19,326 matches
-
el cu așa ceva, cu o bucată de pînză ori cu o hîrtie scrisă, dar n-avea încotro auzise, aflase. Și a aplicat metoda la care se gîndise încă din primele zile de cînd fusese mutat la Vladia. Băieții de prăvălie, vînzătorii celor doi negustori ce aveau mai multe dughene, care, culmea, își făceau concurență unele altora sub nume diferite, deși aparțineau acelorași proprietari, au fost rînd pe rînd întîlniți întâmplător, nu?, și descusuți cu artă. La asta era imbatabil. Niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fel de admirație învecinată cu extazul. "Tul, brocart, olandă" spunea K.F., plimbîndu-și ochii peste rafturile gălbui pline cu valuri de pînzeturi și stofe, "tul, brocart, olandă" repeta domnișoara Sofie, fără să privească la gesturile elegante, caraghios de elegante cu care vânzătorul răsturna pe tejghea marfa. Un nor ușor de praf și scame se ridica în odaie, mirosul de naftalină se întărea, K.F. îi făcea semn domnișoarei că pot ieși, treburile erau rezolvate, negustorii din Vladia știau că întotdeauna tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
puținele ocazii cînd intrase în Vilă ori cînd se întîlniseră față în față pe uliță, o făcuse din proprie inițiativă. Nu se putea aștepta ca guvernanta K.F. "să-i iasă în întîmpinare" așa cum se întîmpla cu băieții de prăvălie ori vînzătorii care abia așteptau un prilej să fie luați în seamă. Aflase de la Hariton că prințul voia să facă o vizită la Cramă în vederea unei petreceri. Ce altceva poți face în Vladia, mai ales iarna, decît să trîntești cîte o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atât de fierbinți încât ar topi cuprul. Cum stă în vârful picioarelor, cu brațele întinse, îi poți zări brățara de siguranță încă sigilată în jurul încheieturii. Cu dispozitivul de urmărire impus prin termenii eliberării condiționate. Pentru Contesă, stafia e un bătrân vânzător de antichități, cu beregata tăiată cu briciul. Și cu fiecare piersică pe care o culege Pețitorul, copacul devine tot mai întunecat. Pentru Sfântul Fără-Mațe, stafia este un avorton cu două capete, cu fețe identice cu a lui. Pentru Baroneasa Degerătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
până când am să mor de frig și de oftică. De-a lungul străzilor se înșirau tarabe pline de toate mărunțișurile lumii. Atârnau, ca la bazar, haine, jucării, papuci de casă, într-o obositoare multitudine de culori. Înghesuiți în spațiul neîncăpător, vânzătorii de tonetă se zgâiau prin gemulețul minuscul la potențialii cumpărători, ademenindu-i cu lucruri ieftine și de proastă calitate. Luana bănuia cât de îngustă putea fi viziunea unui tonetar vizavi de lumea din afară. Iarna zgribuleau ca vrăbiile, sub mușcătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
imediat. Începutul acestei întâlniri nu se anunțase deloc promițător. Clientul făcea tot felul de fițe pe care Voicu le înghițea din ce în ce mai greu. La un moment dat, opri imaginile și spuse tăios: Domnule, haideți să terminăm cu jocul ăsta de-a vânzătorul și cumpărătorul. Eu nu vând nimic. Prezint, doar, ideea mea flexibilă și sunt gata să accept orice părere a dumitale care, prin natura lucrurilor, îți cunoști marfa mult mai bine decât mine. La rândul tău, nu ești cumpărător ci beneficiezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un bătrân javanez, al cărui chip era atât de descărnat, Încât conturul oaselor răzbătea pe sub piele. Înainta cu viteză și cu mare dibăcie, depășind bărbați și femei care-și Împingeau cărucioarele Încărcate cu alune, cu ziare vechi ori cu fructe. Vânzătorii din dughenele aliniate de-a lungul drumului Își strigau marfa, ceasuri, jucării, reviste, sticle cu benzină... De câteva ori, Margaret s-a temut că aveau să se ciocnească de vreo căruță trasă de cai, de vreun jeep ori de vreo
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că n-ai mai fost niciodată noaptea În oraș cu cineva. De fapt, ce naiba faci În fiecare seară? O Întreb pe Farah și ea spune: Mămico, nu te necăji, mergem doar la cinema sau ne relaxăm cu prietenii la stalurile vânzătorilor ambulanți. Vă relaxați, pe naiba! Eu știu că nu vă mulțumiți doar să beți ciocolată fierbinte când vă duceți la plimbare. De câte ori mă văd cu prietenele mele mă tem să nu-mi spună vreuna ceva despre tine, mai cu seamă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-l vândă, zice că-i moștenire, o prostie de genul ăsta, dar orice are un preț, până și istoria unei familii. Firește, tranzacția n-o să apară În ziar, În vreun buletin de licitație ori la vreun proprietar de galerie. Nici vânzătorul, nici cumpărătorul nu țin să fie identificați, cum se zice. — Înțeleg, a zis Margaret. E exact ce i-ar plăcea președintelui. Era impresionată de priceperea cu care Bill găsea fără greș calea cea mai potrivită să stârnească cele mai josnice
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era convins că poate întreține o familie. Salariul nu-i prea grozav dar cu ce mai pică de pe margine, făcu un gest de acaparare, merge și încă cum! Știți cum e în comerț! Tatăl dădu din cap gânditor. Ștefan era vânzător la un aprozar. Deși nu se prea dădea în vânt după asemenea oameni el trebuia în schimb să accepte că bunăstarea Elenei era asigurată. Se descurcă Ștefănel, se repezi cuscrul, știți vorba aia românească: De unde nu-i, pică! Râse puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de la bun început avusese de-a face, nu cu doi adversari, părinții Carminei, ci cu doi învinși. Aplecându-se cu tot corpul în față și-a întins picioarele și a murmurat cu voce groasă: Ehei, mai înainte vreme săreau trei vânzători să mă încalțe, am apucat un magazin renumit, al lui Găureanu, ce pantofi găseai acolo, ce calitate, ce servire... acum cine să se mai uite la picioarele mele? Și întinse demonstrativ către ei o gamba subțirică, prelungă, străbătură în parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
foarte tehnic și noi n-avem casete, până le iau eu de la Doru, zice Miau, ea știe aproape tot și are teorii despre lucruri diverse, deși e mică, filme, regizori, vorbește cu ei cum vorbesc eu cu nebunii, cerșetorii și vânzătorul de la chioșc dimineața la 6 când duc câinele în parc, mișto! Ea dă acum examenul la facultate, acum, la sfârșitul lui august, bac-ul, ai văzut cum l-am luat? foarte ușor, spune Prințesa Miau-Miau, mai nou spaima sticlelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
rămână printre acești oameni stilați, ocupându-se cu altceva. A fost de ajuns să spună tare ce gândește și doamna Morar-Koblicska Îi propuse pe loc postul permanent de manechin la atelierul ei din Piața Carolina, plus pe acela sezonier de vânzător ambulant de vată de zahăr pe patru străzi: Calvin, Dacia, V. Lucaciu și dr. Teofil Dragoș. Coriolan primi fără să clipească ambele slujbe, chit că despre cea dintâi nu știa mai nimic. Asta pentru Început, zise Andrei. Între timp vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre mirarea tovarășilor de la Municipiu care nu mai trăiau demult În umbra Îndemnului marxist la unire În cumpătare. Un răspopit, fost manechin apoi și vânzător de Înghețată, convertit la marxism-leninism, nu putea avea o altă opțiune, observau cei mai lucizi și cu o experiență mai Îndelungată la serviciul de cadre al partidului. „Bosnia” era un cartier liniștit, plin de verdeață, cu cinematograf și biserică la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și vânt, lucrurile se limpeziră pe dată. Textul cu pricina nu mai avea nimic grotesc. Se armoniza perfect cu cenușiul străzii și al blocurilor care Închideau piața cu oameni care lipăiau În mâzgă, cu pereții umezi ai Restaurantului București, cu vânzătorii de vâsc și de lozuri, cu gunoaiele risipite peste tot În jurul pubelelor burdușite de gunoaie, cu cerșetori insolenți și câini vagabonzi, cu gazele de eșapament ale mașinilor aduse din străinătate la prețuri de nimic, mărci bune altfel, dar modele demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un mod miraculos chiar lui. Petru Însă Înțelegea că nu privirea candidă a intrusului Îl deranja, ci graba cu care Iolanda se desprindea de el, apropiindu-se cu voie sau fără voie de celălalt. Faceți cunoștință, zise ea: Flavius-Tiberius Moduna, vânzător de parabolice, Petru Șendrean, asistent universitar. Apoi, obosită parcă, după un drum lung, se lăsă să alunece Într-un fotoliu plușat, Încăpător, comod, În timp ce bărbații Își strângeau mâinile privindu-se În față. Prevenitor, unul din chelneri se Îndreptă spre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și pe forța câinelui său. În legătură cu anunțul din ziar, bâigui Petru, căruia nu Îi era Încă foarte clar motivul prezenței sale la acea adresă. Ați citit afișul de pe poartă? L-am citit, zise Petru. Și ce v-ar interesa? Întrebă vânzătorul de organe. Un rinichi e dat deja. Pentru inimă și ficat sunt În negocieri, cum se zice. Nu mai rămâne mare lucru... Într-adevăr, admise Petru. Dar dumneavoastră veți mai putea trăi fără...? Dumneavoastră, omule, n-ai Înțeles anunțul. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dezinvoltă, relaxată, făcându-se că nu observă răceala din răspunsurile lui Încruntate, monosilabice, filtrate printr-o perdea albăstrie de fum. Cu toate luminile aprinse, atelierul ei părea o farfurie zburătoare care se pregătea de aterizare În Piața Carolina unde un vânzător de casete pirat asculta a zecea oară, În acea dimineață, pe Leonard Cohen cântând Waiting for the miracle și Closing time. Încântat de această imagine, Petru termină conversația uitând să mai pomenească de parabolist. Formă din nou numărul Iolandei dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fără rădăcini, râsete, oameni grăbiți, În grupuri mai mari sau mai mici, cupluri sau persoane singure dar toți ducând câte ceva În mâini, purtați parcă de ritmul obsedant al acelorași două cântece Waiting for the miracle și Closing time pe care vânzătorul ambulant de casete și fan Leonard Cohen nu obosise să le transmită Încă de dimineață. Privirea Îi fu atrasă de un cuplu insolit prin anacronismul vestimentar. Hainele lor aveau patina lucrurilor scăpate ca prin minune după război, când nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Martell din rezerva lui Szántó, bine ascunsă În dulăpiorul din perete, de o hartă veche a orașului. Din concertul lui Chopin se auzeau ultimele acorduri. 41. Ea era iubita lui Klaus. Dar el cine era? În afară de viitor și prosper vânzător de antene parabolice, așa cum un fost coleg de facultate era un prosper vânzător de umbrele Doppler si proprietar fericit al unei mici galerii de artă lângă Turnul Măcelarilor. Ideea cu umbrelele nu era deloc proastă Într-un oraș În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o hartă veche a orașului. Din concertul lui Chopin se auzeau ultimele acorduri. 41. Ea era iubita lui Klaus. Dar el cine era? În afară de viitor și prosper vânzător de antene parabolice, așa cum un fost coleg de facultate era un prosper vânzător de umbrele Doppler si proprietar fericit al unei mici galerii de artă lângă Turnul Măcelarilor. Ideea cu umbrelele nu era deloc proastă Într-un oraș În care plouă mai tot timpul. Ar putea spune, la nevoie, că era prietenul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ca lumea, zise funcționara și Îl puse să semneze un borderou. Ar fi fost o dimineață obișnuită, dacă nu ar fi fost explozia. Barmanul de la Solferino a scăpat țoiul din mână; chelnerița a călcat strâmb și a căzut În brațele vânzătorului de lozuri; mulți s-au trântit care pe unde, cu fața la pământ; din WC-ul gării au ieșit În grabă câțiva cetățeni Îmbrăcați sumar; șeful postului de miliție TF s-a baricadat În sediu Împreună cu cei doi subordonați ai săi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să urce pe sfori și s-au ridicat. Citeam, dincolo de zidul de frunză și floare-albastră, înalt de cinci metri. Nu mă vedeam din stradă; nu mă vedeam pe nicăieri. Mă mișcam pe muchia dintre viață și cărți‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Și-n strigătul vînzătorului ambulant de lapte descifram un "Hai la caaarte!" Spre dimineață, mobila gemea, în special bătrînul secretaire. În vena vineție de pe mijlocul oglinzii (nu-i crăpată, e doar foarte veche) deslușeam o literă. O altfel de literă decît vreuna din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am acum în fața ochilor. Ajunsă la locul dezastrului, mă întâmpină o priveliște ca de sfârșit de lume, ca și cum doi coloși s-ar fi prăbușit strângând sub ei memorii, amintiri, ediții unice, exemplare rare și, printre ele, "Povestea 'ulei", cumpărători și vânzători de-a valma, gânduri, păreri, reflecții, vise... Nu se putea desluși nimic printre dărâmături, dincolo de pagini disparate ce zburau haotic prin aer ca în urma unei explozii istorii întrerupte și amestecate..., trupuri scâlciate sau dezmembrate. Și însoțitorul meu? Unde era el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe care a simțit-o în cușca pieptului, de fericire, de libertate, de ură, împotriva profesorilor, de indiferență pentru părinții care o implorau să nu se mai masturbeze, lăsând-o să-și aleagă în fiecare noapte pe cine voia, pe vânzătorul de la cofetăria grecului, pe poștașul student de la arte plastice, pe bătrânul profesor de latină, goli și cărțile de florile ofilite dăruite de cei ce o doriseră, nimicul dintre întrebările puse de ea în jurnalul intim, dospit de răspunsuri albe în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]