16,787 matches
-
civile - în cadrul procesului penal - în cazul dispunerii acestei soluții. Cu toate acestea, dispozițiile art. 318 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală prevăd că interesul public se analizează, printre altele, în raport cu atitudinea procesuală a persoanei vătămate, iar prevederile alin. (3) al aceluiași articol stabilesc că, în ipoteza în care autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere mai multe aspecte referitoare la persoana suspectului sau a inculpatului și la conduita acestuia, printre
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
faptei penale sau de a repara paguba produsă ori de a conveni cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia [art. 318 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală] și obligația de a cere public scuze persoanei vătămate [art. 318 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală]. Totodată, dispozițiile art. 318 alin. (7) din cod prevăd că, în cazul în care dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească una sau mai multe obligații dintre cele prevăzute
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
prejudiciul creat prin săvârșirea faptelor cercetate penal nu este acoperit sau nu este acoperit integral prin utilizarea mijloacelor procesuale prevăzute de dispozițiile art. 318 alin. (2) lit. f), alin. (3), (6), (7) și (9) din Codul de procedură penală, persoana vătămată, respectiv partea civilă se poate adresa instanței civile, în temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) și, respectiv, alin. (2) din același cod. În acest sens, dispozițiile art. 27 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc că dacă nu s-
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
în temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) și, respectiv, alin. (2) din același cod. În acest sens, dispozițiile art. 27 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc că dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din cod, persoana vătămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă în procesul penal pot introduce
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
penală stabilesc că dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din cod, persoana vătămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă în procesul penal pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
soluționarea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal sau, în mod distinct, la o instanță civilă, ca urmare a producerii unor prejudicii de natură civilă prin comiterea unei infracțiuni - oferă garanțiile procesuale necesare protejării dreptului de proprietate privată al persoanei vătămate. Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 318 din Codul de procedură penală asigură toate garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil al persoanei vătămate prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, prin asigurarea mijloacelor procesuale necesare apărării drepturilor
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, ce are ca obiect dispozițiile art. 318 alin. (1), (10) și (14) din Codul de procedură penală și vizează infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ... 17. Având în vedere motivele arătate mai sus, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului legalității consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. Totodată, Curtea observă că prevederile constituționale ale art. 22
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, iar, dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată este obligată să cheme persoana vătămată și să o întrebe dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal. Așadar
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, iar, dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată este obligată să cheme persoana vătămată și să o întrebe dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal. Așadar, Curtea constată că schimbarea încadrării juridice a faptei implică
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată este obligată să cheme persoana vătămată și să o întrebe dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal. Așadar, Curtea constată că schimbarea încadrării juridice a faptei implică verificarea temeiniciei acuzației, fiind o instituție juridică ce poate fi valorificată doar în faza judecății în
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
aspectelor necesare pentru rezolvarea corespunzătoare a cauzei, în acord cu principiul legalității și cel al aflării adevărului, într-o atare ipoteză revenindu-i obligația de a parcurge procedura obișnuită și de a administra, la propunerea procurorului, a părților, a persoanei vătămate sau din oficiu, toate probele necesare pentru justa soluționare a procesului. Prin urmare, reglementarea procedurii simplificate presupune o serie de garanții care să asigure caracterul echitabil al procesului penal, astfel încât să nu se ajungă la nesocotirea principiului aflării adevărului
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
la justiție, neoferind posibilitatea părților de a formula o cale de atac împotriva hotărârii instanței de fond, astfel ca aceasta să poată fi cenzurată de către o instanță de judecată superioară. Apreciază că norma criticată instituie o discriminare între persoanele vătămate, respectiv partea civilă, care ajung în fața instanței de judecată sesizate prin rechizitoriu și cele care recurg la procedura prevăzută de dispozițiile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, primele având la dispoziție varianta accesării unei căi de
DECIZIA nr. 309 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291102]
-
de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă. Se arată, în acest sens, că autorul excepției solicită, în realitate, completarea dispozițiilor legale criticate cu un nou caz de nulitate absolută referitor la obligativitatea asistenței juridice a tuturor persoanelor vătămate. ... 4. În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, soluția și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 102 din 6 martie 2018 și nr. 104 din 25 februarie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
susținerea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că nu există o justificare obiectivă și rezonabilă cu privire la neincluderea în categoria nulităților absolute a cazurilor în care sunt încălcate dispozițiile legale referitoare la obligativitatea asigurării asistenței juridice a persoanei vătămate, în condițiile în care, conform art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta are aceleași drepturi și obligații ca părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai părților. Se arată că persoana vătămată nu este parte
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
juridice a persoanei vătămate, în condițiile în care, conform art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta are aceleași drepturi și obligații ca părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai părților. Se arată că persoana vătămată nu este parte în procesul penal, ci subiect procesual principal, și că aceasta dobândește calitatea de parte doar în situația în care se constituie parte civilă. În aceste condiții, persoana vătămată nu este participant la procesul penal, conform art. 281
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
legea le acordă numai părților. Se arată că persoana vătămată nu este parte în procesul penal, ci subiect procesual principal, și că aceasta dobândește calitatea de parte doar în situația în care se constituie parte civilă. În aceste condiții, persoana vătămată nu este participant la procesul penal, conform art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, motiv pentru care încălcarea dispozițiilor legale referitoare la asistența obligatorie a persoanei vătămate atrage nulitatea relativă a actelor astfel încheiate. Se susține
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
care se constituie parte civilă. În aceste condiții, persoana vătămată nu este participant la procesul penal, conform art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, motiv pentru care încălcarea dispozițiilor legale referitoare la asistența obligatorie a persoanei vătămate atrage nulitatea relativă a actelor astfel încheiate. Se susține că reglementarea cazurilor în care este obligatorie asigurarea asistenței juridice are la bază vulnerabilitatea categoriilor de persoane vizate. Or, identitatea situațiilor în care se regăsesc persoanele prevăzute la art. 90 din
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
categoriilor de persoane vizate. Or, identitatea situațiilor în care se regăsesc persoanele prevăzute la art. 90 din Codul de procedură penală impune identitatea sancțiunii aplicabile în cazul nerespectării acestor dispoziții legale. Totodată, se apreciază că soluția legislativă criticată discriminează persoana vătămată minoră, care nu alege să exercite acțiunea civilă în procesul penal, în raport cu cea care, constituindu-se parte civilă, devine parte a procesului penal și beneficiază de dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
care, constituindu-se parte civilă, devine parte a procesului penal și beneficiază de dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei vătămate, atunci când asistența juridică a acesteia este obligatorie. ... 7. Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
al României, Partea I, nr. 967 din 4 octombrie 2022, acestea având în prezent următorul conținut: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: (...) f) asistarea de către avocat a suspectului sau inculpatului, a celorlalte părți, precum și a persoanei vătămate, atunci când asistența este obligatorie. “ ... 15. Având însă în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
preliminare, în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, problema juridică invocată în susținerea acesteia, aceea a imposibilității invocării cazului de nulitate absolută prevăzut la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și în privința persoanei vătămate, este una ipotetică, aceasta putând fi apreciată drept eventual viciu de constituționalitate doar în fazele procesului penal ulterioare camerei preliminare. Spre deosebire de acestea, în faza camerei preliminare, în condițiile formei textului criticat de la data ridicării excepției, neasigurarea apărării
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
una ipotetică, aceasta putând fi apreciată drept eventual viciu de constituționalitate doar în fazele procesului penal ulterioare camerei preliminare. Spre deosebire de acestea, în faza camerei preliminare, în condițiile formei textului criticat de la data ridicării excepției, neasigurarea apărării persoanei vătămate putea fi invocată ca nulitate relativă, având în vedere obiectul camerei preliminare, astfel cum acesta este prevăzut la art. 342 din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
și în cauza de față. ... 22. Distinct de cele reținute de Curtea Constituțională prin decizia anterior invocată, Curtea reține faptul că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție, autorul acesteia are calitate de inculpat, și nu de persoană vătămată, acesta invocând prezenta excepție în interesul persoanei vătămate, fără a justifica un interes procesual propriu referitor la asigurarea dreptului său la apărare, prin aplicarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în faza camerei preliminare
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
cele reținute de Curtea Constituțională prin decizia anterior invocată, Curtea reține faptul că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție, autorul acesteia are calitate de inculpat, și nu de persoană vătămată, acesta invocând prezenta excepție în interesul persoanei vătămate, fără a justifica un interes procesual propriu referitor la asigurarea dreptului său la apărare, prin aplicarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în faza camerei preliminare. Așadar, dispozițiile legale criticate nu au legătură cu
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi și libertăți ori de președintele completului de judecată și de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente, dacă aceștia au fost prezenți, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret. (5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo
DECIZIA nr. 284 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290346]