4,070 matches
-
caracterului controversat al publicisticii argheziene: o tentativă de cartografiere a acestui tip de discurs cu un instrumentar diferit față de cel folosit până acum, cu scopul explicit de a-i conferi o percepție proaspătă și, prin asta, de a-i imprima valențe noi, e supusă riscului unui derapaj spre artificial, prin frecventarea unei piste false, neproductive. Oricum, e vorba de o latură prea puțin cercetată, iar depășirea abordărilor strict estetiste ar putea constitui o provocare pentru orice tânăr exeget. Găsim îndreptățită remarca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi o face radical, direct, într-o manieră tranșantă. Adevărurile sale au un caracter axiomatic, de aceea nu se întemeiază pe demonstrații decât rareori. În discursul de tip manifest, enunțul dat ca adevăr incontestabil din perspectiva poetului dobândește, în timp, valențe aforistice printr-o veritabilă carieră a citării. Spicuim doar câteva dintre cele mai sonore: "A "înjura" e o artă literară tot atât de spinoasă ca și lauda, în acatiste, în sonete sau la... notițe". "A scrie, a face din nou și într-
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
denotativ. Desigur că decodarea corectă depinde, esențialmente, de orizontul cognitiv al cititorului și de disponibilitatea sa de a traduce imaginea în argument. Pentru Arghezi, teoretizarea în sensul de critică (de)valorizantă dublează, în subsidiar, practica poetică și, prin urmare, dobândește valențele unui discurs prodomo: uneori explicit, în care formulările exprimă o atitudine defensivă directă (bunăoară, în Dintr-un foișor), alteori, prin enunțuri axiomatice, afirmînd categoric propriile convingeri, ca o modalitate imperativă de a-și susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu-l înțeleg". 5.2. Poetica violenței. Pentru Marc Angenot, "pamfletul ar fi polemica în mod particular violentă, explozivă"181, ceea ce presupune, din partea autorului, o depășire asumată a cadrului polemic și accederea într-un univers în care agresivitatea condeiului capătă valențe simbolice, devenind, într-o consacrată viziune hermeneutică, un "act ritualic de magie neagră"182. Așa cum am arătat în paginile destinate exegezei pamfletului arghezian, marca estetică a publicisticii sale rezidă în forța de transfigurare a ficțiunii alegorice, căreia însuși poetul îi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în esență, funcția polemică a acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai expresivă ipostază a analogiei. Alături de funcția-trop, metafora polemică dobândește valențele persuasive ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
figura intelectualului de secol XIX, în sensul atribuit de Julien Benda termenului, implicat în dezbaterile socio-polictice ale momentului și preocupat, în plan concret, de soarta națiunii. El își asumă responsabilitatea argumentului probatoriu și, astfel, își legitimează un discurs angajat, cu valențe etice, justificabil ori de câte ori Adevărul (cel istoric, mai ales) ajunge în situație de criză și devine disputabil. Într-un atare tip de discurs, dimensiunea estetică este secundară și se subordonează scopului polemic. Discursul publicistic arghezian, venind pe firul unei de-acum
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
eminescian din perspectivă retorică, Monica Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune explicativă, euristică, după inspirata formulă a Monicăi Spiridon. Scrisul jurnalistic se naște, la Eminescu, dintr-un imbold etic și presupune, înainte de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
personalitatea și biografia autorului său. Format în perioada maturității presei românești și având șansa de a veni după Eminescu, Arghezi liricizează discursul gazetăresc într-o manieră atât de personală încât îi va impune, ca și antedecesorul său, însă cu alte valențe, un statut paradigmatic. Sedus de substanța magică a cuvântului, poetul Agatelor negre va ceda impulsului ludic de a transforma realul evenimențial în poezie, de cele mai multe ori. Acest lucru nu înseamnă că, atunci când rămâne cantonat în actualitatea imediată, devine prozaic, așa cum
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deschisă, unde competiția este indisolubil legată de norme. Pentru polemist, ironia este singura modalitate de a "fenta" rigorile cadrului polemic și de a-și asuma libertatea creativă. Iată o definiție care plasează sintetic ironia într-o perspectivă poliedrică, etalându-i valențele: "Ironia este un mod de a scrie, dar și un mod de contemplare a existenței, o tehnică și nu mai puțin o viziune estetică, un procedeu retoric, dar și o filosofie"240. Ar fi încă multe de spus despre spiritul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se în registrul comicului buf sau absurd, adeseori printr-o evadare jucăușă în imaginar, unde "înscenarea" traduce
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diferite idei. Scopul acesteia este de a transmite și apoi de a recepționa un mesaj. Comunicarea având o multitudine de metode de exprimare, este o activitate complexă, care necesită o pregătire pentru a asigura efectul dorit. În școală, ea capătă valențe speciale, datorită specificității activității instructiv-educative și ca urmare acest mediu impune respectarea unor cerințe de bază. Clasa școlară, având ca scop principal realizarea actului învățării, se ocupă atât de individ cât și de întreg colectivul. Școala are menirea de a
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
autoevaluării pot fi folosite pentru a le compara cu cele ale colegilor, pentru a le prezenta periodic părinților și pentru a-și completa portofoliul său . II.1. Considerații generale asupra autoevaluării realizate de elevi O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea elevilor. Autoevaluarea poate să pornească de la autoaprecierea verbală și autonotarea supravegheată eventual de învățător. Pentru perfecționarea practicilor de evaluare, urmează o centrare pe obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
2. Am fost surprins de faptul că... 3. Am descoperit că... 4. Am folosit metoda...deoarece... 5. În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăți... Grilele de autoevaluare permit elevilor să-și determine, în condiții de autonomie, eficiența activităților realizate. Valențele formative ale activităților de autoevaluare pot fi sintetizate astfel: ajută elevul să se implice în procesul evaluării și în felul acesta să conștientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce îl face să înțeleagă și să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
un factor important în dezvoltarea psihologică a omului.” Nu putem concepe un proces de instruire și formare fără a implica componenta autocunoașterii și autoaprecierii obiective, de altfel ea desemnând o caracteristică a psihicului uman, o trăsătură fundamentală a personalității omului. Valențele acestei metode alternative au fost edificate de către Marin Manolescu, în următoarea prezentare: * dezvoltarea capacităților de autocunoaștere și de autoevaluare; * compararea nivelului la care au ajuns elevii în raport cu cel cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale; * dezvoltarea și susținerea unui
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
-i totuși un sens și găsește pistele, explicându-i demersul său, și aceasta cu scopul de a l face conștient pe acesta de procesele și situațiile mentale puse în joc”. II.2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
comunicării. Alte trei cicluri într-un singur an (1967) Alfa, Roșu vertical, Oul și sfera pun în chestiune "polul istoric", dar și somnul și moartea, păsările, muzica, vegetalul; se invocă mai ales nevoia de consonanță și nu în ultimul rând valențele cuvântului-vehicul. Câteva texte (Mă asemui unui copac, Raid în interiorul pietrelor, Ninge cu ochi) relevă un alt ceremonial al spunerii, mai puțin crispant, categoric mai fluent, o dată cantilenat-confesiv, alteori poznaș-jucăuș ori alegoric-simbolic. Cuvintelor li se restituie, uneori, savoarea primară, frustă, naivă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
H. Delporte, 1995; J.-P. Duhard, 1995; J. Hahn, 1995; B. Klima, 1995; J.-P. Mohen, 1995; M. Otte, 1995; Ph. Walter, 1995). În literatura românească de profil, puțini specialiști s-au „aventurat” în evidențierea artei antropomorfe feminine și a valențelor spirituale ale reprezentărilor (A. Nițu, ms., 1980; D. Monah, 1992; 1997; V. Chirica, 2004a; 2004b; 2006; V. Chirica, M.C. Văleanu, 2008). Este important de precizat faptul că în literatura consultată sau numai indicată se găsesc foarte rar informații cu privire la aspectele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
muritori, el îi protejează. Fiindcă pentru greci, ca și în Biblie, a-i vedea pe zei în față poate fi mortal); în al doilea rând, credem că este vorba de substituirea omului prin animalul de sacrificiu, dar și a doua valență a substituirii forței și agilității animalului de către om (cu precădere de către bărbatul-vânător) (V. Chirica, 2006, p. 25-27). O foarte bogată și variată categorie de manifestări cultice au avut comunitățile cucuteniene dacă le raportăm la numărul mare de machete de sanctuare
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sacralizantă este bine cunoscută), dar și prezența efectivă a elementelor de decor, din lumea vegetală, simbolizează, după opinia noastră, calitatea Marii Divinități de creare a lumii vii, de protecție, de legătură a acesteia cu lumea de sus, arborele vieții, cu valențe cosmice având tocmai acest rol de legătură. O alta temă ce apare ca element de creație artistică religioasă o constituie reprezentarea mâinii pe ceramica precucuteniană și cucuteniană, îndeosebi cu referire la orante. Precizăm că și aceste imagini-simbol își au originea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și în iconografia creștină (V. Chirica, 2006, p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip Precucuteni-Tripolie, este deosebit de interesantă și aduce noi valențe în ceea ce privește semnificațiile spirituale ale posibilelor manifestări cultice, cu caracter religios, obligându-ne să revenim din nou la scrierile lui M. Eliade (1992, passim). * Revenind la imaginea orantei în arta preistorică, vom constata că, prin această realizare canonică, artiștii epocii au
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
înălțării” schopenhaueriene, însă nu cu valoare negativă, ca la marele gînditor german, ci stimulatoare, prin exemplaritatea destinului tragic, de noi și noi energii spirituale. Nu întîmplător generații de creatori s-au străduit să permanentizeze în conștiința publicului drama păstorului, cu valențele ei filosofico-estetice, considerînd-o unul dintre „miturile fundamentale” ale etnicului. Din cîte se cunoaște, prozatorul însuși își modela destinul lumesc și scriitoricesc în armonie cu imaginea „primului” păstor-poet. Și nu se credea singurul în această iluzionare. Întreaga breaslă a oierilor de la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
studiați cu privire la greșelile ce se manifestă în aceste probe de aruncări, cauzele greșelilor, și am prezentat succinct exerciții de corectare a acestora. 3.4. Metode de învățare 3.4.1. Sistemul metodelor de învățare a tehnicii Conceptul de metodă capătă valențe specifice în procesul didactic. I. Cerghit (2006, pag 17, 18) consideră că pentru profesor metoda reprezintă o cale de organizare și conducere a activității de învățare a elevului, o cale de conducere spre construcția cunoașterii individuale a acestuia, un instrument
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ciclul primar, am diversificat gama de jocuri, introducând în cadrul acestora jocurile-exercițiu, pentru stimularea exprimării verbale, pentru despărțirea propozițiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe și a silabelor în sunete. Aceste jocuri-exerciții trebuie orientate pe coordonate sigure, care să vizeze cultivarea valențelor exprimării directe, spontane, naturale. Înțelegerea noțiunii de sunet am realizat-o prin perceperea auditivă, iar litera prin perceperea vizuală, cunoscând faptul că la clasa I, corectitudinea cititului și scrisului depinde în mare măsură de nivelul la care se realizează pronunția
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
clape albe/negre). Figurația scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc fundamental de investigare a valențelor timbrale ale registrelor claviaturii, realizând astfel echivalențe sonore ce corespund nu doar efectelor acustice specifice evenimentului evocat, ci oferind deopotrivă proiecțiile stilizate ale unor imagini vizuale sau cinetice. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Les fées
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
romanului metoda formalistă. 9. Jan Mukarovsky, Introducere la Mâchuv Măj, Praga, 1928, pp. IV- VI. 10. Cf. "Nici acțiunea propriu-zisă, nici personajele unui roman nu pot fi rezumate... acțiunea și personajele nu sînt clare decît ca precipitate ale memoriei ; totuși, valență emotivă au numai în soluție" (C. H. Rickword, A Note on Fiction, în culegerea Toward Standards of Criticism, apărută sub îngrijirea lui F. R. Leavis, Londra, 1935, p. 33). Capitolul 12 Modul de existență al operei literare 1. Cf. bibliografia capitolului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]