2,614 matches
-
le oferă decât o obiectivitate fadă și rece, deși pot fi perfect mulțumiți cu viața, ea nu este mai puțin pentru ei o sumă de ocazii pierdute. Căci ei nu pot depăși o formă de vizualitate ordinară. La omul comun, văzul, în loc să înghită obiectul, îl izolează, îl îndepărtează de la orice posibilitate de integrare și asimilare. Oricât m-aș fi zbătut eu în această lume și oricât m-aș fi separat de ea, distanța dintre mine și ea n-a făcut decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
râză, zise ea. Acuma râsul lor n-are nici un înțeles. Alaltăieri încă aveau drept să râdă și râsul și vorbele lor mă dureau, azi... - Ai dreptate, dar unde mergem? - Ce fel? Tu nu știi încă? Dar voi să-l mai văz o dată; el doarme acuma și visează la mine și sufletul lui mă atrage, mă atrage ca un magnet... {EminescuOpVII 291} Ciudat era că Ioan nu se prea mira de întîmplările lui. Mai întîi avea sentimentul că-și pierduse în parte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spre mijloc, luna răsărea din pădurile seculare și dura * o cărare de văpaie * pe valurile ***. Era vară, o noapte de vară îmbătătoare, și-n mijlocul apei adormii în luntre... Părea însă că pleoapele mele sunt deschise, că nu dormeam. Deodată văz ca din vârful unui copac din zare până la luntrea mea se țese o pânză subțire și diamantină si că pe acest năvod * minunat* coboară, îmbrăcată-n alb, o fată tânără, foarte frumoasă și foarte blondă... Cum pășea încet, își netezea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acel "Trăiască Quebec-ul liber!" din finalul discursului generalului de Gaulle către canadienii francezi. Ca orice alt tip de seducție, nici seducția conducătorului nu caută să se ascundă. Ea se arată deschis și își folosește toate artificiile de care dispune în văzul și cu știința tuturor. Iluzia este atunci atît de completă, încît dobîndește forța realității. Cînd izbîndește, o admirăm mai ceva decît opera vreunui artist, dar dacă dă cît de puțin greș, ne simțim ridiculizați fără milă. Nefericit cel care va
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tatăl îi obliga pe aceștia să nu aibă raporturi incestuoase cu femeile; după ea, fiii se obligă ei înșiși la același lucru prin prohibiția incestului. În sfîrșit, procesele definesc un fel de domeniu rezervat cuprinzînd tot ceea ce este tăinuit în văzul și cu știrea tuturor. Respectînd acest domeniu, fiecare intră în conspirație și devine complice. Conducătorii partidului care-i asigură paza, intelectualii chemați să-l justifice sînt astfel antrenați într-o spirală de complicități a cărui prim cerc este cel al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au fost angajați ca muncitori în mine, nu doar pentru a informa asupra stării de spirit a celor care lucrau în subteran, ci și pentru a face presiuni psihologice asupra acestora, iar în unele cazuri, chiar pentru agresiuni fizice în văzul tuturor, pentru a intimida colectivitatea. Au fost aduși în zonă și angajați în minerit foști delincvenți de drept comun (eliberați din închisori), în număr relativ mare. Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978. Supravegherea era dură și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau «suntem copiii lui Ceaușescu», au strigat câțiva, în special cei foarte tineri, 18-22 de ani. În bătălia de la Radiodifuziune, dusă de blindate cu 300 de militari bine aprovizionați cu muniție, un terorist a urcat pe tanc, parcă rătăcit, în văzul tuturor și a încercat să mitralieze mulțimea, care l-a doborât trăgându-l de picioare în câteva secunde. ș...ț Unii rămâneau aroganți, chiar amenințători ș...ț: « Dacă mor eu, vin alți 400 care vă vor termina pe toți»; sau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de senzație, atenție, percepție; • înțelege rolul senzațiilor, percepțiilor, atenției în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: senzații, percepții, atenție, procese psihice. 5.1. Senzațiile În termenii cei mai simpli, senzația corespunde deșteptării simțurilor (văz, auz, pipăit, miros, gust) suscitate de informații sau impulsuri. <footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 1994, p. 56. footnote> Se disting trei categorii de senzații<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 51-52. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
1996, p. 98. footnote>, se deosebesc: a) tangoreceptorii (în cazul senzațiilor ce presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial - senzații de tact, temperatură, durere, gust etc.); b) telereceptorii (atunci când obiectele acționează de la distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv, reprezentativ constă în reflectarea unui anumit aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
individul. Prin urmare, pentru a avea efectul maxim, acțiunile de publicitate ar trebui să conțină elemente care să atragă atât atenția involuntară, cât și cea voluntară a individului. 5.3. Percepțiile În afara celor cinci simțuri (simțul tactil, gustul, mirosul, auzul, văzul), ființele umane au ceva în plus: un simț al direcției, simțul echilibrului și o percepție foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care influențează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de senzație, atenție, percepție; • înțelege rolul senzațiilor, percepțiilor, atenției în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: senzații, percepții, atenție, procese psihice. 5.1. Senzațiile În termenii cei mai simpli, senzația corespunde deșteptării simțurilor (văz, auz, pipăit, miros, gust) suscitate de informații sau impulsuri. <footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 1994, p. 56. footnote> Se disting trei categorii de senzații<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 51-52. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
1996, p. 98. footnote>, se deosebesc: a) tangoreceptorii (în cazul senzațiilor ce presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial - senzații de tact, temperatură, durere, gust etc.); b) telereceptorii (atunci când obiectele acționează de la distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv, reprezentativ constă în reflectarea unui anumit aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
individul. Prin urmare, pentru a avea efectul maxim, acțiunile de publicitate ar trebui să conțină elemente care să atragă atât atenția involuntară, cât și cea voluntară a individului. 5.3. Percepțiile În afara celor cinci simțuri (simțul tactil, gustul, mirosul, auzul, văzul), ființele umane au ceva în plus: un simț al direcției, simțul echilibrului și o percepție foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care influențează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
duhurilor răutății, care sunt în văzduh” (Ef. 6,12) - implicate decisiv în parodia procesului lui Iisus - a fost deplin dovedită. Părtaș la întreaga condiție a umanității noastre, Iisus a dezbrăcat „începătoriile și stăpâniile” și „le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce” (Col. 2,15). Coborârea la iad nu este, atunci, decât finalizarea unei incursiuni cosmice prin care însuși principiul acțiunii malefice este neutralizat. Prin urmare, deja Vinerea Mare reprezintă un început al biruinței. Faptul este confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca manifest al subiectivității pure, fără simpatii colectiviste de primă instanță. Rădăcinile acestei pasiuni se trag dintr-o regio dissimilitudinis, unde naivitatea privirii se dezvață metodic, iar nepăsarea în fața excesului este voluntară. Sublimul contemporan se naște din naufragiile singurătății: patologia văzului individual, distopia sonoră, atrabilism olfactiv - toate grefate pe inavuabile malformații ale intersubiectivității erotice 1. Ochiul căscat orgasmic către nuditatea deșartă a lumii are, pentru conștiința sedată a oricărui nihilist, funcția glandei pineale. Sufletul nu există, pesemne, decât pentru a descoperi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pînă atunci. Cel dintîi se și intitula, de altfel, Hotarul de fum și nu făcea decît să Înscrie În tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și În mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar În cel de al doilea, sub un titlu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe plan funcțional ca o alertă: întinderea tendoanelor, durerea de stomac etc. Alte modalități de receptare a informației determină senzații descriptibile, din acest motiv, ținând de domeniul psihologiei: este vorba despre cele cinci simțuri tradiționale: pipăit, gust, miros, auz și văz. Nici ele nu sunt modalități unice (echilibrul este diferit, dar vecin cu centrii auzului), ci categorii ale mai multor modalități senzoriale ce corespund unei unități anatomice: pielea, gura, nasul, urechea și ochiul. „Vă mângâie sau vă gâdilă?” Densitatea punctelor senzitive
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
raport, pe care l-am fixat la valoarea de 10% pentru a simplifica exemplul de mai sus, este mai degrabă de 2,5% pentru greutăți, dar, în linii mari, același principiu se aplică celor mai multe modalități perceptive, foarte variate, mergând de la văz până la auz. De exemplu, în cazul senzațiilor gustative, el este de 20% pentru dulce, 25% pentru amar, 15% pentru sărat și 21% pentru acru. Această lege psihofizică este generală, deoarece corespunde unui mecanism cerebral. Deseori, neuronii sunt organizați vertical, iar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
suntem la volan. Pentru mai multe detalii Chauchard, P., Les Messages de nos sens, PUF, col. „Que sais-je?”, Paris, 1965. Rosenzweig, M.; Leiman, A.L., Psychophysiologie, Décarie Editeur, ediția a II-a, Québec, 1991. Ce este lumina? Spectrul luminii și văzul Vederea corespunde receptării și interpretării de către creier a unei mici secvențe din cadrul undelor electromagnetice, care emit fotoni și au proprietăți ondulatorii. Aceste unde, care se propagă în vid cu o viteză de 300 000 km/s, au o gamă foarte
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ochiului. Încercați să vă mișcați nasul sau urechile! Dimpotrivă, ochiul este pus în mișcare de șase mușchi și se poate deplasa cu mare viteză, captând informații din mai multe direcții. Astfel, întrucât e imposibilă perceperea formelor printr-unul dintre sistemele văzului (foveea sau periferia), de fapt, aceasta e asigurată prin coordonarea vederii foveale și a celei periferice în veritabile strategii de explorare, oscilații și fixări. Deși avem impresia subiectivă a unei vederi panoramice, totul se întâmplă ca pe vremea marilor exploratori
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu poate fi concepută decât în termenii unei interacțiuni 74. Din cele spuse până acum ne dăm seama că principalul paradox pe care orice dezbatere asupra mimesis-ului îl evidențiază este acela că, într-o operă artistică, „realitatea care se propune văzului este totodată simbolul prăbușirii acestei realități”75. Cu alte cuvinte, „față de real, literatura joacă dublu; fără a înceta să stea cu fața către lume, ea compromite lumea, în timp ce are aerul că o celebrează”76. De aceea, din acest punct, o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a dezrădăcinat milioane de oameni sărăcind grupuri numeroase pentru a-i Îmbogăți pe câțiva, generând șomaj pe scară largă În timpul depresiunilor ciclice și producând societatea masificată modernă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). În opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită În mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sine - capătă o importanță deosebită și influențează În mare măsură raporturile cu cei din jur și, nu În ultimul rând, acceptarea de sine. Dacă analizăm imaginea de sine a copiilor și adolescenților cu dizabilități - cei cu dizabilități fizice, intelectuale, de văz sau de auz -, vom constata că pentru mulți dintre ei această componentă a personalității determină un set complex de probleme de adaptare și integrare În mediul școlar și social, sentimente de inferioritate, atitudini de evitare, tulburări de comportament, nervozitate exagerată
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
față de imperfecțiunile expresiei. Poeticul (cum zice cel de al doilea fiu, Nicolae) scrie pentru el și pentru alții În situațiile cele mai bizare. Dintr-o notă a lui Nicolae, gospodarul familiei, aflăm că poezia care Începe cu versul „Foarte multă văz plăcere” a fost compusă Într-o dulce pustietate, Într-o dimineață de mai, preț de un ceas, În urma unei dispute asupra vorbirii. Altele care au În acrostih numele Lucsandrei au fost făcute, aflăm din aceeași sursă, pe cînd Alecu, fire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]