47,287 matches
-
atunci când sunt munciți!) constituie deseori o îndepărtare față de sine, fiind adesea și un fel de anticameră la muncile iadului (aceasta e una din perspectivele din care putem înțelege sintagma "banul e ochiul dracului"). Uzura poate fi un semn al posesiei, uzul fiind unul din atributele acesteia. Poate de aceea bătrânețea ne lecuiește de iubirea pentru persoana de alături: semnele de pe fața ei ne arată că am avut-o. Numai că semne există și pe fața noastră. Și pe amândoi ne-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
țărani, cu lipsă la cântar”. Detașamentele de soldați trimise în grabă pentru înnăbușirea revoltei au reușit după câteva ore să o oprească. A doua zi, țăranii din împrejurimi au revenit la Lespezi înarmați cu „pari, ciomege, bolovani, făcându-se și uz de arme”. Răsculații intenționau să pătrundă în târg pentru „a se răfui cu arendașii ce-i încurcă la socoteli și nu le dă pământ de cultură”. (Arhivele Statului, Iași, dosar 80/1907, fila 37). Pentru a împiedica intrarea în târg
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice sau zoomorfe. În prezent, toate acestea au cedat locul mobilierului modern, șifonierelor, studiourilor și aparatelor electrice de uz casnic. Casa are și o funcție religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mă gândeam la asta, nu puteam. Așa cum un om are dreptul să trăiască cum îi place, tot așa are dreptul să și moară când dorește. Totuși, atâta vreme cât a existat mama, simțeam că dreptul meu la moarte trebuie amânat. Dacă făceam uz de el, o ucideam eu cu mâna mea. Acum, chiar dacă mor, nimeni nu se va amărî atât de mult, încât să-și facă rău trupește. Nu, Kazuko, știu exact cât de tristă vei fi după moartea mea. Sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
al fraților Mircea, "Carul cu bere", cel mai spațios mai curat și cel mai prompt serviciu, bunicul comanda o halbă de bere - Bragadiru - iar pentru mama, un sirop de zmeură, în butelie cu dop de cauciuc. Atâtea obiecte dispărute din uz, precum în zilele noastre mașina de scris, stiloul, pălăria, șoșonii, halatul bărbătesc de mătase, pantofii de lac, cărțile puse pe piață altfel decât în pachet cu ziarul - nu insist. Au fost bunicii noștri consumeri, se înconjurau ei, oare, de obiecte
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
că înțepăturile noastre erau receptate ca venind de la un autor în carne și oase. Drept care, în unul din puseele sale ironic-teatrale, Cornel Ungureanu chiar a găsit pe cineva - o adorabilă, scrântită, superbă ființă - care s-a oferit să poarte, pentru uzul cenzorilor de la partid, acest nume. Dar asta e altă poveste, pe care probabil n-am s-o spun niciodată. Pentru că are și nu are nume. Erată. Dintr-o eroare tehnică, articolul de săptămâna trecută din această pagină a apărut cu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
dincolo de poveste (care, în mod cert are toate atu-urile pentru a captiva), pune în valoare indiscutabilele calități stilistice ale romanului. Lucru extrem de dificil în condițiile în care textul abundă de arhaisme și regionalisme, unele dintre ele complet ieșite din uz. Mai puțin popular decât ar merita, Dan Perșa este, fără îndoială, unul dintre prozatorii foarte importanți apăruți în literatura română de după 1990.
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
contaminare între o transpunere a lui Krupp și mai vechiul grubă, mai ales că ambii termeni funcționează pragmastilistic ca intensificatori ("mult", "foarte tare"). Oricum, sintagma beat grup și folosirea lui grup cu sensul "beat" nu par a mai fi în uz. În schimb, expresia bani grup circulă, ajungând pe internet - "ăștia fac televiziune din așa ceva și își iau banii grup" (piticu.ro, 1.04.2009), în versuri de melodii actuale - "Stai la coadă ca s-o întâlnești!/ Banii grup îți trebui
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
Căci în timpul ocupației germane (din 1917) orașul a fost vandalizat. Ocupanții au luat cupola de aramă a Bisericii Sfîntul Petru, au luat și clopotele bisericilor pentru a le transforma în arme: rechizițiile de tot felul, de la cereale la obiecte de uz casnic au lipsit populația Brăilei de tot ce însemna obiect de valoare. Administrația orașului era obligată să aprovizioneze cu pâine și carne o întreagă armată, în timp ce populația locală se hrănea pe cartele, în care pâinea și mălaiul erau porționate strașnic
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o simplă specializare, prin trecerea de la semnificația generală "a vorbi" la cea particulară - "a vorbi (cu cineva) în vederea unui anume scop, a aranja lucrurile" (uz reflectat de enunțuri aluzive de genul: "stai liniștit: am vorbit cu el"). Termenul duma apărea în Grammaire de la langue rommane des sigans a lui J.-A. Vaillant (Paris, 1861), cu glosarea "raison, parole" și cu exemplul "duma dao romanes" ("je
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
sensuri se deduc cu ușurință din semnificația de bază - vorbă. În Dicționarul de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), dumă apare cu sensuri asemănătoare, vag depreciative: "minciună, vrăjeală, caterincă"; "glumă proastă". În fine, uzul pare să ilustreze și sensul "problemă, nelămurire": "am o dumă... nu înțeleg o chestie..." (robattle.net, 17.03.2009). E interesant că, mai ales în mediul interlop, expresia a da duma s-a păstrat, cu o altă specializare previzibilă, de la
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
numai la nevoie." (Cîteva păreri) Ne reîntîlnim după 40 de ani, cu volumul Exerciții de stil al lui Romulus Vulpescu, reeditat sub titlul Proze perimate, în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de "scriitor scos din uz". Despre adecvarea ambelor sintagme nu voi discuta aici; este dreptul inalienabil al autorului de a-și defini cum crede scrierile, ca și poziția în raport cu cititorii. Să nu uităm totuși că, în arsenalul retoric, mai există și antifraza... Culegerea din 1967
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
zilei, 20.02.2008). Verbul a oferta e o creație românească destul de recentă, de la ofertă: originea italiană (offerta) și germană explică sensurile preponderent economice, comerciale, pe care le are cuvîntul ofertă în română, în timp ce în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
limba veche, aparent neproductiv în limba de azi. Terminație moștenită în unele cuvinte (rugăciune, înțelepciune etc.), -ciune a devenit un sufix cu care s-au format multe altele - bine fixate în limbă (deșertăciune, vioiciune etc.) sau cu totul ieșite din uz (întrebăciune, vindecăciune). Sufixul -ciune a fost făcut celebru de purismul lui Aron Pumnul, care îl recomanda pentru transpunerea unor împrumuturi latino-romanice (ca echivalent al lat. -tio/-tionem, al fr. -tion, it. -zione etc.); forme ca eliminăciune sau emulăciune sunau comic
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
în două minute, plimbînd niște hîrtii, o a patra bunăciune, care ar prinde lejer podiumul la ŤMiss Credit Româniať" (visurat.ro); "piața e plină de Ťbunăciuniť. O Ťbunăciuneť este, prin definiție, ALT| femeie decât a lui" (deaia.wordpress.com). Inevitabil, uzul lărgește sensul și elimină restricțiile inițiale: din contextul discuției putem afla că în fraza de pe un forum - "Am ajuns la concluzia că bunăciunile circulă cu mașina" (utilizatori.ro) - vorbitorul nu se referă la femei, ci la bărbați; într-o poezie
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
niciodată. Muzeul învie cînd îi vin, nu demult despărțite de librărie, cărți citite o dată și revîndute, ori chiar cărți noi, nu se știe de ce abătute în acest subsol al rafturilor. Ele nu au miros. Sînt obiecte care-și așteaptă istoria, uzul, tributul de nimicuri dispensabile cu care trăiesc, ca o casă cu ciurucurile ei. Ele, oricît ar părea de ciudat, o fac să fie locuită. Moștenirile de obiecte, acumulările de fleacuri imposibil de ordonat, colțurile în care nu controlezi niciodată și
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
1998, la Editura Vitruviu și se nunește chiar Memorii. Textul lui Dobrian nu mai este unul spontan și incomplet, o însemnare zilnică mai mult sau mai puțin densă dar oricum conjuncturală, ci unul deliberat, organizat ca o mică epopee pentru uz propriu și este scris cu vădite intenții literare. El acoperă întreaga viață a autorului, evocă locurile nașterii și strămoșii, urmărește îndeaproape curgerea evenimentelor și construiește din aproape în aproape acel climat în care artistul s-a format și s-a
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
a lungul timpului în țară sau în străinătate. Din ele se desprinde portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are un foarte eficient dozaj al limbii de care face uz. E miezos fără să fie dulceag de arhaic, alternînd precizia terminologiei savante cu mustul vocabulelor pitorești. De aici și senzația stranie pe care o lasă: un istoric înzestrat cu talent literar; și cu devoțiune creștină. Un savant dornic de întunecimea
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
seria zulă, zuli etc. Dicționarele on-line cuprind, deocamdată, doar seria nouă: "Vezi că Jardel dă cu jula, șase la portofele!" (dictionarurban.ro); " Am dat cu jula pe la buzunarele spaniolilor vara asta" (123urban.ro). Variantele originare n-au dispărut totuși din uz: "Madam Hildegard dă cu zula" (forum al ziarului Ziua, 11.10.2003); "nu dă cu zula la portofel" (forumul Jurnalului Național, 19.12.2007), "plecat să se căpătuiască prin zulă" (Cronica Romana, 4.07.2007) etc. În ultimul exemplu, zulă
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
Valoarea estetică nu intra în discuție, fiind considerată realizată ipso facto: componenta etnică o satisfăcea în întregime. Formula circula și în alte literaturi, precum în acea franceză, unde "poetul național" era considerat, cu nelipsita ironie galică, "Victor Hugo, hélas !". Avînd uzul formulei, francezii nu au ezitat să i-o aplice lui Vasile Alecsandri, după succesul acestuia cu poezia consacrată "gintei latine" (1879). Un anume Hipollyte Guillibert dedica "aux Roumains et a leur poete national, le sénateur V. Alecsandri" cîteva triolete 1
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
chiolhan, chiloman, bairam, zaiafet, iureș, bairam, anarhie, chindie, chitrofoneală etc. -, în care vocabularul mai vechi și de origini balcanice domină, paranghelie ocupă un loc special prin frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a fost preluat de cel jurnalistic. Cuvîntul nu apare atestat în dicționarele românești generale sau istorice, și nici în mai vechile studii și glosare de argou; pare așadar să fi intrat în circulație în ultimele decenii (deși în
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
ierarhiile ale căror limită le marchează. Acestor ierarhii le putem da felurite întruchipări: șirul numerelor întregi, fracție, înmulțire sau împărțire, funcții derivate, integrale sau diferențiale. Dar de fiecare dată zeroul și infinitul își capătă identitatea din modul în care facem uz de aceste simboluri în cadrul funcțiilor respective. Tocmai de aceea termenii aceștia ce par atît de simpli sunt foarte greu de descris în cuvinte. Căci e foarte anevoios să vrei să prinzi în vocabule niște entități care nu au sens decît
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
știe care e cel mai avantajos RCA!" (de exemplu, în Evenimentul zilei, 14.01.1008) - pe care, în forma extinsă (spot TV) îl și explicitează; se înțelege că ciocoflender ar fi un sinonim pentru familiarul șmecher. Glosarea înregistrează astfel un uz predominant pozitiv, dar în esență ambiguu: în limbajul familiar-argotic, exprimarea simpatiei se poate realiza deopotrivă prin termeni la origine pozitivi sau negativi: "șmechere", dar și "fraiere". Or, ciocoflender pare mai apropiat de termenii a căror dominantă e condescendent-depreciativă. De altfel
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
Capitalei au fost nevoiți să își facă singuri pârtie pe străzi și să își deblocheze mașinile îngropate în nămeți" (Pro TV, 3.01.2008). Nămeți e marcat stilistic ca popular și pare să sugereze o amplificare a pericolului, dar în uzul actual diferențele se atenuează: "Bucureștiul a devenit un oraș al copilăriei odată cu instalarea nămeților" (EZ 5.01.2008); "locuitorii orașului (...) au făcut cărări printre nămeți" (ibid.); "nămeții din țara vecină" (Ziua, 5.01.2008). În ceea ce privește sinonimele zăpadă - omăt - nea, constatăm
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
ro, 28.11.2007), "mulți șoferi au rămas blocați în omăt" (România liberă, 8.01.2008). Nea, în schimb, este extrem de rar: conotația sa învechit-poetică, accentuată de folosirea ornantă în felicitări și în compuneri școlare pare să excludă termenul din uzul jurnalistic. În orice caz, textele transmit mai ales imaginea terifiantă a blocării sub zăpadă: "Oltenia sub zăpadă" (EZ, 3.07.2008); "România sub zăpadă" (Adevărul, 3.01.2008); "România, îngropată sub nămeți" (Ziua, 3.01.2008), "România îngheață sub troiene
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]