17,506 matches
-
comite crima, după care Oreste și Electra se retrag în templul lui Apolo; dar, în timp ce tânărul se simte în sfârșit liber și împăcat cu sine, Electra e cuprinsă de remușcări și-i reproșează fratelui că i-a spulberat visele, deoarece ura față de mamă i-a hrănit existența, iar prin uciderea acesteia, ea nu-și mai găsește rațiunea de a trăi. Eriniile 76 înalță în jurul eroinei „zidul singurătății”1, chinuindu-i sufletul cu remușcări; și Oreste conștientizează că omorul i-a adus
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
dac? ultimul descendent al Greciei clasice va fi ?ters de pe suprafa?a p?mântului. Lumea medieval? a disp?rut de mult din istorie, dar opera lui Dante conținu? s? nutreasc? via?a spiritual? a milioane de cititori, din toate col?urile p?mântului. Dramele lui Shakespeare vor fi tot atât de proaspete ?i tot atât de « adev?rate » chiar când istoria Angliei va fi uitat???i de ultimii descenden?i. Orice s-ar Întâmpla În destinul românesc, oricâte dezastre ?i suferin?e ne-au mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de spa?iu poetic, privit că sistem complex, la a c?rui configurare contribuie pe de o parte parametrii temporali ?i spa?iali cu multiplele lor semnifică?îi filozofice, iar pe de alt? parte, sentimentele ?i viziunea eului liric, topos urile poetice eminesciene uimesc prin ineditul expresiei, prin misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
erotic, mitul oniric, mitul Întoarcerii la elemente, mitul creatorului ?i mitul poetic. ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri". În partea a treia a lucr?rii au fost relevate semnifică?îi artistice ale unor toposuri poetice eminesciene, acestea fiind raportate la cele trei dimensiuni ce definesc coordonatele artistice ale operei eminesciene: perspectiva liric
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Astfel, dup? cum observa criticul literar Eugen Simion, În nuvelă Cezara, „ viziunea paradisului terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i poetul" sau „Memento Mori" , eroul cutreier? vastul „paradis polar", tr?ind „senza?ia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-Bu? ulenga). O alt? expresie poetic? a dimensiunii infinite a naturii se poate reg?și ?i-n descrierea peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic al ghe?urilor polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
straturi dup? cum propune, plecând de la studiul esteticianului german, I. Em. Petrescu: materialul emo? ional„sentimentele utilizate ca mod de construc?ie a subiectului liric", materialul lingvistic ?i, „cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ocrotit?, se afl? ?ara [...]" Zoe D.-Bu? ulegna), „topos-ul mitic al ??durii", lacul „topos magic Închis" (În „C?lin file din poveste"); foarte adesea este utilizat termenul „motiv" (mai rar „fragment-motiv") pentru a desemna elementele ce reprezint? aceste topos uri, dar aria motivelor ?i a temelor crea?iei eminesciene este mult mai cuprinz?toare. Astfel, G. C?linescu identific?, sub genericul „teme romantice": „facerea ?i desfacerea", „luna", „lumile siderale", „muzică sferelor", „cristalul", „regnul vegetal", „straturile", „mortul frumos, viul cadaveric", „dublul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
acestuia. Exist? (dar nu numai In proza lui Eminescu, ci ?i În poezia să) reprezentări ale unui ?paradis terestru": ,În Cezara, viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor? îi. "; un ?paradis al ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un ? paradis selenar": "Că ?i paradisul selenar din ??rmanul Dionis, paradisul polar ar p?rea pustiu, dac? n-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ale unui ?paradis terestru": ,În Cezara, viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor? îi. "; un ?paradis al ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un ? paradis selenar": "Că ?i paradisul selenar din ??rmanul Dionis, paradisul polar ar p?rea pustiu, dac? n-ar face posibil? realizarea erotic? ". Alteori este utilizat un sinonim al termenului „paradis" -„Eden": „Lumea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un ? paradis selenar": "Că ?i paradisul selenar din ??rmanul Dionis, paradisul polar ar p?rea pustiu, dac? n-ar face posibil? realizarea erotic? ". Alteori este utilizat un sinonim al termenului „paradis" -„Eden": „Lumea ghe?urilor, la care ader? spiritual creatorul din Odin ?i poetul ?i care fascineaz? pe Toma Nour e, mai mult decât aceea a lacului ?i a ??rii o infinitate de cuburi de cristal, un Eden alb, populat de blânde zâne ?i de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imagine a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale, topos urile poetice reprezint? „centrul" spa?iului poetic eminescian, imaginea universului mitic pe care acesta Îl creeaz?; ele devin astfel simboluri centrale din care se ramific? re?eaua complex? de semnifică?îi ale operei: „De altfel, mitul deriv? totdeauna dintr-un sistem
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
semantic dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i pasiunile ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri poetice, complex organizate În ceea ce N. Bomher numea „re?eaua de imagini mitice" se identific? atât de mult cu universul spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor, crea?ia să artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion). ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iilor ?i idealurilor spre care se Îndreapt? fiin?a uman?. Noaptea, dominat? de lumina lunii, deschide inimii orizonturile visului, face accesibil misterul, comunicând spiritului „o privire mai intens?, Într-un schimb de subtile, rela?îi ?i raporturi, prin care sim?urile se spiritualizeaz?"; este „nu numai un climat sugestiv ?i o atmosfer? poetic?", ci un „principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
semnific?, În opozi?ie cu topos-ul ap?rât, ad?postitor al p?durii, locul descoperit, amorf, În care omul devine ?int? u? oar? a destinului, locul În contingent În care amară condi?ie uman? este presupus? a se desf?? ură " (Zoe D.Bu?ulenga): „ Astfel zise lin p? durea Bol?i asupr?-mi cl?ținând ?uieram l-a ei chemare ?-am ie?it În câmp râzând ". De chemarea cald?, ocrotitoare a p?durii mame, poetul avea s???i aduc? aminte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dostoievski, ar fi convocați în jurul unei mese rotunde în disprețul timpului care îl desparte. Nu altfel procedează Horia Gârbea în Doamna Bovary sînt ceilalți, textul doctrinar al noului teatru întrezărit de autorul reformator. Măcelul justițiar din Hamlet este conectat cu ura asasină a Emmei Bovary, cu motive din Năpasta lui Caragiale, din Carmen de Merimée și din Faust. "Bun spițer e amorul", celebra locuțiune bufonă din Caragiale atribuită lui Hamlet, devine laitmotivul unei nesfîrșite serii de crime burlești săvîrșite în numele iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sînt doamna Bovary; osîndiților! Toate astea pentru că de fapt nu ești singură, nu? EMMA: Promite-mi că-mi oferi toate aceste bucurii! BĂRBATUL: Îți promit! Chiar și pe aceea de a mă ucide din cînd în cînd. De plictiseală, de ură, de milă, din capriciu! EMMA (tulburată rău): De a te... De a te ucide? Cum așa? BĂRBATUL (sare în picioare): Așa. Pur și simplu ( Scoate de undeva spada și i-o oferă, ținînd-o de lamă, ca ea să apuce mînerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Honolulu, băiețicî? Un pic di riespiect pientru oaminii cari munșiești să ti ținî pi tini la școalî, țugulani! Du-ti mai riepidi d aiși că hin la tini, jâgodie! Vasile a Întors capul și l-a privit o secundă cu ură. Nu era chiar așa de laș cum credea, s-ar fi Întors chiar să se Încaiere cu retardatul ăla, Însă gândul că cei doi l-ar putea remarca l-a Împins să-și Înghită orgoliul. Atâta doar că În secunda
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
râului și a privit luna. , și-a zis. Se simțea senin. Nu, nu voia să Își ia viața de frică, nici de frica lui Rogoz, nici de frica sărutului pe care i-l dăduse fără dragoste Ionelei, nici de frica urii pe care credea că i-o poartă maistrul Căreală, nici de lehamite față de viitor sau de faptul că se născuse În Republica Socialistă România. — Cuvintele sunt arma răului, În afara cuvântului răul nu există, a șoptit - și dacă l-ar fi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ținea cuțitul, apoi l-a tras la pământ, căzând odată cu el, l-a izbit cu cotul În falcă, ăla a icnit surprins, s-a zbătut și s-a descotorosit de Vasile, apoi s-au privit În ochi respirând greu, cu ură. — Nenorocitule, a șuierat Căreală, tu de unde dracu’ ai apărut? Vă omor pe amândoi! — Omori pe mă-ta, a zis Vasile cu dispreț, și l-a izbit sălbatic În frunte cu piatra aceea de râu, care, cu nici un minut În urmă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
onoarea călcată în picioare pentru că “au îndrăznit” să “țină morală” unor eminențe native de teapa celor de mai sus, protejate de unii dintre părinți care, la rândul lor, s-au târât prin școală acumulând, nu definiții din științele predate, ci ura față de școală și profesor, ură cu care își “educă” acum odraslele? Datorită acestor atitudini condamnabile ale unor părinți și datorită permisivității exagerate acordate elevilor potrivit legislației în vigoare, în școala românească s-au anulat deosebirile dintre bine și rău, dintre
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
au îndrăznit” să “țină morală” unor eminențe native de teapa celor de mai sus, protejate de unii dintre părinți care, la rândul lor, s-au târât prin școală acumulând, nu definiții din științele predate, ci ura față de școală și profesor, ură cu care își “educă” acum odraslele? Datorită acestor atitudini condamnabile ale unor părinți și datorită permisivității exagerate acordate elevilor potrivit legislației în vigoare, în școala românească s-au anulat deosebirile dintre bine și rău, dintre moral și imoral. O dovadă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
semeni, vorbim de egocentrism. Contrară iubirii de sine este ura de sine, alt păcat greu care are la bază frustrări acumulate de-a lungul timpului, datorate unor experiențe de viață neplăcute în raporturile cu ceilalți și față de propria identitate. Uneori, ura de sine degenerează în ura față de Dumnezeu pe care păcătosul Îl socotește responsabil de toată nefericirea sa. Pe de altă parte, atunci când facem referire la iubirea de Dumnezeu, pot apare în discuție forme atipice ale iubirii față de Dumnezeu așa cum sunt
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]