1,586 matches
-
o fac. Nu eram încă la capătul puterilor. M-am mai ținut puțin, după care mi-am făcut curaj și, cu toate că nu înțeleg ce, m-am întors cu spatele. Cum ți-am spus, deși decizia era luată, nu puteam să urinez - inexplicabil, cu o secundă înainte mi-aș vândut sufletul diavolului ca să pot să mă piș, și acum nu mai reușeam. A durat ceva până am evoluat Acum aveam și borâtură și pișat. Amândouă de la mine, ale mele, pe podeaua liftului
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
le malaxează superprofesionist pe toate. Ai înțeles ceva? Mi-ar fi plăcut și varianta în care te întorci să te piși, pentru că aș fi putut să-ți povestesc cât de penibili sîntem noi bărbații, când ne grăbim și vrem să urinăm fără să lăsăm obiectul pe care le avem în mâini, și cât ne ușurăm le ținem în cele mai imposibile locuri, sub braț, în gură sau chiar sub bărbie. Te-ai văzuit vreodată, în baie, cu o revistă în gură
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
speli pe mâini înainte de a pune mâna pe mândra pulă. Dacă stai să te gândești bine, ea este cea care trebuie protejată de microbii de pe mână. Intri, te speli pe mâini, după care o scoți, cu mâinile curate, și te urinezi. După care de ce să te mai speli? M-a văzut o dată unii care intrase în budă de la slujbă, după ce începusem să mă piș, și care, observând că ies fără să mă spăl, mă întreabă: Auzi, voi românii, nu vă spălați
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
acolo, parcă susura un izvor, și din când în când se mișca ceva în cameră. Atunci m-am ridicat în capul oaselor și am aprins lumina. Nu poți să crezi ce am văzut. Cocoțată pe scaun, Vero se chinuia să urineze în chiuveta din cameră. Bineînțeles că s-a speriat și că era să și cadă de acolo când am aprins lumina. Normal că m-a pufnit râsul. Îți poți imagina o supergagică cu niște craci superbi până în gât încercînd să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
spătarul scaunului. Urla la mine: Stinge în pula mea lumina că te omor!" în partea cealaltă a camerei, eu stăteam în cur în pat cu cuțitul în mână, fără respirație de la râs. Râdea și ea și urla la mine în timp ce urina: "Te rog, te rog, stinge lumina. Ce te holbezi așa la mine? Ce, tu nu te piși tot în chiuvetă noaptea? Lasă că te-am auzit eu, dar eu sânt franțuzoaică, bine crescută, nu țăran român ca tine." Era atât
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
minții sale și el se plimbă singur printre ele. A mai încercat cîteodată, să-și invite prieteni în acest ciudat oraș dar ei, fie că au strîmbat din nas fie că l-au lăudat, apoi s-au îmbătat și au urinat pe ziduri. Așa că va rămîne singur pe vecie aici, colindînd, construind sau bolind prin vreo firidă, consolîndu-se cu virtutea de a fi păstrat curățenia orașului. Tînărul Doctor continuă: „-Dumnezeu are să te întrebe: „-Băi, deșteptule, tu crezi că Eu am lăsat
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
sa dus la WC-u a văzut că urina îi este roșie. S-a speriat, dar a crezut că-i ceva trecător. Dar peste zi urina îi ieșea tot roșie. Seara a băut din nou din vin și a doua zi urina tot roșie. Îmi telefonează și mă întreabă ce fel de vin i-am dat și i-am răspuns: „Vinul care-ți place! ” I-am închis telefonul și cât am mai stat la depozit, nu mi-a mai venit în control
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
rătăcită, am căzut în nesimțire pe cadavrele porcilor. I-am îngropat la un loc cu resturile pruncului, căci o parte din el era acolo, în lacomele lor măruntaie... Celui mai tânăr i-a urmat cel mai bătrân. Bunicul muri electrocutat, urinând în fundul curții pe niște fire sub tensiune căzute la pământ. A stat întins carbonizat, tot pe masa asta, dar nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
talamică. Văzu că pantofii erau curați. Și hainele, care erau frumos așezate pe un scaun, fuseseră de asemenea spălate timp cât dormise el. Se scurseseră câteva minute. Mai întâi, se duse la toaletă și încercă prima sa experiență de a urina. Apoi merse la chiuvetă, luă o perie de acolo și, cam stângaci Își pieptănă părul. Apoi se spălă pe mâini și pe față și se șterse pe un prosop pregătit pentru musafiri, care atârna într-o agățătoare. (Cu o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
boțit la subțiori, merge doctorul Noimann. Mathilda, Mathilda! Unde ești? Priviți-l: piciorul aleargă, aleargă! Degetul mare Îi servește de cap, celelalte degete, când de cap, când de călcâie. Aleargă pe stradă. Se oprește la colț. Își ridică un crac: urinează. Marchează În drumul său fiecare stâlp. Fiecare chioșc. Fiecare gard. Fiecare copac. Strada Karl Marx e teritoriul lui. Oricine va căca aici va fi alungat cu lătrături. Va fi scos În șuturi afară, pe Sărărie, pe Friedrich Engels, pe Lenin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Piciorul aleargă, adulmecându-și propriile urme. Ca un câine aleargă În cerc și adulmecă. Un câine Îmbrăcat În uniformă de amiral. Cu tricorn pe cap. Cu tigheluri pe umeri și pieptul acoperit de insigne. Adulmecă aerul curat. Mârâie, latră. Și urinează foarte des. Din pricina stresului. Mirosul de urină se amestecă Încet cu cel de rouă. Razele soarelui transformă jeturile În curcubeu. În fiecare picătură, chipul Mathidei strălucește zâmbind tot mai trist, tot mai Îndepărtat. De unde a apărut această pocitanie? Ia uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
continua să doarmă tihnit, cu fața în sus, pe când alături, pe scaunul său, domnul Sima își desena cu arătătorul de la mâna dreaptă un cerc nevăzut și neîntrerupt, deasupra genunchiului drept. Târziu, când am plecat, simțeam o puternică nevoie de a urina. * Culcat pe vârfurile ascuțite ale unor cuie înfipte într-o scândură, fachirul elvețian Mirna Bey (pe numele adevărat Augustin Fournier) a coborât ghețarul din Saas Fee, la peste 3 000 de metri altitudine. Îmbrăcat numai cu un slip din piele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
-și duce durerea În munți, Nu mai cred În cel care-mi gospodărește sufletul, Nu mai cred În cel care-mi sprijină moartea cu propriul său trup. Am obosit să mai privescv realitatea ridicată-n două picioare ca o iapă urinînd Îndelung pe picioarele mele. Nu mai cred că metafizica și folosirea În exces a poziției misionarului mai pot explica mareele nebuniei mele. Demult, de foarte demult febra mea a ridicat la grad de general mercurul termometrelor. De cînd l-am
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
toată tehnica Încuibată-n aur și safire, te voi Învăța tehnica poemului adevărat pe care numai noi poetele bătrîne o cunoaștem pe de rost." Și-n patul de brocart bătrîna poetesă mi-a străpuns, cu gheara sa lungă, roza inimii, urinînd, mai apoi, Îndelung ca o iapă bătrînă... Am țipat pînă cînd am simțit că mi s-a Întors din sărbători moartea ca o lucrătură de mînă, moartea În ritmul căreia bărbații din familia mea au urmat drumul mătăsii, drum scris
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
-și duce durerea În munți, / Nu mai cred În cel care-mi gospodărește sufletul, / Nu mai cred În cel care-mi sprijină moartea / cu propriul său trup. // Am obosit să mai privesc / realitatea ridicată-n două picioare / ca o iapă / urinînd Îndelung pe picioarele mele. Nu mai cred că metafizica / și folosirea În exces a poziției / misionarului / mai pot explica mareele / nebuniei mele.» Defetist, dar, paradoxal, oarecum expansiv ― deci asimetric cu el Însuși ―, obstrucționînd limbajul prin construcții și deconstrucții semantice, ducându
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Epilogul poveștii nu era de natură să Îmbunătățească expectativele. Dimineața, o furgonetă cenușie de la comisariat Îl lăsase pe don Federico lat În dreptul ușii casei lui. Era Însîngerat, cu rochia zdrențuită, fără perucă și fără colecția lui de fine bijuterii false. Urinaseră pe el și avea fața zdrobită și plină de tăieturi. Fiul brutăresei Îl găsise chircit În fața ușii de la intrare, plîngînd ca un copil și tremurînd. Nu există dreptate, nu, comentă Merceditas, postată În ușa librăriei, departe de mîinile lui Fermín
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
atrofiat de atâta violență publică, nu reușești în meserie fără să lași sânge în urma ta, îți vinzi prietenul, fratele, mama, numai să ai o slujbă bună într-o companie internațională care plătește trăsnet, dar îți cronometrează și timpii în care urinezi, îți recomandă un stil mai eficient de ușurare și îți pretinde să nu ratezi nicio ocazie în care să faci sex, dar asta în timpul liber, adică exact între ora nouă și nouă și jumătate, sex cu program, la zece trebuie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
rece, care făcea pufoaicele noi ale goldăneștenilor să miroase a efecte din sărăcie, Lanz-Buldogul, rămas de la Petrea Păun, ieși conștiincios la Loturi. Odată pornit, zăcu și el, mai multe zile, lângă boii porumbi și nehrăniți ai colectivei din Goldana, care urinau des, din cauza șalelor ude. Asta până când, președintele colectivei, care se îmbătase, între timp( "s-a făcut, cum ți-e holțul!", interpretase Iuga), încetă să mai țină ședințe inutile în care urla, fără motiv, la oameni. Atunci, ciocănelele ornicului vechi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Novac sau vreun Superman (ori vreun Batman) ai modernelor basme, intrate clandestin în literatura spațiului est-european (Vai, utilitatea nu poate fi îndeplinită tocmai în asemenea dificile momente!), populând suplimentar, cu fantasme, primejdii și vătămări, penumbrele mirosind a dărâmătură și a urină proletară, Mircea practică, plin de fervoare, intuiția galeriilor, ce păreau aidoma unor hățișuri de cărămizi sparte, rătăcind pe versante de tencuială sfărâmicioasă, care se afundau în întuneric. Prin albia secată a unei cișmele de răspântii de altădată, având siluetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din imensul domeniu lăbărțat în necuprinsul Bărăganului și în resturile Codrilor Vlăsiei. Așteptând la o coadă interminabilă, Pelerinul, interesat de un Mausoleu de marmură roșie, pe care corifei cu stetson îl situaseră într-o Piață megalomanică, simțea nevoia irepresibilă să urineze. Voia să o facă și el, o dată, măcar o dată, în văzul lumii. De altminteri, devenind un fel de Tătuc al popoarelor, ca și cadavrul expus admirației nețărmurite a mulțimilor, nu-i păsa de impresia maselor, așa că-și dădu drumul, ferindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chifteluțe de pește, ouă fierte, ingrediente - fierte în supă de soia. Numai atât? Termen care exprimă respectul; literal: profesor, maestru etc. Hakama este un fel de fustă-pantalon, pe care o poartă bărbații. Haori - kimono scurt care se poartă la hakama. Urină. Parte de sud a insulei Honshū, cuprinzând Osaka, Kyoto și Nara. Supă din pastă de soia. Numite „lumina roșie”. Tăiței. 1603 - 1867 Sufixul ji sau in înseamnă „templu“ și însoțește întotdeauna numele acestuia. Păpuși din lemn, fără mâini și picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ejaculeze cu fața scăldată În urina unei femei, Își pune problema cum să conducă Într-acolo tendințele masochiste ale partenerei, păstrând Însă și gradul maxim de stimulare sexuală. Ajunsesem la limita suportabilului. Simțeam ceva asemănător cu senzația irezistibilă de a urina. Ascultând-o pe Keiko Kataoka vorbindu-mi despre orgii sexuale, despre prostituate, despre membrana anală, despre ejaculare și urină, simțeam cum partea de jos a corpului și creierul Îmi intrau În vertij, ca și cum acele unui vitezometru ar fi sărit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de parcă ar fi trecut brusc pe un motor turbo de camion, Întreg corpul Începe să-i tremure, și atunci e momentul când simte primii fiori ai orgasmului. Dacă Îmi dau eu drumul Înainte, nu simt mai mult decât dacă aș urina Într-un canal mizerabil de pe lângă Osaka. După ce membrana vaginului Îi intră În trepidații, Noriko este extraordinară, pasională ca o hienă Înfometată rătăcind prin savană. Odată i-am ținut socoteala orgasmelor: a juisat de douăzeci și opt de ori“. Asta Îi povestise vagabondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
complet mințile și nu-și dorea altceva decât să se pedepsească, să se chinuie și mai mult. Reiko, care era foarte reținută și nu m-aș fi așteptat la așa ceva de la ea, s-a apropiat de Mie și i-a urinat pe față. Asta o distra așa de tare Încât s-a forțat să bea mai multe beri și a repetat de trei ori figura. Eu i-am prins limba Între degete și i-am tras-o afară, apoi i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care m-am gândit că nu știam limba, că puteam astfel să uit de orice rușine, am simțit cum mi se scurgea ceva din vârful penisului. Nu-mi dădeam seama dacă am ejaculat, dacă era doar o secreție sau dacă urinasem În pantaloni, dar tremuram din tot trupul. Un singur lucru mi-era clar: eram ca un câine, sau ca un porc, sau ca o pisică În fața porției de mâncare. Încercam să-i spun bărbatului ceva despre Van Gogh, dar parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]