7,183 matches
-
formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 82. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 83. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizărilor conexate. ... 84. Astfel, prin Decizia nr. 30 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 3
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept. ... ... 99. Evaluând sesizările conexate, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 100. Astfel, litigiile în cadrul cărora s-au formulat sesizările, ce au fost conexate la nivelul instanței supreme, întrucât privesc lămurirea acelorași
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
inadmisibilă prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 pentru argumente care vizează aspecte intrinseci ce țin de neîntrunirea condiției ca respectiva chestiune de drept invocată să poată face obiect de dezlegare din partea instanței supreme pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare - recursul în interesul legii. ... 120. Prin aceeași Decizie nr. 24 din 14 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat însă cu privire la interpretarea și aplicarea art.
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
în contrast deplin atât cu exigențe legale, cât și cu reperele ce rezultă din jurisprudența anterioară obligatorie a instanței supreme referitoare la modalitatea în care trebuie adresată întrebarea pentru ca aceasta să poată primi o dezlegare pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței. ... 127. Astfel, determinarea începutului curgerii termenului de prescripție în ce privește dreptul la acțiune presupune, din partea instanței sesizate cu soluționarea litigiului, identificarea raportului juridic dedus judecății, a conținutului acestui raport juridic în sensul identificării drepturilor și obligațiilor
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
doar instanța sesizată cu litigiul dedus judecății are competența de a identifica norma de drept aplicabilă în soluționarea fondului ori a unei excepții invocate în fața sa, operațiune pe care nu o poate delega instanței supreme în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței pe calea întrebării prealabile, începutul curgerii termenului de prescripție reprezintă un element de fapt a cărui stabilire este tot în căderea instanței învestite cu soluționarea litigiului, acest element de fapt urmând a fi stabilit în raport cu conținutul
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
de Casație și Justiție reține că întrebarea formulată de instanța de trimitere are ca obiect dezlegarea unei chestiuni de fapt, iar nu a unei chestiuni de drept apte a forma obiect al unei rezolvări de principiu pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare care își găsește reglementarea în art. 519 din Codul de procedură civilă. Prin sesizarea formulată nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului normei juridice, ci, mai degrabă, pornind de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
și din unele considerente suplimentare ce urmează a fi expuse și care conturează concluzia că întrebarea instanței de trimitere supune analizei doar o aparentă problemă de drept care nu poate face însă obiectul dezlegării instanței supreme pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 139. Cu referire la cerința existenței unei chestiuni de drept având, în mod obligatoriu, anumite caracteristici și supusă interpretării în anumite condiții procedurale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
având, în mod obligatoriu, anumite caracteristici și supusă interpretării în anumite condiții procedurale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai subliniat în jurisprudența sa anterioară că aceasta este de esența mecanismului de unificare jurisprudențială constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile cu valoare de principiu și obligatorie pentru instanțe. ... 140. Codul de procedură civilă nu definește sintagma „chestiune de drept“ și nici reglementarea specială cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). Simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială, reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (a se vedea Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018). ... 144. Nu orice chestiune
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
de drept (a se vedea Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018). ... 144. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare a hotărârii prealabile. ... 56. Astfel, în legătură cu această cerință s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casației și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 58. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții legale care au un caracter neclar, dual sau complex și, în consecință, pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 59. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 69. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 70. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 20 din 20 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 27 iunie 2023, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția
DECIZIA nr. 57 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292022]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023, interpretată în sensul unei aplicabilități generale, este invocată drept argument în sprijinul celei de-a doua opinii (a se vedea paragraful 60 din prezenta decizie). ... 89. Prin urmare, decizia de unificare anterior menționată nu poate avea semnificația dezlegării problemei de drept sesizate în prezenta cauză, cât timp constituie una dintre problemele asupra cărora instanțele de judecată au opinii diferite. ... 90. Așadar, pentru verificarea condiției noutății în prezenta cauză, prezintă relevanță, în
DECIZIA nr. 57 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292022]
-
constantă a legii, în sensul liberării debitorului persoană fizică de obligațiile anterioare intrării în procedura falimentului, a fost apreciată ca fiind menită să îi acorde debitorului persoană fizică șansa unui nou început în activitatea comercială. ... 97. În cadrul atribuțiilor de unificare a jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 20 din 20 martie 2023, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 98. În
DECIZIA nr. 57 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292022]
-
Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. În legătură cu problema interpretării și aplicării dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt de menționat următoarele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare: – Prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, s-
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
și Justiție a fost legal sesizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești (conform Hotărârii nr. 17 din 11 iulie 2024), acesta având, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, legitimare procesuală pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii. ... 41. În privința cerințelor de formă ale promovării recursului în interesul legii, ele rezultă din prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, conform cărora acesta este „admisibil numai
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
al unei dispoziții neclare sau insuficiente. ... 51. Totodată, admisibilitatea sesizării este justificată și prin aceea că dispozițiile în materia recursului în interesul legii nu prevăd o astfel de soluție (a inadmisibilității), atunci când, date fiind premisele declanșării acestui mecanism de unificare jurisprudențială, ar interveni ulterior un eveniment legislativ, ci, în sensul art. 518 din Codul de procedură civilă, este reglementată doar încetarea aplicabilității efectelor deciziei în interesul legii „la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
statul român optând, în cadrul marjei de apreciere, pentru acordarea lor integrală, dar cu un anumit sistem de referință al evaluării, constând în grila notarială). ... 67. Or, instanța supremă s-a pronunțat de mai multe ori, în cadrul mecanismului de unificare prealabilă, în legătură cu determinarea despăgubirilor atunci când Comisia Națională nu emite decizie de compensare, arătând de ce, în asemenea situații, relevantă este grila notarială din anul precedent pronunțării hotărârii. ... 68. Argumentele folosite sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în situația
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 58. În cazul prezentei sesizări, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pune în evidență faptul că cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. ... 59. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect o
DECIZIA nr. 75 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291995]
-
pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul soldelor/salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, sunt aplicabile, deopotrivă, concluziile statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, și
DECIZIA nr. 75 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291995]
-
-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. ... ... VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 26. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 13 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 21 octombrie
DECIZIA nr. 56 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292183]
-
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă cuvenite personalului contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici. “ ... 41. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distinct reglementate de legiuitor, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu
DECIZIA nr. 56 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292183]
-
contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici. “ ... 41. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distinct reglementate de legiuitor, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite. ... 42. Aceasta este, de altfel, practica constantă a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 56 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292183]
-
ianuarie 2017, paragrafele 27-29, sau Decizia nr. 794 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 17 decembrie 2021, paragraful 57) ... ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 32. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de Ordonanța
DECIZIA nr. 64 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292224]