6,013 matches
-
socotită ca o etapă distinctă în dezvoltarea căilor noastre de comunicație și nemijlocit legată de perioada regulamentară. Cu toate acestea, lucrările care s-au executat au fost limitate, atât prin caracterul lor, cât și prin obiectivele la care ținteau. Pe uscat, ele n-au depășit stadiul drumului natural, amenajat și pregătit pentru a fi transformat în șosea, iar pe apă, au rămas la stadiul încercărilor și pregătirilor preliminare necesare lucrărilor de navigabilizare. SCSI, an XII, fasc. 1, Iași, 1961, pp. 105-116
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al conjurației lui Leonte Radu, din septembrie-octombrie 1839, se cerea navigabilizarea Siretului „prin cele mai nimerite mijloace”, de la Galați până la Roman. La Roman „să se așeze schele” și un tribunal de comerț. Pe Siret să se introducă vapoare, iar pe uscat „să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în Austria și cu aceleași mijloace”. Mihail Kogălniceanu s-a ridicat cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea, în articolul 34
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continuat să fie folosite și în perioada regulamentară numai pentru plutărit și arareori pentru transportul altor categorii de produse decât lemnul. Transportul acestuia din urmă spre Galați se făcea numai cu plutele. Acesta era singurul mijloc rentabil, căci transportul pe uscat ridica prețul lemnului la de câteva ori valoarea lui. În aceste condiții plutăritul a cunoscut o dezvoltare considerabilă în epoca regulamentară, pe măsura creșterii exportului de lemn și a industriei de prelucrare a lemnului. În 1842 se aflau 50 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldovei, de acord cu guvernatorul Basarabiei, a dat-o în 1844 unei societăți moldovene, care avea în frunte pe V. Alecsandri. „Scopul societății era de a duce mărfurile de la Galați la Sculeni și Ștefănești mai repede decât pe calea de uscat”. La 25 aprilie 1844, Duclos, într-un raport către Guizot, a notat că „tineri boieri, uniți în societate și autorizați de către guvern, au întreprins navigația Prutului”. La sfârșitul lunii martie, 19 vase încărcate cu mărfuri de Levant au sosit la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
loc, el poate duce o încărcătură de 80 kile. La Răcăciuni, arată Castaing, se află un loc bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi pentru navigație: a) plute, b) șeici late, numite galere, c) și chiar ambarcațiuni trase printr-un remorcher piroscaf. Chiar de la Hangu, unde Bistricioara se varsă în Bistrița, s-au îmbarcat „de plăcere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusia de la începutul celui de al XVIII-lea) în plină ofensivă contra Imperiului Otoman, devenit obiect al expansiunii lor. Or, Principatele Române se interpuneau în calea axelor de înaintare a celor două imperii creștine. Trupele ruse nu puteau ajunge pe uscat la Dunărea de Jos, în Balcani (deci; la slavii de sud) și Constantinopol decât trecând prin Principatele Române. Totodată, acestea din urmă se interpuneau între Imperiul Habsburgic, gurile Dunării și Marea Neagră. Apoi, după cum spuneam, Principatele Române aveau un statut juridico-politic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o zonă cucerită de armatele sale. Oricum, intenția Rusiei de a da Principatele în stăpânirea Austriei a fost nesinceră, pare mai degrabă o manevră politică, pentru că este de necrezut ca Petersburgul să fi acceptat închiderea unicului culoar de trecere pe uscat a trupelor sale în sudul Dunării și spre Constantinopol, să-și fi tăiat cu propriile mâini terenul de tranzit al legăturilor sale cu slavii de sud. Dimpotrivă, Rusia era interesată să-și fortifice influența în Principate pentru a degaja de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatelor și a Crimeii era privită de otomani ca incompatibilă cu menținerea Imperiului ca putere. Era vorba nu numai de prestigiu, ci și de probabilități reale și primejdioase pentru el: deschiderea căilor de penetrație spre Constantinopol, pe mare, și pe uscat spre slavii de sud. * * * Toate puterile implicate direct sau indirect în conflict doreau, din motive diferite, pacea, dar una cu rezultate cât mai apropiate de obiectivele urmărite inițial, prin angajarea în război sau numai prin mediere. Atingându-și principala țintă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe sultan să-l ajute să combată intențiile inamicilor Turciei. Tratatul de la Unkiar Iskelessi prevedea că ambele părți își promit ajutor, că toate tratatele ruso-turce, inclusiv cel de la Adrianopol, își păstrau deplina valabilitate, că Rusia acordă Turciei ajutor armat pe uscat și pe apă, fără să vreo obligație turcă reciprocă de aceeași natură, dar în articolul secret, Poarta se angaja, în schimb, să închidă Dardanelele tuturor corăbiilor de război străine, Orlov îi scria lui Nesselrode că, în fapt, turcii permiteau rușilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cantonau numai în calculul conduitei previzibile a marilor puteri, ci și în cel al forței armate reale a Rusiei. Or flota rusă era învechită, cu pânze, dispunând de o slabă putere de foc, ineficace în fața navelor de fier; armata de uscat se baza pe o tactică înapoiată, aceea a coloanelor strânse, bună - spune A. V. Fadeev - pe vremea lui, Suvorov, când focul nu era atât de puternic ca în 1853; ea era slab înarmată, înzestrată fiind cu arme vechi, cu țeavă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult diminuate, dar învingând rezistența pe care apa o impune, practicantul de jogging acvatic își „asigură” o gamă variată și complexă de senzații, pe care organismul său le procesează în cu totul alt mod decât cele determinate de alergarea de uscat. Fig. nr. 87, 88 și 89 - Jogging acvatic individual sau în grup Practic, conceptul de jogging acvatic constă în a reproduce aceleași gesturi ale unei alergări standard pe uscat, menținând capul în afara apei, plutirea fiind asigurată, mai mult, mai puțin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în cu totul alt mod decât cele determinate de alergarea de uscat. Fig. nr. 87, 88 și 89 - Jogging acvatic individual sau în grup Practic, conceptul de jogging acvatic constă în a reproduce aceleași gesturi ale unei alergări standard pe uscat, menținând capul în afara apei, plutirea fiind asigurată, mai mult, mai puțin sau deloc, de materiale speciale. Se practică în bazine de înot, relativ mari, în partea adâncă a bazinului, unde picioarele nu vor atinge solul (fundul bazinului). Tehnica se apropie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mai mult, mai puțin sau deloc, de materiale speciale. Se practică în bazine de înot, relativ mari, în partea adâncă a bazinului, unde picioarele nu vor atinge solul (fundul bazinului). Tehnica se apropie foarte mult de cea a alergării pe uscat, dificultatea constând în învingerea rezistenței date de apă iar ușurința fiind generată de faptul că impactul (stresul, uzura) asupra articulațiilor și musculaturii nu mai este la fel de mare, fiind mult diminuat (ca efect al reducerii foarte mari a forței gravitaționale). Jogging
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
oxigen în timpul efortului, puterea musculară concentrică a membrelor inferioare și rezistența la efort, în cazul unor sportivi bine pregătiți, nu s-ar fi schimbat semnificativ, după un program de 3 săptămâni de jogging acvatic, comparativ cu același program efectuat pe uscat). Relația dintre joggingul acvatic și terapia prin apă este întărită și argumentată de datele evidențiate de cercetările efectuate în fiziologia sportului. Conform acestor date, practicarea joggingului acvatic și a altor activități acvatice duce la stimularea funcției cardiace, însă solicitarea inimii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în fiziologia sportului. Conform acestor date, practicarea joggingului acvatic și a altor activități acvatice duce la stimularea funcției cardiace, însă solicitarea inimii indică o valoare a pulsului cu până la 20 bătăi / minut mai mică decât în același efort, efectuat pe uscat (după Puleo, J., Milroy, P., 2010, în apă, solicitarea aparatului cardiovascular va fi întotdeauna cu 10% mai mică 160 de bătăi /minut în apă = 176 bătăi / minut în condiții similare de efort standard, dar în mediu natural al omului (pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
după Puleo, J., Milroy, P., 2010, în apă, solicitarea aparatului cardiovascular va fi întotdeauna cu 10% mai mică 160 de bătăi /minut în apă = 176 bătăi / minut în condiții similare de efort standard, dar în mediu natural al omului (pe uscat). 5.4. De alergarea prin apă adâncă? Alergarea în apă a devenit unul dintre exercițiile moderne utilizate în recuperarea posttraumatică atât o sportivilor, cât și a nesportivilor, în programele de personal trening sau fitness, în programele destinate scăderii în greutate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
obiectivelor legate de condiția fizică/ forma sportivă/ capacitatea de efort, ce poate fi utilizat fără a fi influențat de factorii de climă. Fig. nr. 90, 91 și 92 - Jogging acvatic fără pantofi speciali, cu / fără mânuși Comparativ cu alergarea pe uscat, alergarea prin apă adâncă elimină riscul apariției fracturilor de stres sau a leziunilor musculoligamentare, afecțiuni des întâlnite la practicanți pasionați de jogging sau la practicanții altor ramuri sportive ce implică multă alergare pe uscat. Alergarea de durată în apă adâncă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fără mânuși Comparativ cu alergarea pe uscat, alergarea prin apă adâncă elimină riscul apariției fracturilor de stres sau a leziunilor musculoligamentare, afecțiuni des întâlnite la practicanți pasionați de jogging sau la practicanții altor ramuri sportive ce implică multă alergare pe uscat. Alergarea de durată în apă adâncă elimină până la câteva mii de contacte cu solul, producătoare de impact cu efect de uzură și stres fiziologic asupra structurilor anatomice ale membrelor inferioare 27. De asemenea, datele existente ar evidenția faptul că la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
III a). Datorită impactului redus, joggingul prin apă adâncă solicită foarte puțin articulațiile (de regulă, structuri anatomice printre cele mai vulnerabile și predispuse la accidentări în timpul exercițiilor fizice), dar poate menține solicitarea cardio-respiratorie la același nivel ca și alergarea pe uscat sau pe bicicletă. Prin acțiunea determinată de presiune hidrostatică a apei la nivelul membrelor inferioare și a trunchiului, întoarcerea (returul) venoasă a sângelui către inimă este mult facilitată. Dacă luăm în considerare acest aspect și adăugăm faptul că prin aceasta
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
o ședință de 45 de minute de jogging prin apă adâncă poate produce ușor o creștere a solicitării corpului, simulând efectele unui program de antrenament, senzațiile de oboseală resimțite fiind identice cu cele ale unui program de exerciți fizice pe uscat, dar, în același timp, aceste senzații sunt asociate cu altele, de prospețime și energie. Dan Iulian Alexe 118 5.5. Jogging acvatic - efecte asupra organismului Efectele de stimulare și cele terapeutice ale joggingului acvatic sunt puse în evidență de: posibilitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
un aspect extrem de util Jogging de la A la Z II 121 pentru înțelegerea imitării alergării prin apă: centrul general de greutate al practicantului de jogging acvatic nu mai este la nivelul abdomenului inferior (sub ombilic), cum este la alergătorul pe uscat, ci la nivelul părții superioare a trunchiului (mai exact la plămâni), fapt ce necesită o adaptare permanentă a posturii corpului pentru menținerea verticalității în apă. Fig. nr. 95 și 96 - Principiul coordonării brațului și a piciorului opus în timpul alergării este
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și 101 - Poziția corectă (stânga) și greșită (dreapta) a trunchiului în practicarea joggingului acvatic (adaptare după Brennan, D., 2009). Ridicarea pumnului până la linia de plutire (stânga) Brațele trebuie să păstreze aceeași coordonare și aproximativ aceeași poziție ca la alergarea pe uscat. Diferența constă în amplitudinea mai redusă a lucrului de brațe înaintea și înapoia trunchiului, reducere generată de rezistența apei și de necesitatea reluării unui nou ciclu de brațe. Coatele trebuie îndoite, cu formarea unui unchi de 900 între brațe și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
trebuie îndoite, cu formarea unui unchi de 900 între brațe și antebrațe. Jogging de la A la Z II 123 În opinia lui Brennan, D., (2009), articulația pumnului nu se va ridica nici atât de mult ca la alergarea de viteză pe uscat (deasupra bărbiei, pentru că va depăși linia de plutire, pumnul va ieși din apă, fapt ce nu produce deplasare și va întârzia reluarea contactului cu apa) și nici nu va fi coborâtă sub linia imaginară a pieptului și umerilor (ca la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
linia de plutire, pumnul va ieși din apă, fapt ce nu produce deplasare și va întârzia reluarea contactului cu apa) și nici nu va fi coborâtă sub linia imaginară a pieptului și umerilor (ca la alergările pe distanțe lungi de pe uscat). Conform autorului menționat, reperul de ridicare a pumnului în alergarea prin apă adâncă va fi cu câțiva centimetrii sub linia de plutire (nivelul apei, fig.nr.100), iar reperul de efectuare a tracțiunii brațului spre înapoi va fi dat de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a tracțiunii brațului spre înapoi va fi dat de șold (la alergarea pe suprafață solidă, în mediu terestru, articulația pumnului depășește spre înapoi, linia verticală a trunchiului). În ceea ce privesc degetele, acestea sunt mai puțin desfăcute decât în alergarea pe uscat, pentru a putea „împinge apa” (Puleo, J., Milroy, P. 2010) Membrele inferioare vor efectua cicluri de pași asemănători cu cele efectuate în alergarea standard, însă, în opinia noastră, amplitudinea deschiderii unghiului între coapse nu va fi atât de mare (nici
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]