1,632 matches
-
diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor. Atunci când nu există un consens cu privire la sensul unor cuvinte ca valoare, moralitate sau echitate, se valorizează această ambiguitate pentru impunerea unui punct de vedere sau anularea altuia. Impunerea intensiunii "apare când vorbitorul pretinde că intensiunea folosită de el este singura corectă"107, în condițiile în care se pot identifica mai multe accepțiuni. Putem ilustra prin termenul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
pozitivă, aceea de a nu publica orice, fără argumente, într-un limbaj neadecvat, ci de o autocenzură care poate merge până la mistificarea unei stări de lucruri prin omisiune, selecție și orientare. Jurnaliștii pot selecta din spațiul public acele evenimente care valorizează pe sprijinitor și pot ignora sau măcar trece în plan secundar acele evenimente care nu îl avantajează. În plus, pot orienta știrile, inclusiv prin invitarea doar a anumitor comentatori cunoscuți pentru convingerile lor partizane. V.3.3. Manipularea și legislatorii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
spune povestea implică un punct de vedere personal, probabil unul singular. Povestea este spusă din perspectiva interpretativă cu care s-a început demersul. În fapt, poveștile pe care le spunem sunt dominate sau chiar conduse de valori; ele exprimă ceea ce valorizăm noi cel mai mult și furnizează cheia modului în care ne construim propriile semnificații. Probabil ceea ce contează cel mai mult într-o poveste a vieții este ca aceasta să fie credibilă, mai degrabă decât adevărată. Realitatea subiectivă este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
îde sănătate, educație și petrecerea timpului liber), servicii la domiciliu îsupravegherea copiilor mici, asistență pentru persoanele aflate în dificultate). Piețele vor reorienta progresul tehnic spre industriile sănătății, dar mai cu seamă spre industria alimentară, spre educație și mediu. Ele vor valoriza mai mult timpul trăit decât timpul stocat și serviciile mai mult decât produsele industriale. Vor impune gratuitatea timpului stocat și plata spectacolului în direct. Vizionarea de filme va fi gratuită, însă cinefilii vor plăti pentru a-i vedea pe aceiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
domnește în toaletele noastre nu este, poate, decât o încercare de exorcizare brutală a unui întreg lanț de imagini matriciale (în sens bachelardian, populând structurile de adâncime ale psihicului) prin care tot ceea ce are legătură cu acest proces fiziologic este valorizat negativ. Pentru Tanizaki însă, ca reprezentat al unei alte culturi, acest exercițiu de sublimare nu funcționează, dimpotrivă: "Mai degrabă ești îndemnat, pornind de la curățenia pe care o vezi, să te gândești, prin transfer, la ceea ce rămâne nevăzut. Este mai bine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fețe nemachiate, limbaj firesc etc.) „este mai apropiată de ținta teatrală urmărită decât cea de-a doua”. Prin urmare, într-un text care formulează ideea definirii teatrului prin tensiunea dintre organic și anorganic, animat și inanimat, natural și artificial, Craig valorizează artificiul în măsura în care acesta izbutește să deplaseze corpul viu spre marionetă și spre mască, animatul, organicul spre inanimat, spre anorganic și să apropie astfel actorul de statuie. Teatrul poate fi salvat numai apelând la marionetele inanimate, veritabile echivalente ale statuilor sacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relație magico-erotică în măsură să îmblânzească („lege”) fiara. De data aceasta, fecioara uzează de „legături” mai subtile și mai imateriale chiar decât cele folosite de zeii aseni în vederea legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică, neîmblânzită, masculină a spiritus mercurialis (vezi și aspectul falic al cornului). Întâlnirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
protestul din România o activitate politică de contestare a legitimității regimului democratic, așa cum au fost mineriadele. În același timp, protestatarii se dovedesc mai impregnați de valori post-materiale, chiar dacă aceste valori sunt mai curând o excepție la scara întregii societăți. Ei valorizează mai mult libertatea de expresie și resping mai puternic formele de autoritate. Ei pot fi văzuți ca apărători și promotori ai libertății, mai curând decât cetățeni alienați și ostili democrației. Iar dorința de libertate o componentă a post-materialismului este un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
serviciilor comunitare (din instituțiile de învățământ, din zona serviciilor de tip coafor, spălătorie Nufărul etc.) însemnau locuri de muncă pentru femei. Vizibilitatea socială a problemelor întâmpinate este diferită: prima situație este receptată ca ținând de problemele majore ale societății românești, valorizată în contextul restructurărilor generale din economie, iar cea de-a doua a fost tratată ca secundară, mai puțin importantă, eventual ca o problemă a comunității locale sau chiar ca o dificultate personală a unuia sau altuia dintre indivizi. De aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
gen. Măsurile reparatorii luate pentru acoperirea costurilor sociale ale tranziției au avantajat grupurile sociale ale bărbaților atât prin cuantumul ajutoarelor oferite, cât și prin imaginea publică formată în jurul fenomenelor economice care le-au cauzat. Discursul public al tranziției românești a valorizat diferit două concepte care se referă la fenomene economice similare. Astfel, apare o diferență importantă de percepție între șomaj și disponibilizări 2. „Disponibilizatul”3 din industria grea este un aspirant la statutul de victimă a tranziției care trebuie protejat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici ai statului asistențial și ai tipurilor patriarhale de comportament social. Educația tradițională valorizează trecutul și oprește evoluția culturală la un moment de la care individul pierde contactul cu schimbarea și se ancorează într-o cultură insuficientă și neexplicată. Această politică de mitologizare a trecutului nu va duce în final decât la atentatul la valori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul valului al doilea, al diferențelor. În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu afirmă că femeile sunt mai degrabă tolerate în sfera politicii. Acestora nu li se interzice direct, explicit accesul în anumite sectoare ale politicii, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
și nu întâmplător ele se află unde se află. Infrastructura economică, socială și cea culturală, potențialul global, capacitatea de expertiză și poziția geo-strategică sunt impor-tante, dar noi nu trăim numai din tradiție, din amintiri și nostalgii, ci încercăm să ne valorizăm înzestrările: factorul uman, potențialul extraordinar de învățământ-cercetare, cultură în sensul integral, generos al termenului și vocația civilizatoare. Nu este vorba de cercuri concentrice, nu este vorba de efecte de dominație, ci de o dezvoltare armonioasă valorificând potențialul fiecărei zone, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acestei distorsiuni e întărită de existența intereselor divergente între mandant și agent, aceasta fiind, pe de altă parte, condiția necesară existenței unei relații de agent. Acest aspect poate fi ilustrat prin cazul unui conducător urmînd o politică de creștere rapidă (valorizînd propria sa success story) și al acționarilor care consideră prea mari riscurile implicate. Aceste riscuri în divergență sunt legate atît de faptul că părțile contractante au drept obiectiv să-și maximizeze funcția de utilitate, dar și de faptul că ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tehnice și antreprenoriale interconectează cu cele socio-culturale ale vieții comunitare. Toate aceste cooperări și conexiuni creează rețele de tip fa-milial, generînd efecte deosebit de complexe. Districtul industrial este deci un sistem complex în care diferiții actori cooperează pe o bază voluntară, valorizînd o întreagă tradiție istorică, culturală, habitudinală, care oferă elemente cel puțin la fel de importante ca și stocul de capital disponibil, calificările dobîndite, volumul afacerilor, sau valoarea activelor financiare. Spiritul comunității locale, specificul său, este foarte important în articularea și succesul unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca fiind "second rate". Recunoscută fiind importanța acordată copilului pentru fericirea familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreare artificială. Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
recunoașterea, au avut nevoie de instanțe străine și Eliade, și Ionesco, și Cioran, și Brâncuși. Aceasta pare a fi o trăsătură nu tocmai fericită a culturii noastre (e un semn distinctiv al unei culturi mici?): singuri nu suntem capabili să valorizăm, să omologăm marii creatori. Acum, faptul că prea puțini scriitori români de azi optează să se fixeze, să trăiască în alte țări n-aș zice că e neapărat dramatic. Însă este îngrijorător că și cei care, fizic, s-au stabilit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ma-gazin de gadget-uri"24. Brandurile spun fiecare mici povești despre lume în acord cu spiritul timpului, cu modelele culturale sau/și cu structurile stabile ale culturilor naționale. Brandurile au puterea de a structura realitatea socială. Prin ele individul se valorizează ca actor social, adică își atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazează pe negocierea simbolică a pro-priului orizont de viață cu brandul. Care este mecanismul acestei legitimări? Pentru a-l explica, facem apel la modelul teoretic al sociologului și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și a pensiei garantate pe baza loialității și productivității nu se mai potrivesc cu mediul socioeconomic actual și nu mai reprezintă o investiție. De pildă, un studiu pe un lot de companii americane a arătat că numai 16% dintre companii valorizează loialitatea și numai 5% recompensează senioritatea 36. Dar ceva trebuie pus în locul loialității. Mai ales că populația tânără activă nu se mai proiectează în viitor în aceeași companie și, ca atare, nu mai acceptă să se supună unor practici sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
le provoacă anxietate, stres și sunt înregistrate ca fiind amenințătoare. Individualismul are în vedere gradul în care o cultură sprijină problemele individuale mai degrabă decât pe cele de grup sau colective și viceversa. De pildă, o cultură orientată spre individualism valorizează inițiativa personală, dreptul la viața privată și la opinie al fiecăruia. O cultură de tip colectivist presupune un cadru de tip familie extinsă sau clan care îi protejează pe membrii organizației în schimbul loialității. Dacă într-o cultură individualistă scopul este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
formularea obiectivelor pe termen lung și criteriile de evaluare a performanțelor sunt vagi, dar implicite, canalele de comunicare sunt informale, coordonarea se realizează pe baza recunoașterii valorilor și nu prin reguli (normativ vs. coercitiv), orientarea se realizează prin consens, este valorizată evitarea conflictelor și sunt prețuite relațiile informale active între foștii lucrători și conducere. Managementul brazilian înseamnă ierarhie și autoritate, statusul și puterea fiind importante; adoptarea deciziilor este centralizată, relațiile personale sunt mai importante decât sarcinile; sunt prețuite regulile pentru competitori
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
intimă cu valorile organizației [X] Încrederea că liderii seniori echilibrează interesele angajaților și pe cele ale companiei [X] Mândria de a spune altora că fac parte din companie [X] [X] Opiniile angajatului contează Scopul/misiunea organizației mă face să-mi valorizez munca [X] [X] Încredere în succesul viitor al organizației [X] [X] Existența celui mai bun prieten la locul de muncă [X] Încrederea că organizația va face schimbări adecvate în viitor [X] Încrederea că produsele și serviciile aduc beneficii reale și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]