1,952 matches
-
Iar dacă-n cele din urmă s-ar găsi și un Raed Arafat înhămat la un „SMURD pentru vindecarea Bucureștilor“, cred că în mai puțin de un an blestemul orașului va fi exorcizat, cicatrizarea se va fi încheiat, iar bătrăna urbe valahă a plăcerilor&contrastelor va începe să răsufle ușurată. Volumul conceput de Mirela Duculescu se opune Diametralei Nord-Sud proiectate de Primăria Bucureștilor în totală ignorare și dispreț față de specificul socio economic și tradițiile profesional-culturale ale locului. Stelian Tănase definește trecutul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
amănuntul" că Bucureștiul a așteptat secolul al XlX-lea pentru a-și pune chestiunea cișmelelor! Mai ales că suntem (totuși) urmași ai unor vestiți constructori de apeducte. Civilizația romană a fost, prin excelență, o civilizație citadină. Istoria imperiului începe ab urbe condita și sfârșește sub tălpile barbarilor intrați în Roma. Noi n-am moștenit nici cultul "cetății", nici "tehnicitatea" primilor "făcători" de șosele tim Europa. Parcă nemții ar fi urmași ai romanilor, nu noi! Noi am rămas păstori, țărani, târgoveți, într-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
suma una sută șaptezeci lei noi, cuprinsă în recipisele n-rii 359 și 299, cu începere de la 1 iunie 1876. Primiți, vă rog, domnule președinte, asigurarea deosebitei mele considerații. M. Eminescu D-sale Domnului Președinte al primei Societăți de Economie din urbea Iași 155 [SOCIETATEA DE ECONOMIE DIN IAȘ1. II] Domnule Președinte, Subsemnatul declară că retrage suma de douăzeci și cinci lei noi, depusă la prima Societate de Economie din urbea Iași și anume cu începere de la 1 iulie 1876, precum și dobânda în sumă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
considerații. M. Eminescu D-sale Domnului Președinte al primei Societăți de Economie din urbea Iași 155 [SOCIETATEA DE ECONOMIE DIN IAȘ1. II] Domnule Președinte, Subsemnatul declară că retrage suma de douăzeci și cinci lei noi, depusă la prima Societate de Economie din urbea Iași și anume cu începere de la 1 iulie 1876, precum și dobânda în sumă de patru lei și optzeci și cinci bani, cuvenită mie pe anul 1875/76. Primiți, domnule președinte, asigurarea deosebitei mele considerații. M. Eminescu Iași, 9 august 1876
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
optzeci și cinci bani, cuvenită mie pe anul 1875/76. Primiți, domnule președinte, asigurarea deosebitei mele considerații. M. Eminescu Iași, 9 august 1876 Sumele necesare le-am primit M. Eminescu D-sale Domnului Președinte al primei Societăți de Economie din urbea Iași 156 [EMANOIL grădișteanu] Iași, în 16 august 1876 Domnule Prezident, La citația d-voastre N-o 2417, din 15 iunie a. c., prin care subsemnatul e chemat a justifica motivele nedepunerei comptului de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pierde mișcarea în jurul nucleului. Firele, cât de lungi, se deapănă în jurul acelui miez viu, care, astfel, nu se deplasează din nici o schimbare. Tot ce e nou se intercalează în spațiile libere, sau se substituie fără a rupe ritmul special al urbei, și oamenii, asemeni prin toate prefacerile lor, vin de pretutindeni acolo, în inima strimtă a orașului, ca și cum viața le-ar fi o permanentă recreare. Când Ada zărise și Lică, traversase drept spre el, sigură că o va recunoaște, cum și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
încă din perioada adolescenței sale. Îți mulțumesc, dragule, și-ți rămân mult îndatorat pentru tot ce ai făcut dezinteresat stimulându-mă în mod creator. Mi-am dorit extrem de mult prezența fizică a dlui dr. Constantin Teodorescu, un adevărat Mecena în urbea noastră. Cred că la mijloc e și o adevărată telepatie ce se stabilește și funcționează între anumite persoane pe lungimi sufletești de undă vibratorie. Cândva domnia-sa mi-a cerut informații privind unele probleme politice ale anului 1934. Din păcate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
e ocupată și rezolvă orice problemă pe loc, zâmbind și vorbind cu sufletul către solicitanți. Am văzut o atmosferă generală de colegialitate, o atmosferă destinsă și distinsă, care trădează adevărata clasă de conducător al acestei prestigioase unități de învățământ din urbea noastră. După un timp cer să se comande un taxi, sunt condus de însăși d-na directoare Tamaș spre ieșire. Cu aceste impresii care mi-au invadat inima și sufletul plec spre casa mea, revigorat sufletește, însoțit de alte invitații
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Negruzzi, socotit pe drept cuvânt primul biograf al lui Lumânărică, „fiind în același timp martor și participant la înmormântarea lui”. Toată cheltuiala înmormântării a fost făcută de Vorniceasa Maria Miclescu, născută Beldiman, dintre acei Beldimani generoși care au ctitorit în urbea noastră ,,Spitalul Elena Beldiman’’ Bârlad, spital reclădit de un alt Beldiman contemporan. Autenticitatea lui Lumânărică nu poate fi pusă la îndoială. Toate personalitățile care vorbesc și scriu despre el atestă fără dubiu existența lui într-o lume a săracilor și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
scumpe, pătrunzând înlăuntru ca niște nababe și nababi, și, destrăbălându-se, întru desfrânata satisfacere a tuturor dorințelor trupurilor și sufletelor lor, cu de toate, ce nu era, nu este și nici nu va fi, cândva, dat, și celuilalt tineret al urbei. Acum, în urmă cu numai patru sau cinci ore, cineva a adus o nouă soluție de a servi, la barul discotecii, tot ce dorea, fiecare,în mici farfurii din plastic, de unică folosință, stropite pe deasupra cu alcool și aprinse, care
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
introducerii de noi taxe. Pe ce, oare, să mai punem taxe și impozite? A, da, iată, am găsit! Să instituim taxa pe closet. Că, fiecare, are,în casă, un din ăsta. Dar, cum stabilim cu exactitate, numărul acestora, din întraga urbe? Prin control. S-au format echipe.Astea au cotrobăit peste tot: casă cu casă, apartament cu apartament, curte cu curte, împrejmuială cu împrejmuială, colț de acaret cu colț de acaret, ca, nu cumva să scape neânregistrat vreun colțișor de latrină
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Pe măsură ce vremea se încălzea, Coada Vacii devenea tot mai parfumată. Și era, peste tot, oriunde te întorceai, o putoare de parfum, de-ți venea să iei câmpii. După ce vestea se răspândise, prin lume, nici un străin nu mai trecea prin acea urbe, așa puternic parfumată, cu urină și caca. Toate solicitările, de a se renunța la taxa de closet, au rămas neluate în seamă. Domul Emil Bocîi dădea înainte: dacă e o lege pe care noi înșine am adoptat-o, apoi, tot
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de îndată, judecata colectivă stopa începutul de derivă iscat. Într-o zi, Ăulea a sosit pe neașteptate, cu diverși curioși, de prin alte grupuri de blocuri ale orașului. A fost însoțit de presă.Vestea s-a răspândit rapid în întreaga urbe. La care, toți cei care aflau ce se petrece în Vatra Luminoasă, exclamau: uite, domnule, că se poate! Da, se poate, dar, nu stând cu mâinile în sân, ori, numai admirând ce fac alții; a replicat Ăulea. Păi, da! Da-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a avut darul și fericirea de a se întâlni. Mai târziu, după căsătorie, după venirea pe lume a odraslelor, după mutarea la oraș - ea, muncitoare la combinatul textil, el - brav constructor al încă existentului oraș - printre femeile de frunte ale urbei: invitată de onoare, și participantă, la zile festive; delegată la conferințe și congrese, la sărbători și aniversări cu caracter reprezentativ a meseriei, a ramurii de textile românești, a unor vestite expoziții, organizate în străinătate, acolo, unde, produsele combinatului aveau atâta
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
călcând strâmb în pantofii cu toc și arătând de parcă silueta ei ar fi fost ștearsă cu guma la întâmplare. Chiar în momentul când scriu rândurile astea o aud limpede cum spu nea, pe când treceam amândoi pe lângă fațadele colorate și porțile urbei ardelene: „Nu crezi că tot orașul ăsta e un joc al minții? Știi, pentru mine nimic nu contează, nimic nu există cu adevărat...“ Seara care cade Cu mulți ani în urmă am trăit o seară ciudată. Viața mea nu e
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
viață de om, ba, câteodată, părinții lasă totul moștenire copiilor, iar aceștia, la rândul lor, copiilor lor și tot așa. Unui orășean, mai ales copil fiind, îi este la fel de indiferent dacă pleacă din cartierul cutare într altul, ori dintr-o urbe în alta. Câteodată - și nu de puține ori - intervine, chiar mirajul noului, care conduce, inevitabil, la dorința ardentă de a pleca mai repede, de a face cunoștință cu noua reședință, mai ales dacă e vorba de un oraș mai mare
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
locuitorii unui oraș mare înseamnă un fapt obișnuit, pentru cei șaptezeci și ceva de mii din N. reprezintă o minune. E prea mult spus: pentru toți acești oameni, căci acum, în Sala Mare a Casei de Cultură (una din mândriile urbei) doar un sfert din cele opt sute de locuri sunt ocupate. Majoritatea spectatorilor sunt intelectuali. Iar majoritatea... majorității sunt cadre didactice, căci Sindicatul Învățământ și forul școlar județean au luat, mână-n mână, o decizie, pe cât de eroică, pe atât de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fiecare zi la mine și, după ce urmăm “tratamentul”, pornim la repetiție”... ...După premieră, la care au luat parte directorul, profesorii, notabilitățile orașului și un foarte numeros public, (Niki Bâsceanu reușise să transforme trupa noastră în formație de teatru popular aparținând urbei) regizorul vine spre mine. Îl vedeam ca prin ceață, dar de auzit, îl auzeam foarte bine. “Bravo, dragă. Ai jucat foarte bine, minunat. Cel mai bun de pe scenă, fără nici o exagerare. Cum de ți-a venit ideea să te împleticești
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
acesta l-am observat și eu. Și, nu numai la Naționalul bucureștean, ci și la alte teatre din țară. Un fel de plictis, de blazare și, iartă-mă, de puțină infatuare” “Ai dreptate. Neșansa ta e că trăiești într-o urbe mică și, de ce nu? Neînsemnată. Personal, n-aș fi consimțit niciodată să vin în N., în turneu, dacă n-aș fi știut că tu domiciliezi aici” “Iată-mă și pe post de erou al orașului” “Râzi tu, râzi, dar, ăsta
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
timp, adică de la terminarea stagiului militar, s-au mai văzut de câteva ori: în studenție, mai ales, și, când și când, aici în oraș, unde P este stabilit și a fost, să zicem așa “naturalizat”, iar Z, ca fiu al urbei, chiar dacă, actualmente, locuiește altundeva. Z (militărește): Să trăiți, toa’ ‘gent! (Nu primește nici un răspuns, din care cauză e vădit încurcat. După un moment de indecizie, se gândește să repete salutul de mai sus) Să trăiți, tovarășe sergent Alexandrescu! P (auzindu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Domnului ing. Constantinescu Am ales un gospodar Priceput și plin de har, Urbea el să o conducă Cu finețe și poruncă. În acești cinci anișori Avem parcuri, avem flori, Avem cui să cerem sfatul Când vrem să turnăm asfaltul. Pe la mesele de șah Toți îi zic că-i padișah. Iar în părculețe noi
Primarul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83182_a_84507]
-
Sacră din Roma (prima de acest gen între cele două instituții), cu titlul Contribuția Ordinului Franciscan în muzica europeană și Francesco Maria Zuccari. Actual fratele franciscan își continuă munca de cercetare la Institutul Teologic Franciscan din Roman, împărtășind semenilor din urbea mușatină și nu numai, din pasiunea sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină, al cărui fondator este, cu rostul „de a înălța mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul”. Lucrarea de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de instituție. Acesta a dotat-o cu proprietăți și două locuințe, dintre care una era așezată lângă San Pietro iar cealaltă lângă Patriarchium Lateranense. Membrii scholei trăiau viața în comun, asemenea călugărilor, având drept finalitate asigurarea serviciului muzical religios în urbe. În scurt timp, schola romana a atins un înalt grad de prosperitate și de importanță. Este suficient să menționăm că o bună parte dintre papii secolelor VII și VIII provin din ea, iar membrii ei au fost deseori trimiși de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și metafizică. Fundalul ei e compus dintr-o serie de evenimente istorice interconectate, evenimente senzaționale dintre cele care fac deliciul presei de scandal dintotdeauna. Unele sunt de interes internațional: mitul lui Jack Spintecătorul sau afacerea Dreyfuss. Altele țin de viața urbei: un duel în care un reputat jurnalist e ucis de către un la fel de cunoscut politician, ca și diverse furturi spectaculoase. Hoți pitorești, aristocrați lacomi de bani, escroci, ca și polițiști când gravi, când ridicoli, sunt implicați într-o intrigă complicată, plină
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de Biserică, și s-au tipărit în majoritate cărți religioase, în cadrul atelierelor care funcționau pe lângă mănăstiri. Preoții (diaconi, ieromonahi etc.) erau și tipografi. Titus Livius (59 î. Hr. - 17 d. Hr.) - unul dintre cei mai mari istorici romani. A scris Ab urbe condita. Tomis - colonie grecească pe malul Mării Negre, azi Constanța. Traian, Marcus Ulpius - împărat al Imperiului Roman (98-117), cuceritorul Daciei. El a organizat provincia nouă Dacia Romană. A fost un excepțional organizator și comandant militar. În timpul domniei lui, Imperiul Roman a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]