3,016 matches
-
comerț, dobânditorul va putea folosi emblema numai cu consimțământul transmițătorului, deoarece deși emblema face parte din fondul de comerț, ea vizează un drept exclusiv de folosință și exploatare care nu se transmite automat odată cu fondul b.Vadul comercial și clientela Vadul comercial reprezintă aptitudinea fondului de comerț de atrage publicul. Clientela este rezultatul mai multor factori: amplasare, conduita personalului comerciantului în relațiile cu terți, politica de prețuri, calitatea mărfurilor și a serviciilor, reclama comercială etc. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
drept de incorporal protejat față de terți împotriva faptelor anticoncurențiale (de concurență neloială și practici monopoliste) săvârșite de către terți în scopul deturnării clientelei spre fondul de comerț prin mijloacele prevăzute de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale. Clientela și vadul comercial fiind strâns legate de fondul de comerț ele nu pot fi transmise separat, ci numai împreună cu fondul de comerț. Pot exista mai multe tipuri de clientelă 90: • clientela atrasă consumatorii care se adresează aceluiași comerciant în virtutea obișnuinței și pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume, cu niște oameni așa de mititei, încît or întoarce doisprezece cu drugii un ou de găină. La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe vadul văii și sînt În legătură cu drumul satului Lupoaia-Lupoița.Văile ce sînt formate În dealurile Ploștinei, Radovanului, Stoicanului și dealul de la apus ce coboară de la „ Groapa lupilor ” și „ Dealul Bisericii ”, au o lungime de circa 5 km. Și de circa 2 km
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului İo Petrașco voevod „și” domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula cu fiii lui, câți Îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie jumătate de moară cu vadul din sat la Corcova, pentru că a cumpărat Necula de la Barbul fiul lui Dumitru, pentru 1370 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova, de la Drăgăneasa, pentru 340 aspri gata. De aceia, au vândut aceștia mai sus numiți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a cumpărat Necula de la Barbul fiul lui Dumitru, pentru 1370 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova, de la Drăgăneasa, pentru 340 aspri gata. De aceia, au vândut aceștia mai sus numiți oameni aceste vii și aceste vaduri de moară care sunt mai sus spuse, de a lor bună voie, cu știrea tuturor megiașilor lor din jurul satului, dinaintea domniei mele. De aceia și domnia mea a dat lui Necula, ca să-i fie acestea mai sus numite de ohabă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să o trimită aici la Măria Sa.1776 iulie 25. ” După cum se vede actul de Înființare a bîlciului din Lupoaia a avut un scop precis. Mai Întîi din veniturile lui să se termine Biserica și În al doilea rînd el este vad pentru satisfacerea nevoilor locuitorilor În cele de trebuință și caracteristici tîrgurilor, vînzări și cumpărări. PÎnă la sfințire (1816) s-a servit așa cum era, cum ne dovedesc Însemnările făcute pe cărțile de cult, unele danii de cărți de cult, făcute bisericii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și drăgăstos toate-i merg din plin, pe cînd cel urît și ursuz, nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a mărului Tot În susul Motrului Șapte mori-s-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă jos Și din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice nu turna RÎnd la coș eu nu ți-o da PÎnă nu m-oi săruta >> . Bine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iad cînd mă uitai Ce văzui, mă spăimîntai. Văzui balauri căscînd Și din gură foc vărsînd. Curgea ca un rîu Întins Într-o flacără nestins Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
noi. Dar, cum adesea regimul de udare este reglementat la nivelul fiecărei localități, trebuie să prezervați apa pe care o dați plantelor și cea pe care o primesc prin ploaie. Așezați pe pământ, printre straturile de flori și legume, între vaduri, în grădina alpină, la baza arborilor, a arbuștilor și a trandafirilor straturi din materie organică. Acestă operațiune simplă și necostisitoare va păstra solul proaspăt și umed, împiedicând înmulțirea buruienilor și reducând evaporarea apei atunci când sunt temperaturi ridicate. • Un mic sfat
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
scoate din impas, îi face rost de clienți, o învață meserie și îi lasă cam 5% din încasări. Noroc că majoritatea prostituatelor fac bacșiș sau pot re cur ge la activități independente, ceea ce înseamnă că trebuie să lupte singure pentru „vadul“ în care lucrează. O specie aparte de „pește“ este „madama“, femeia care exercită unele dintre atributele unui „pește“, mijlocind întâlnirea prostituatei cu clientul, învățând-o să dobândească stil, mediind între ea și colegele ei etc. Viața unei prostituate Cum face
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
străinii care i-au ascultat povestea la un moment dat. mitropolitul, deși citește povestea ei, crede că poate comportarea ei l-a împins pe bărbat să fugă și cere sătenilor să descrie conduita fiecărui soț în parte. țăranii din Răz vad îi știu pe cei doi foarte bine, cunosc problemele lor, pentru că sunt „șezători cu toții în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o clipă în alta, la mine; trebuie să fac ceva ca să se împrăștie, ca să-i împrăștii... Pentru a-i face să se rătăcească pe copoii care-i țin urma, pentru a-și îneca mirosul, vulpea poate alerga o vreme prin vadul unui izvor (în care se "limpezește", adică se spală de miros), după care iese din apă și, pentru mai multă siguranță, saltă de câteva ori de pe un mal pe altul, apoi își ia tălpășița. A intuit bine ce urmează. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
muzeu etnografic. Numele topic în discuție a cunoscut, în actele scrise, următoarele variante formale: Dărmăneștii, Dermănești, Germești (1716), Darmenestie, Dermanest, Dermenesty, Dormanest (germană) și Dormánfalva (maghiară). Dărmănești este și numele unei localități, nod de cale ferată, pe ruta Suceava Nord - Vadul Siret, din județul Suceava. Et.: n. pers. Dărman sau Derman + suf.-ești. După unii specialiști, antroponimele de mai sus reprezintă variante ale numelui de persoană Gherman, des folosit în Moldova, care provine din latinescul Germanus « frate », pătruns prin filieră grecească
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
este plauzibilă, o dovedesc și rezultatele care indică modalități diferite de atribuire explicativă, Între băieți și fete, În caz de eșec. Băieții sunt mai degrabă tentați să pună eșecul pe seama neangajării serioase, a lipsei lor de efort, În timp ce fetele Îl vad ca pe o lipsă a abilităților lor de rezolvare a problemei. Concluzia pentru edeucator credem că este evidentă, la fel și sugestiile ce pot rezultă din acest fapt. Oricum, pentru ambele sexe, cea mai comună tulburare emotională este depresia. Simptomele
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
împărăția Preotului Ioan, împlinind astfel o sacră făgăduință făcută illo tempore lui Frederic; găsirea ypatiei și a fructului pântecului ei. O triadă de proiecte imposibile, demne de făclierul ficțiunii fără frontiere. Așadar romanul poate să reînceapă, să curgă în ciclicul vad către aventuroasele sale origini latine, greco-bizantine, galice, anglo-saxone, hispanice sau italiene. Umberto Eco, acest condotier al ficțiunii, a avut și de data asta șansa ca romanul său să intre pe cele mai bune mâini. Este vorba de autoarea versiunii românești
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
viziuni sunt unite printr-o rețea nevăzută, ascunsă, accesibilă doar acelui cititor-martor, predispus călătoriei inițiatice. Și, firește, poetei înseși, cea aleasă pentru a oficia ritualul iluminării: "Mă vor recunoaște// Mă vor alege/ să intru în sistemul de vase comunicante,// atunci vadurile îmi vor fi pline", mărturisește ea fără echivoc. La fel ca în Venezia profundis, Jocul cu cercuri se nutrește din aceeași obsesie a ambivalenței, grefată la rândul ei pe certitudinea Bivalenței universale: alfa omega, animus anima, real ireal ș.a. ("În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și creșterea vitelor), întregul șes al Bistriței, cu văile lăturalnice de la Chirilă 17 până la Piatra, era foarte potrivit împăduririlor. Asemenea operațiune putea asigura
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de alta, a oportunităților, raportate, desigur, împrejurărilor generale și locale. Peste numai doi ani, la 21 decembrie 1851, el înștiința Departamentul Lucrărilor Publice al Moldovei că descoperise în munții Neamțului zonă foarte des vizitată și prospectată de el lângă satul Vaduri, din apropierea mănăstirii Bisericani, "la mai multe locuri", minereu de fier, în cantități îndestulătoare chiar și pentru o întreprindere mai mare. În afara minereului, aflat "într-o poziție îndemânatecă" unei lesnicioase exploatări, "anume în Valea Pângărăciorul și în Valea Babii, în straturi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vărsat" era și cel mai solicitat nu numai pe piața Moldovei, dar și în Valahia și Turcia, fiind importat până atunci, îndeosebi, din Siberia, în cantități de sute de mii de ocale. Încât, bogăția și calitatea deosebită a minereului de la Vaduri, permițând producerea încă din primul an a celui mai căutat sortiment de fier ("ceaun vărsat") importat masiv până atunci din străinătate, prefigura încă din start "un venit însemnat și sigur", care ar fi sporit considerabil după înființarea unei fabrici de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
edificatoare în privința cadrului general, a posibilităților și a perspectivelor ce trebuiau asigurate dezvoltării întreprinderii proiectate. Astfel, pentru construcția fabricii, pentru adăpostul lucrătorilor și auxiliarele aferente se cerea un teren în suprafață de 300 fălci, situat pe valea Bistriței "lângă satul Vadul Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]