1,287 matches
-
lui Dimitrie Ghica, fiul cel mai mic al domnului Grigore D. Ghica, a fost decisă susținerea de către deputații minorității din Adunarea Electivă a alegerii domnitorului Moldovei. Victor Place sublinia că actul de la 5 ianuarie 1859 reprezintă „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție care și-a trăit traiul”. Delegația moldoveană în drum spre Constantinopol a făcut un ocol pe la București, unde a propus dubla alegere. Delegația a beneficiat de o primire foarte călduroasă iar ziarul „Românul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
I. CUZA Elev: ALEXA ANA MARIA, clasa a X-a C Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA Problema românească a devenit o problemă europeană cu prilejul Congresului de pace de la Paris (1856) în cadrul căruia Marile Puteri s-au împărțit în două categorii: unioniste și antiunioniste. Puterile europene și-au stabilit atitudinea față de unirea Principatelor Române în funcție de interesele lor economice, politice și strategice. Unirea a fost susținută cel mai mult de către Franța care prin sprijinirea naționalităților încerca să își restabilească prestigiul european compromis odată cu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
trimis o telegramă contelui Walewski, ministrul de externe al Franței. În această telegramă, Victor Place menționa că unirea reprezintă dorința generală a românilor iar alegerile din Moldova s-au desfășurat în conformitate cu legile: „alegerea colonelului Cuza reprezintă triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, moldovenii dovedind că sunt la înălțimea speranțelor ce s-au pus în ei”. După alegerea din 24 ianuarie 1859, Victor Place adăuga că aceasta este „expresia cea mai adevărată a sentimentului național” iar
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pusă sub supravegherea unui organism internațional, anume Comisia Europeană a Dunării. Cu prilejul Congresului de pace de la Paris, problema românească a devenit o problemă europeană. În privința unirii Moldovei cu Țara Românească, Marile Puteri s-au împărțit în două categorii: puterile unioniste (Franța, Rusia, Sardinia, Prusia) și puterile antioniste (Austria, Imperiul Otoman). În cadrul Congresului, Anglia s-a pronunțat în favoarea unirii dar apoi și-a schimbat atitudinea. Chestiunea națională română a fost singura care și-a aflat un început de rezolvare la Congresul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în guvernul Moldovei a persoanelor separatiste, cunoscute pentru înclinațiile favorabile Imperiului Otoman și Austriei. Caimacamii din Moldova (Teodoriță Balș și Nicolae Vogoride) au fost unelte docile Austriei. În această situație, Austriei i-a fost ușor să acționeze în vederea înlăturării ziarelor unioniste. Astfel, sub presiuna Austriei, Imperiul Otoman a suspendat ziarul „Steaua Dunării”. Intervenția Austriei în treburile interne ale Moldovei reies foarte clar dintr-un raport din 20 mai 1857 trimis de Lannoy Godel (trimisul Austriei în Moldova) către Boul (ministrul de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
noastre.” Înaltul firman al Imperiului Otoman a fixat alegerile pentru Adunările Ad-Hoc pentru data de 12 iulie 1857. Austria și-a propus să acționeze pentru falsificarea alegerilor din Moldova deoarece aici influența sa era mult mai mare. În același timp, unioniștii din Moldova erau mai activi decât cei din Țara Românească. Nicolae Vogoride a falsificat listele electorale din Moldova. În aceste condiții, mișcarea unionistă din Moldova și-a intensificat acțiunile, înaintând un protest și Comisiei Europene în care solicitau anularea listelor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
acționeze pentru falsificarea alegerilor din Moldova deoarece aici influența sa era mult mai mare. În același timp, unioniștii din Moldova erau mai activi decât cei din Țara Românească. Nicolae Vogoride a falsificat listele electorale din Moldova. În aceste condiții, mișcarea unionistă din Moldova și-a intensificat acțiunile, înaintând un protest și Comisiei Europene în care solicitau anularea listelor falsificate care erau considerate drept „o insultă adusă majestății Tratatului de la Paris, drepturilor poporului Moldovei, justiției, umanității.” Într-o scrisoare adresată contelui Walewski
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Paris, drepturilor poporului Moldovei, justiției, umanității.” Într-o scrisoare adresată contelui Walewski de către Victor Place (trimisul Franței), acesta din urmă vorbea despre proporțiile mușamalizării listei electorale de către Vogoride, menționând că din peste 40 000 de electori erau eligibili doar 4658. Unioniștii au contracarat publicând corespondența secretă a lui Vogoride care primise instrucțiuni secrete de la reprezentanții Austriei. Demisia colonelului Al. I. Cuza din postul de pârcălab de Galați a fost una dintre cele mai importante manifestări ale protestului împotriva falsificării listelor electorale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prin crearea unor instituții similare în fiecare Principat. Britanicii au fost de acord să-l „sfătuiască” pe sultan să anuleze alegerile din Moldova și să organizeze altele. Noile alegeri au fost organizate în septembrie 1857 și au fost câștigate de către unioniști. Rezoluțiile celor două adunări solicitau: unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat numit România, aducerea pe tronul noul stat a unui prinț dintr-o dinastie europeană, respectarea autonomiei și neutralității teritoriului românesc și formarea unei Adunări Legislative din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a scăzut din intensitate. Acțiunile ei vizează controlul căimăcămiei sau diverse aspecte legate de vize. Austria încearcă să influențeze numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste. Alegerile pentru domnii români au reprezentat un pas decisiv pentru înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, reprezenta o încălcare a prevederilor Convenției de la Paris (1858) și deschidea „politica faptului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de lângă Râmnicu Sărat, apoi ca egumen (1850-1854) la Sadova, în Dolj, unde reorganizează școala mănăstirii, iar din 1855, ca stareț și „rector” al Seminarului de la mănăstirea Neamț; inițiază aici un ciclu școlar complet și deschide un gimnaziu la Târgu Neamț. Unionist convins, este numit în 1859 locțiitor de episcop la Buzău, eparhie în care revine - după ce fusese câteva luni locțiitor al episcopului de Huși - în 1865 ca episcop titular pentru tot restul vieții. Pentru bogata activitate în domeniul învățământului, tiparului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
scenete ocazionale, festiviste: Serbarea păstorilor moldoveni și Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovii. Valorifică filonul teatrului istoric într-o serie de piese, scrise cu o imaginație dramatică precară, dar cu mesaj patriotic: Petru Rareș, Voichița de Românie (1863) - un simbol „unionist” ce răzbate din vălmășagul Evului Mediu, Elena Dragoș de Moldavia (1863) - o dramă a luptelor de succesiune la Curtea lui Ivan al III-lea, și Petru I, țarul Rusiei la Iași (1868) - un episod schematic, după D. Cantemir. Petru Rareș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de analiză. Rolul istoriografiei în concretizarea conștiinței etnice, și mai apoi a conștiinței naționale românești echipată cu o platformă politică unionistă, nu poate fi subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut din descoperirea originilor lor și a unității de limbă și cultură" (p. 70). Iar această
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnică atât de ferm conturată în conștiința colectivă a românilor nu era dublată și de un program politic de unire a tuturor românilor într-un singur stat național. Proiectul statului-națiune încă nu a fost "imaginat" politic. Absența unui asemenea proiect unionist din imaginarul politic al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc își are astfel originea în prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment în care idealul unirii tuturor românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principate a reprimat guvernul revoluționar de la București, fapt urmat de restaurația ordinii regulamentare. Revoluționarii români, indezirabili, s-au refugiat în Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Manualul de patriotism, care propovăduiește o pedagogie a supunerii civile față de stăpânire, patriotismul fiind definit tocmai prin atitudinea obedientă față de autoritate, lucrarea lui Aaron avansează o concepție a patriotismului care încorporează elemente cu adevărat revoluționare prin democratismul manifest și platforma unionistă pentru care pledează. Conținutul anti-status quo al cărții lui Aaron poate fi pus pe seama a doi factori: i) lucrarea Patria, patriotul și patriotismul nu aparține literaturii didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când m-am hotărât să cercetez originile popoarelor care în epoca noastră locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]