413,626 matches
-
o mai deține în cuprinsul Ťpoeziei epiceť românești". Să reamintim că atari rezerve se asociază cu cele similare, semnate de nume de rang, precum Tudor Arghezi și I. Negoițescu. O "revizitare" a operei lui Rebreanu plutește așadar în aer... (va urma)
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
aleargă tot mai mult înspre trecut până când vor fi prinși inevitabil în ultimul loc rămas, la limita memoriei comune: momentul întâlnirii lor, prima amintire. Parafrazându-l pe Irving Feldman, Joel & Clementine nu vor cunoaște cumplita zguduire în absolut care va urma apocalipsei memoriei, ci numai fragilitatea care o precede, teribila năuceală a proximității neantizării... Frica de a rămâne singur din nou, căci memoria este un adăpost iluzoriu, dar colectiv. Would you still erase me, my love!? După sterilizarea memoriei, atrași de
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
și perfect adecvat: Trenul, mai obosit decât noi, urcând înspre granița italiană, s-a rupt în două ca o sfoară de care ai tras prea tare: unii au fost răniți, dar a fost ultima aventură." Iar câteva rânduri mai jos urmează un pasaj cheie pentru descifrarea semnificațiilor mai profunde ale cărții: "Lunile de curând scurse, deși grele, la marginea lumii civilizate, acum ne apăreau ca un răgaz, ca un armistițiu, ca o paranteză de o disponibilitate fără margini, un dar providențial
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
revistă datele sumarului. Un Cuvânt înainte semnat de Dan Stanciu. Apoi, într-o primă secvență, a INEDITELOR, se tipărește poemul Ligia, în opt părți numerotate, scris de Gellu Naum în 10 martie 1958, la ora 12 și 10 minute - noaptea, urmat de manuscrisul aceluiași poem în grafia măruntă, inconfundabilă a îndrăgostitului exemplar care a fost Gellu Naum. Urmează, preț de 40 de pagini textul unei piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
se tipărește poemul Ligia, în opt părți numerotate, scris de Gellu Naum în 10 martie 1958, la ora 12 și 10 minute - noaptea, urmat de manuscrisul aceluiași poem în grafia măruntă, inconfundabilă a îndrăgostitului exemplar care a fost Gellu Naum. Urmează, preț de 40 de pagini textul unei piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare a autorilor în subsolul primei pagini: "jucându-ne, la Costinești (1956?) și Sighișoara (1958)". Două scrisori și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
textul unei piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare a autorilor în subsolul primei pagini: "jucându-ne, la Costinești (1956?) și Sighișoara (1958)". Două scrisori și cartea într-un singur exemplar Urmează Două scrisori (Gellu Naum către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Două scrisori (Gellu Naum către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946, urmate de facsimile ale scrisorilor, în fragment și text integral. Urmează povestea misterioasă a unei "cărți" într-un singur exemplar, cu ilustrație și text în franceză, cu titlul L'image présente ŕ l'esprit (Imaginea prezentă în minte) 1939, despre istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946, urmate de facsimile ale scrisorilor, în fragment și text integral. Urmează povestea misterioasă a unei "cărți" într-un singur exemplar, cu ilustrație și text în franceză, cu titlul L'image présente ŕ l'esprit (Imaginea prezentă în minte) 1939, despre istoria căreia Dan Stanciu ne dă câteva detalii lămuritoare, că "e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Naum de pe spatele fotografiilor. D. S. semnează în deschidere un scurt text în egală măsură sensibil, sobru și generos în folosul cititorului care se formează între timp, îl preia și îl conduce în necunoscutul care se revelează: "Fotografiile din paginile ce urmează reconstituie și restituie un chip dispărut în vreme, o înfățișare care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele sunt deopotrivă urmele vizibile ale unei existențe poetice. Privite astfel, ar putea fi un însoțitor necesar pentru cititorul care va dori să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
descifrat și transcris. într-o ultimă imagine din această serie, apare într-o ipostază de vis cu însăși Lygia, perechea sa frumoasă și extraordinară în totul ca însuși poetul care s-a îndrăgostit de ea. Romantismul revizitat. O Lenore suprarealistă Urmează, într-o secvență intitulată simplu TEXTE, pe aproape 40 de pagini, patru texte de o excepțională valoare, despre poet și opera lui. Semnează Sebastian Reichman, Vise întrepătrunse între viață și moarte, Victor Ivanovici Romantismul revizitat. O ŤLenoreť suprarealistă (în versiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
pildă, că Uniunea Scriitorilor "închipuie cea mai bună dintre lumile posibile"? Sau că Statutul U.S. este "ideal"? Ce a susținut Cronicarul este că Uniunea Scriitorilor, bună sau rea, nu poate fi desființată în urma vreunei "propuneri" venite din afară, ci numai urmându-se litera Statutului. Iar acesta, bun sau rău și el, trebuie respectat atâta vreme cât este în vigoare. De altfel, în ianuarie 2005, așa cum s-a anunțat, Conferința Națională a U.S. va adopta unul nou. Să sperăm că va fi și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
un bărbat foarte frumos. Se născuse în Suabia de unde tatăl său, Heinrich Wolf, evreu și comunist, a emigrat în URSS împreună cu cei doi fii ai lui în momentul luării puterii de către naziști. Drept care Marcus și fratele său mai mic au urmat școala rusească, au deprins foarte bine limba rusă, iar după război, aduși de trupele sovietice, s-au instalat în Germania de răsărit. Fratele mai mic s-a ocupat de teatru, iar Marcus a făcut carieră în serviciile secrete. Dacă ar
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
fort, de bunker, una cu pământul, având aerul înaltului Stat Major al unei oștiri imperiale. Adăugasem observația că, geniilor adevărate, le plac locuințele mici-mici, anume, spre a fi amplificate prin proporțiile, prin grandoarea spiritului lor inventiv, capabil de strategii colosale... Urmează o mărturisire intimă. Ezit, dar vârsta, precum și gândul ispititor al posterității mă îndeamnă să o pun pe hârtie. Fiind o mică, o infinitezimală zgaibă de culoare, nu chiar întregind, însă făcând eventual să tresară un pic fizionomia Subiectului. Paralel cu
G.Călinescu, gazetar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12261_a_13586]
-
repere bibliografice, microantologie ilustrativă, studiu de caz), este un foarte util punct de pornire pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată baza stabilită cu ideile unor Aristotel, Zumthor, Huizinga sau Hazard, urmează câteva aplicații în care Antoaneta Tănăsescu reia problema codurilor și a culegerilor de sfaturi comportamentale d'antan. Analiza unui volum de genul Codul conversațiunei polite sau arta de a reuși în lume, cuprinzând legile, regulamentele, uzurile și aplicațiunea langagiului elegant
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
este constant marcată de impactul dintre categorial și istorie, dintre tipologie și particular, dintre clasa integratoare și lumea individuală a faptului literar." Definirea romanului, mimetismul, speciile liricului și epicizarea teatrului sunt chestiuni urmărite cu aceeași acribie. Odată încheiată expunerea teoretică, urmează drept studiu de caz Anatomia dramaticului, unde Antoaneta Tănăsescu discută pe larg alte două interesante chestiuni: teatrul ca spectacol între a arăta, a ascunde și a sugera și teatrul ca literatură sau formă artistică distinctă ce interacționează cu matematica, oratoria
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
dramaticului, unde Antoaneta Tănăsescu discută pe larg alte două interesante chestiuni: teatrul ca spectacol între a arăta, a ascunde și a sugera și teatrul ca literatură sau formă artistică distinctă ce interacționează cu matematica, oratoria și... sportul. Lumea curentului literar urmează același scenariu. Curent, perioadă, epocă literară, școală, grupare, devin elementele cheie ale privirii teoretice retrospective. La un moment dat, Antoaneta Tănăsescu formulează o idee extrem de interesantă, problema receptării în epocă a manifestelor și a programelor literare, asupra căreia însă nu
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
și originalității. Toate creațiile se regăsesc în tradiție, dar o depășesc perpetuu, pentru a deveni ele însele, în lumina rece a timpului, tradiție. Aceasta este seducția și drama noului, de a fi mereu înaintea tradiției, care îl va acapara însă..." Urmează trei cazuri românești: Ion Vinea, al cărui traseu de la simbolism la avangardism este pus sub semnul unui "modernism bine temperat", Geo Bogza, cel care și-a "revizitat" și rescris în permanență avangardismul, și în fine Urmuz, exemplu perfect pentru teoria
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
Daniel Dragomirescu doar sub semnul fatalității, al unei iminente proximități. Parțiala inadecvare dintre titlu și narațiune s-ar putea scuza doar dacă acesta ar fi un element premonitoriu pentru ultima parte a trilogiei, un fel de liant cu ce va urma. Dar până la apariția celui de-al treilea segment, observația rămâne ca o simplă speculație. Pe scurt, cum se înfățișează trama romanului. printr-o hotărâre arbitrară a guvernului comunist, Stelian Teodorescu este privat de pensia cuvenită pe motiv că ar fi
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
incipientă de adeziune față de noul regim, trece neobservată. în acest context supraviețuirea sa și a soției sale rămâne sub semnul probabilității. La un moment dat, preotul satului îi mărturisește că i-a văzut numele pe o listă a celor ce urmează să fie arestați. Singura posibilitate de a se salva ar fi fost donația pământurilor proprii către stat, semn ultim și irecuzabil al noii sale orientări. în urma "convertirii" la politica agrară a regimului își va recăpăta pensia, dar soția lui, după
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
omul lui Dumnezeu", pleacă din sat pentru a verifica dacă avionul văzut cu o zi înainte este sau nu american. Pe drum, în timpul zilei, este înconjurat de "aburi lăptoși" din care se desprind niște femei voluptuoase, venite să-l ispitească, urmează apoi o ploaie de galbeni, "sute și mii de ochi ai Satanei", alte ispite mărunte și asaltul final al demonilor întărâtați. Episodul este unic, lipsit de urmări, și nu poate fi interpretat ca o probă inițiatică, așadar un derapaj în
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
în momentul în care a aflat că nu va fi susținut de liberali în alegeri. La ultima întîlnire avută la Cotroceni cu o delegație a liberalilor el a propus ca PNL și PNȚCD să participe în alegeri pe liste separate, urmînd ca toți să susțină candidatura sa de independent în alegerile prezidențiale. Liberalii ar fi acceptat, dar pentru că imaginea lui Emil Constantinescu era asociată cu PNȚCD, au cerut ca, pentru echilibrarea șanselor, premierul Mugur Isărescu să devină membru al PNL și
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
Michaela Niculescu Michaela Niculescu: Citesc în ziarele străine despre un român care a făcut scandal în Occident, Imprimatur, de Rita Monaldi și Francesco Sorți, și căruia îi urmează un al doilea, Secretum. Protagoniști sunt nici mai mult nici mai puțin decât "Papă, ereticii și Anglia". Pare fascinant, mai ales că a fost asemănat cu Numele Trandafirului de Eco. Vlad Zografi: Depinde ce cauți: În român găsești o poveste
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
dovedește incompatibilă cu structurarea unui ansamblu al imaginilor. Ceea ce contează este doar succesiunea, fluiditatea și mișcarea lor interioară. Iată de ce reprezentațiile lui Zholdak ar putea dura la infinit: nimic din desfășurarea lor nu reclamă sau nu anunță încheierea care ar urma firesc unei dezvoltări. Zholdak lucrează prin acumulare. Această energie debordantă e totuși odihnitoare, în măsura în care ne îngăduie să păstrăm o oarecare independență în raport cu spectacolul și să ni-l asumăm ca pe un act continuu în mișcare. Nu e nici o nenorocire dacă
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
tot mai multă greutate. Am descoperit-o în Taras Bulba de Gogol, unde scena nu contenea să creeze mișcări de grup, să "exulte", grație "teatrului naturii" care, uneori, îl evoca pe Tarkovski și relația, tipic rusească, cu "duhul pământului". Au urmat Hamlet, la Kiev, Othello, la Sibiu, iar limbajul lui Zholdak s-a îmbogățit continuu, surprinzându-ne prin forța de necontrolat a acestui inepuizabil zăcământ din adâncuri. Creația lui Zholdak e vulcanică. Spectacolul său genial, O lună la țară, punea în
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
act, derutantă și captivantă, așa cum fusese ea la începuturile lui Wilson. Zholdak e singurul suprarealist din zilele noastre. Fără să o formuleze explicit, Zholdak recunoaște că practică scrierea automată căci, spune el, unor momente de totală lipsă de inspirație le urmează altele de activitate intensă, impuse de o putere din afara lui. De aceea nu se neliniștește, știe că trebuie să le aștepte, iar când ele vin, "șuvoiul" se dezlănțuie, val după val. Aici se vede înrudirea lui cu suprarealiștii căci, în ciuda
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]