1,281 matches
-
1959; Din neam în neam, Chișinău, 1960; Noi avem prieteni, Chișinău, 1960; O hrincă de soare, Chișinău, 1961; Poeme alese, Chișinău, 1961; Înflorească visele, Chișinău, 1962; Versuri, Chișinău, 1965; De vorbă cu lumea, Chișinău, 1965; Poartă-ne, vreme, Chișinău, 1967; Vâltoarea dorurilor, Chișinău, 1968; Multe doine, multe hore, Chișinău, 1968; Cu fluierul în stele, Chișinău, 1970; Salve, Chișinău, 1970; De-a lungul anilor, Chișinău, 1972; Neuitarea, Chișinău, 1972; Bărbăția fratelui (Carnet vietnamez), Chișinău, 1973; Spic și spadă, Chișinău, 1974; Neastâmpăr, Chișinău
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
Moldovei” (1921-1927), unde publică și versuri (semnate T. Mârza), recenzii, articole culturale și sociale. Cea mai mare parte a prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
și Botoșanii în 1932 (ambele în colaborare), precum și manualul Geografia județului Botoșani (1934), alcătuit împreună cu M. Apostol, sub formă de dialoguri și mici povestiri, dau o imagine completă a activității sale. SCRIERI: De pe la noi ce-a fost odată, București, 1925; Vâltorile vieții, Cernăuți, 1926; Lunatecii, Cernăuți, 1929; Botoșanii în 1932 (în colaborare), Botoșani, 1932; Sihăstria Sihlei, Botoșani, 1933; Geografia județului Botoșani (în colaborare cu M. Apostol), Botoșani, 1934; Spre sara lui Sfântu Vasile, Cernăuți, 1938; Momâia, București, 1947; Cum s-a
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
București, 1941; Alessandro Manzoni, Logodnicii, București, 1941; Van der Meersch, Maxence. Karelina, București, 1942; A. d’Ennery, Două orfeline, pref. Tudor Arghezi, București, 1943; Henry Fielding, Tom Jones, I-II, București, 1943; Pierre Benoit, Deșertul Gobi, București, [1944]; E.B. Lytton, Vâltoarea, București, 1945; Karl May, Valea morții, București, 1947; James Oliver Curwood, Capcana de aur, București, f.a.; Goethe, Stella, București, f.a. Repere bibliografice: Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 47; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 148; Metzulescu, Literile
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
să-ți spui "ia să vedem dacă nu este vreun cunoscut de-al meu pe aici!" Doar dacă te întâlneai față în față din întâmplare. În momentul în care erai scos dintr-o viața normală și băgat acolo într-o vâltoare de acest gen, nu te mai interesa să cauți niște cunoscuți. Nu mă mai interesa nimic. Nimic! Nu îți curățai creierul de ceea ce știai sau voiai, dar ajungeai într-un stadiu în care nu te mai interesa nimic. Deși, totodată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
conflict secular nu-l putem anticipa deși ne-am dori să avem o certitudine în acest sens, insă parafrazându-l pe fostul ministru de externe francez, Dominique de Villepin, consider că este de datoria noastră să smulgem această regiune din vâltoarea în care se află, deoarece mai devreme sau mai tarziu vom afla că ne leagă ceva de acele Locuri Sfinte ... Bibliografie A. DOCUMENTE ȘI RAPOARTE OFICIALE Acordul Câmp David I, 17 noiembrie 1978, http://www.mfa.gov.il/MFA/Peace
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
noas tră], dar cât de mult mi se pare! Întradevăr, câte prefaceri, quantum mutatus ab illo! Câte prefaceri în viața statului și neamului nostru! Câți oameni, pe atunci obscuri, sau în situații mo deste, nau izbutit, avântânduse după război în vâltoarea politică, să ajungă la acele situații care, întro societate încă înapoiată în cultură, sunt cele mai râvnite și prețuite. [...] Învățătura lor [a junimiștilor - n. n.] na avut decât un cusur, a fost prea înaltă pentru mediul în care au pro povăduit
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
au avut, după cum se știe, efecte reduse. Fie informația ajungea deja filtrată la factorii de decizie, fie aceștia nu o luau în seamă, fie hotărâseră deja un alt curs de acțiune. Printre ambasadori, găsim profesioniști, preocupați de situația României în vâltoarea schimbărilor ce zguduiau blocul comunist, dar și propagandiști care, în credința persistenței sistemului, menajau susceptibilitățile conducerii și transformau informarea în dezinformare. Cam atât despre analiza pozițiilor politice și a documentelor ce constituie corespondența externă publicată. Așteptăm însă, cu mare interes
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care l-am văzut cîndva cu propriii noștri ochi și încercăm să-l redescoperim cu ochii minții? Ipoteza ei e, din nou, stranie dar extrem de interesantă: literatura de valoare dispune de capacitatea de a ne lansa într-un fel de vîltoare imaginativă, în care mintea noastră începe să deslușească tot felul de contururi și culori din care se desprind cu o claritate neobișnuită mai cu seamă figuri și peisaje. Apelînd la diverse descoperiri făcute în psihologia cognitivă, Elaine Scarry merge pînă
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
grăbit - adeseori în condițiile unei asimilări imperfecte - al unor cuvinte poate constitui sursă unor formulări derutante sau obscure din perspectiva receptorilor (formulări uneori insuficient de clare - si responsabile - chiar și pentru emițător). Un exemplu ilustrativ în acest sens oferă recentă vîltoare stîrnita în societatea românească de "Declarația de la Cluj". Acest text, mai mult ciorna/proiect, baza de discuție, decît document finit, a intrat în atenția opiniei publice, printr-o neașteptată și îngrijorată, intervenție prezidențială, în care era considerat ca fiind susceptibil
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
316. Miholca Gheorghe, născut la 3 februarie 1970 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiul lui Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 8401 Kalsdorf bei Graz, Emil Ertlweg 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negresti-Oas, str. Vâltori nr. 54, județul Satu Mare. 317. Corchis Gheorghe, născut la 5 mai 1952 în localitatea Rachițele, județul Cluj, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 63065 Offenbach am Main, Hermann Steinhauserstr. 18, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 448 din 3 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134487_a_135816]
-
triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află un fluier de aur așezat oblic, flancat de două capete de berbec de aur cu coarne de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o vâltoare de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------------
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------------
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------------
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
extinderea rețelei de canalizare în orașul Zlatna" Titular: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială Oraș Zlatna, județul Alba Amplasamentul: Investiția propusă în cadrul proiectului se va realiza în localitățile Zlatna, Galați, Feneș, Valea Mică, Pătrângeni, Suseni, Podu lui Paul, Vâltori, județul Alba. Indicatorii tehnico-economici Valoarea totală a investiției: mii lei 62.497 Din care C + M: mii lei 49.812 inclusiv TVA 24%, prețuri la data de 30 aprilie 2014, cursul lei/euro = 4,4503 lei Valoarea totală rest de
HOTĂRÂRE nr. 333 din 4 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. II/4 şi II/8 la Hotărârea Guvernului nr. 571/2006 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul nr. 2 - Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna şi Copşa Mică" din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271641_a_272970]
-
au bătut clopotele la Siret, la Bahlui, la Prut, la Bistrița, la Putna, numai că trei clopote împărătești, de la trei biserici împărătești s-au spart, s-au fărîmat de s-au făcut sclipe și pulbere, iar pulberea îmbrățișă chip de vîltoare verde și roșie, despicînd cerul timp de-o săptămînă. În primăvara aceea, mai spunea cuviosul Ieronim, înghețau broaștele pe fundul fîntînilor secate, iar pereții mormintelor (dacă le deschideai) erau căptușiți cu iarbă neagră și creață. Anghile La început nu era
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
în el ca într-o oglindă toate mișeliile și mecanica lor. Visul - această ființă cu dinți și gheare care ne apucă din toate părțile deodată și ne disecă în infinite infinitezimale părți, cu simbolurile și mecanismele lui aruncându-ne în vâltoarea unei finalități. Dar ce finalitate mai are viața. Dar moartea? Imoralitate prin nediferențiere: albul de negru, mugurele neînceput de floarea pe cale de ardere, apa de norul care o plânge, sufletul de carnea lui neputrezită. Și ce moralitate are visul în
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: complexul de instalații tehnice hidraulice din cartierul Boiștea, cuprinzând o dârstă hidraulică (datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea), o piuă hidraulică și o vâltoare (ambele de la începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1808, cu adăugiri în 1884); moara de apă Hazaparu (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfinții Boievozi” (1813) din satul Lapoș; și biserica de lemn „Adormirea
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
a fost, în trecut, un important centru administrativ, politic și religios. În anul 1333 în Carașova se afla sediul unui protopopiat catolic (unele documente vorbesc de existența acestuia încă din anul 1285), dar el a încetat să mai existe în vâltoarea evenimentelor tulburi care au urmat 1537. În anul 1860 Carașova devine din nou protopopiat. Acesta a existat până în anul 1913, când a fost desființat. În diferitele documente ale vremii (recensământul populației din 1690-1700, conscripția din 1717), Carașova figura cu 400
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de contactare a microgrupurilor a căror treptată specializare facea imperios necesare apariția unor relații embrionare de tipul pieței
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
în secolul al XVIII-lea de zidarul Sipoș David, pictorul Bodoni József, tâmplarul Lengyel József și clopotarul Klein Oszkár. O altă renovare s-a înregistrat în anii 1910-1912, când meșterul cubleșan Petofi Miklós a refăcut acoperișul locașului de cult. În vâltoarea evenimentelor celui de-al doilea război mondial, bisericii reformate i-a fost distrusă arhiva, mica bibliotecă și mobilierul liturgic. Credincioșii au reușit să recupereze mai târziu o parte a obiectelor dispărute cu acel prilej, dar documentele incendiate în spatele bisericii nu
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1912, pe insula Ostrov, unica insulă a râului Olt locuibilă, de fapt unica insulă a unui râu interior din România, în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit "la Vâltoare". În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Deasemeni a fost amenajată o popicărie și o scenă, locul prezentării unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturiștii nu numai prin prezența cazinoului, pădurii seculare
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
idee asupra tehnicilor folosite de către acesta în animație. Unele fotograme prezintă pe margine și banda neagră corespunzătoare sunetului înregistrat, ceea ce a îndreptățit cercetătorii să afirme că în ultima perioadă, desenele animate ale lui A. Petrescu aveau sonor. Intră în această vâltoare numită "cinematograf" și Jean Mihail, unul din pionerii cinematografiei românești prin participarea ca asistent de regie pe lângă germanul Alfred Hallm, regizor al filmului "„Țigăncușa din iatac”". Filmul realizat în locații ca "palatul Mogoșoaia, mănăstirea Pasărea, Vila Minovici", are la bază
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Vede). Înainte de întemeierea celui de-al doilea țarat vlaho-bulgar, cetatea Cerven (Roșu) - situată pe o stâncă uriașă de pe râul Lomul Negru, la aprox. 30 km. sud de Giurgiu, în actuala Bulgarie - a fost centrul uneia dintre „împărățiile” valahe, aflate în vâltoarea multor prefaceri statale și a migrațiilor; într-o permanentă dispută, inegală însă, cu imperialii bizantinii. Orașul avea, pe la 1200, peste zece mii de locuitori, fiind cea mai mare așezare dintre Dunăre și Balcani. Numele său provine de la conducătorul cetății - Împăratul Roșu
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]