1,694 matches
-
minute, adăugând și un pahar de vin alb. Peștele în prealabil trebuie curățat și stropit cu sare și oțet, lăsat la macerat timp de o oră, apoi clătit la jet de apă rece, scurs și apoi folosit. PEȘTE CU SOS UNGURESC 4 bucăți de pește, 1 ardei verde, 2 roșii, 2 cartofi, 200 g arpagic, 200 g suc de roșii sau 2 linguri de bulion, o lingură de făină de grâu, sare, piper și boia dulce. Se curăță toate, se călesc
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de apă din cauza oboselii și fricii care se strecurase în mine, intru printre hudiți. Ninsese mult și din cauza gerului pâcla se îngroșa, drumul era aproape neumblat, fără pârtie făcută, mersul devenea tot mai anevoios, trebuie să trec pe la poarta țintirimului unguresc care era așezat între viile din corni, frica și oboseala creșteau. Stafii, strigoi, superstiții au populat copilăria mea și au îmbogățit-o cu vedenii. Aproape de cimitir drumul se bifurca, eu înotam în nămeți trăgând după mine săniuța care devenea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
înainte și cum am făcut mai pe urmă multe. Destinul. Ne-am reîntors și am tras la casa părinților mei la Huși, pe strada Corni 6 sau 8, stradă care de la Episcopie merge la vale spre cartierul Corni sau mahalaua ungurească, locuită de o populație de rit catolic adusă, se zice, de către Ștefan cel Mare ca lucrători pricepuți la plantarea viilor. Aveam aici o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
săptămâni, în toiul iernii, pentru o sumă derizorie luată cu țârâita, la o biserică în satul Stănilești, pe valea Prutului. Am spălat și reparat catapeteasma bisericuței din satul Epureni, lângă Huși. Am vopsit niște statui ale unor sfinți, la biserica ungurească din Corni și de multe ori, neavând bani pentru cumpărat materiale, nu pictam cu săptămânile, așteptând, ducând dorul de a picta. Nu e mare lucru ce spun eu aici, dar atunci mulți mă credeau om cu câștiguri mari, asta pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile următoare, mai mult sau mai puțin modificate față de cea din anul 1781, au fost utilizate și în Transilvania, precum și în comitatele din Partium. În anul 1782, comisia școlară care funcționa la Bratislava, printre măsurile adoptate în legătură cu elaborarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școalele românești din Banat. Un adevărat statut de ordine interioară a școlilor și de comportament al elevilor a fost cuprins într-o tipăritură intitulată Regulele scolasticești care sunt orânduite și așezate pentru ținerea și procopseala școalelor românești celor din Țara Ungurească și din părțile ei împreunate, apărută la Buda în 1806, cu o nouă ediție identică în 1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va fi pe pământ.” Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850) și-a început studiile la o școală elementară din Caransebeș, pe care și le-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au venit ungurii în Țara Bârsei?", mai sus amintita Monografie a județului Brașov, elaborată de Ion Podea, secretar general al județului, cu sprijinul substanțial al prefecturii acelor timpuri, dă un răspuns, bazat pe o minuțioasă cercetare a documentelor săsești și ungurești: Pericolul turcesc era numai întrezărit, dar cel valah bătea puternic la porțile de răsărit ale Ungariei. Muntenia ajunsese în faza de dezvoltare și organizare când nu mai tolera amestecul Ungariei nici în treburile sale interne, nici în relațiile cu vecinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
evenimente istorice din perioada secolelor XIII-XX, evocând și documentele existente în arhive și publicate, de exemplu: "Letopisețul Țării Românești", la pagina 10, menționează: Iar când au fost cursul anilor de la zidirea lumii 6798, iar de la Hristos 1290, fiind în Țara Ungurească un voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în zilele lui Andriaș craiu, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: Români, Papistași, Sași și de tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
întinde până la Podul Dâmboviței un teren muntos, accidentat, având și multe adâncituri, dincolo e Posada, unde cu sute de ani înainte s-au dat lupte îndârjite între Români și Unguri". După aproape 40 de ani, se produce a doua năvălire ungurească, sub domnia lui Vlaicu, nepot al lui Basarab, iar după 65 de ani, în 1395, alt crai ungur, Sigismund, trecea Carpații cu oaste, ajungând până la Dunăre. La întoarcere, "lângă satul ce-i zice Câmpulung", cum rezultă dint-un act, semnat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
fată, la mâna căreia aspirau Carol Robert de Anjou și Otto de Bavaria". Opțiunea domnului Basarab de a-l sprijini pe Otto, a contribuit la atacarea de către armata ungară a Valahiei, pe motiv de respingere a cererilor privind sporirea pretențiilor ungurești de tribut, pentru lupta contra tătarilor. De altfel, năvălirea tătarilor a stopat expansiunea ungară peste teritoriile române. Diploma Ioanițiilor și unele aprecieri papale privind rolul pozitiv al valahilor în lupta cu tătarii sunt de natură să aducă mai multe informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu un zâmbet zeflemitor: "Mulțumesc, frumoaso! Gagicul tău o să ți-i dea înapoi însutiți." El nu aude ce spune mica nerușinată, sau se face că nu aude. Ia de braț berețica albastră ca să iasă din îmbulzeală. O voce cu accent unguresc răsună în spatele lor: "Ei, Bejan, ai găsit culoarea potrivită a beretei?" Istvan trece pe lângă ei fără să se oprească, dând din mână în semn de salut, și se depărtează mișcându-și iute fesele bombate. Își înghite înjurăturile care-i năvălesc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul anului 1907, an al răscoalelor țărănești. Ea a cuprins curente divergente: "semănătorismul" legat de numele lui N. Iorga și A.C. Cuza, "poporanismul" legat de Constantin Stere. Revistele acestei generații au fost "Semănătorul" și "Viața Românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe anumite porțiuni din țară. Acolo aglomerările de oameni formau un fel de orașe. Țară de emigrație, locuitorii ei sînt originari din toate țările lumii. Români erau puțini. Mai toți proveniți din Transilvania, de dinaintea primului război mondial, plecați de urgia ungurească. Erau săraci. În timpul celui de al doilea război mondial și după, au fost mulți români și unii străini din România s-au refugiat în Argentina. Românii, toți, cu ce aveau doar pe ei. În schimb, străinii, în special armenii, au
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Brașovul, toate traversate pe două roți de bicicletă. La intersecția cu drumul către Sfântu Gheorghe, am oprit și m-am întins pe o bancă. Nu eram obosit, dar voiam să previn oboseala. Trecând prin sate cu denumiri duble (românești și ungurești) destul de repede, s-a ivit perspectiva de ajunge la Odorheiu Secuiesc, după vreo 170 de kilometri parcurși în aceeași zi. La intrarea în oraș, un unguraș m-a confundat și mi-a cerut ceva în ungurește (era tot pe bicicletă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani în Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești.... Cât privește Bucovina Hurmuzăcheștilor și a „Arboreștenilor” ieșită din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luptelor aprige pentru ființa neamului nostru” - scria R. Cântea în Glasul Bucovinei nr.86 din 19 februarie (4 martie) 1919. Ca în același ziar, la 21 februarie/6 martie 1919 să citim:” În timpul înmormântării lui Gh. Pop de Băsești bande ungurești înarmate cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
familia regală din România. O știre vorbea despre discursul M. Sale Regina României Carmen Sylva rostit la recepția profesorilor universitari cu ocazia inaugurării Universității din Iași (7 noiembrie 1897); Alta consemna: „Cu ocazia vizitei perechii regale române la Budapesta universitatea ungurească a oferit titlul de doctor de onoare M. Sale Regina pentru scrierile sale literare. Diploma legată într-un album splendid a fost deja trimisă de Universitatea din Budapesta contelui Goluchowsky, ca pe cale diplomatică să fie remisă M. Sale Regina. Diploma
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal sub Horia, Cloșca și Crișan în contra ungurilor și dărâmarea a 264 de curți ungurești (1784), formarea „fondului religionar” din moșiile mănăstirilor și a Episcopiei din Bucovina (1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de țară autonomă (1790), a doua unire a Bucovinei cu Galiția (1807
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
câțiva pași, ca să scape de un eventual dialog, căruia nu-i vedea folosul. Un ritual care-i intrase în sânge și care îl liniștea de fiecare dată. Cristi a deschis ochii și a luat mâna de pe podeaua vagonului din gara ungurească. A scos din buzunarul cămă- șii o țigară, pe care și-o făcuse din timp, parcă știind cât de multă nevoie va avea de ea. Trupul încă-i tremura ușor și cu greu a reușit să țină chibritul s-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
crescuse după 1918: 35,9%, față de maghiari — 39,8% și germani — 12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Tisa“ este o sintagmă bine cunoscută printre români. Ea definește limitele României ideale (cu observația că populația românească trece spre est și dincolo de Nistru, În timp ce spre vest Tisa este În cea mai mare parte a cursului său un râu unguresc, pe ambele sale maluri). La sud, Dunărea completează geografia simbolică românească: un spațiu Închis Între trei ape. O suprafață de vreo 300000 de km2, comparabilă cu a Italiei sau a insulelor britanice. Râurile, așadar, sunt percepute ca frontiere naturale, care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din urmă cuvânt provenind din latinescul dominus). Nu puteau fi — potrivit ierarhiei feudale a Evului Mediu — pe plan de egalitate cu regatele vecine. Regele Ungariei s-a considerat de la bun Început suzeran al celor două țări. Pentru a contracara pretențiile ungurești de dominație, domnii Moldovei, inițial vasali ai Ungariei, au depus apoi jurământ de vasalitate regilor Poloniei. țara Românească a rămas În mai mare măsură apropiată de Ungaria, alternând manifestările de independență cu perioade de recunoaștere a vasalității.<endnote id="3"/> Condiția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adevărată, În ciuda unor noi interpretări, care pun sub semnul Întrebării mitul unității permanente. Cert este că țara Românească și Moldova au fost țări diferite, iar Transilvania, deși populată majoritar de români, ca stat (elită conducătoare, instituții), nu a fost românească, ci ungurească. După prăbușirea Ungariei, principii Transilvaniei, departe de a se fi „românizat“, s-au erijat În continuatori ai acesteia. De ce Însă țara Românească și Moldova au fost țări separate, s-au Întrebat unii istorici români. La această Întrebare, răspunsul cel mai simplu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]