemnele depășirii cercului cunoștinței binelui și răului, în care omula intrat prin păcatul strămoșesc, ca o „cădere” din plinătatea inimiiși din învierea cu duhul, dar umplere de sine ca „rămânere în seamaminții lui” (Romani 1, 28). Mântuitorul are puterea de a „aduna”, șiaceastă putere este pentru ucenici marea bucurie a Învierii Sale, pecare proorocii o numeau: „brațul Său”: „El va păstori turma Sa ca un păstor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca să dobândești ajutorul Logosului și să nu devii prada diavolu-lui”<footnote Sfântul Vasile cel Mare, Asceticele, PSB 18, EIBMBOR, București, 1989,pp. 499-500. footnote>. Fiind ispitit, David, care nu făcea nimic fără să întrebe pe Dum-nezeu, și-a recunoscut vinovăția umplerii de sine, când nu a mai în-trebat pe Dumnezeu. Dar pocăința lui a făcut-o Dumnezeu „tronullui David” (Luca 1, 32) ca izvor al milei de la „Tronul harului”(Evrei 4, 16). Petru se afunda în valuri, când n-a mai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
spre El, cumscrie Sfântul Chiril al Alexandriei, el recapătă această pecete a Sfântului Duh odată cu îmbrăcarea în Hristos la Botez. El recapătă peceteaîntregii Sfintei Treimi în care a fost creat. Înduhovnicirea omuluiînseamnă părtășia la Hristos cel mort și înviat prin umplerea deDuhul Sfânt. Dacă scopul vieții creștine, după Sfântul Serafim deSarov, este „dobândirea Sfântului Duh”, astfel această dobândirese realizează prin asemănarea cu Hristos în moartea Sa, prin metanoiacare constituie un act hotărâtor al nașterii în Hristos. Schimbarea cugetului exprimată prin metanoia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
formate rapid, în cîteva decenii, imediat înainte de-a începe să fie con sem nate în documente, fără ca celelalte populații conlocuitoare (în primul rînd maghiarii și germanii), care pe deasupra repre zentau autoritatea stăpînitoare, să nu poată „contribui“ mai consistent la „umplerea golului denominativ“, presupus, prin absurd, de lipsa atestărilor anterioare. Pînă și diminutivarea de la puținele toponime străine din zonă, deci crearea prin polarizare a altor nume de locuri, au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Grădiște. Faptul că în toponimia romînească nu prea întîlnim nume de locuri formate de la apelativul romînesc destul de vechi oraș (spre deosebire de cele formate de la sat, care sunt numeroase) se poate explica și prin apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea acestui gol onomasiologic de către sinonimul provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect global, sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]