3,102 matches
-
fi grupate în două mari categorii (Bănăduc Angela, 2007Ă: în sens restrâns, conceptul de biodiversitate desemnează diversitatea speciilor (“bogăția în specii”Ă și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice; în sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
bogăția în specii”Ă și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice; în sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ei au contribuit la succesul vieții pe Terra (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004): „Diversitatea speciilor este importantă deoarece sporește productivitatea și stabilitatea ecosistemelor”. Ținând cont de aceste componente, precum și de funcționalitatea care le caracterizează pe fiecare, considerăm că biodiversitatea reprezintă variabilitatea existentă în cadrul și între unitățile sistemice de organizare a materiei vii, ca o caracteristică intrinsecă a durabilității acesteia, rezultată din elasticitatea informațională care a permis valorificarea eficientă a resurselor limitate din mediu în diferite condiții date Acțiunile orientate spre conservare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
caz speciile descrise și care sunt recunoscute în prezent nu sunt unități comparabile pentru că ele au fost identificate în foarte multe cazuri pe criterii diferite, frecvent vor aparea erori în aprecierea biodiversității specifice (Dan Cogălniceanu, 1999). Diversitatea genetică (intraspecificăă reprezintă variabilitatea genotipurilor și genofondului din interiorul populațiilor unei specii, pe întregul saă areal de raspândire Omul este și un creator de biodiverstiate, nu numai un factor de erodare a acesteia. De-a lungul timpului, cel mai adesea prin metode empirice, comunitățile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
vedere energetic, fie prin creșterea abilității de dispersie. Caracteristicile care favorizează extinderea arealului unei specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
că, în lumina celor afirmate, nici genetica cantitativă nu ar trebui să se numească așa. Și poate nici ameliorarea animalelor care o are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic, iar prin intermediul metodelor statistice, sunt cuantificate fracțiunile din aceasta ce pot fi puse pe seama aditivității, interacțiunilor alelice și nealelice, mediului general și special, cu o anumită eroare totuși. Urmând linia, ameliorarea genetică a animalelor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
extrem de prețioase vis-a-vis de metodica de ameliorare aplicată și consecințele acesteia (Drăgănescu, 1970). Analiza genetică este o metodă cantitativă exactă de punere în evidență, la nivelul populației, a resurselor de materie primă pentru selecție. Aceasta din urmă se referă la variabilitatea populației din punct de vedere genetic, pentru că materia primă a selecției este variabilitatea genetică. Cunoscând faptul că orice program de ameliorare necesită o optimizare a planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Analiza genetică este o metodă cantitativă exactă de punere în evidență, la nivelul populației, a resurselor de materie primă pentru selecție. Aceasta din urmă se referă la variabilitatea populației din punct de vedere genetic, pentru că materia primă a selecției este variabilitatea genetică. Cunoscând faptul că orice program de ameliorare necesită o optimizare a planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm o definiție, prin istorie genetică înțelegem o acțiune obligatorie în managementul resurselor genetice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
scăderi numerice continue, până la o mărime efectivă ce a determinat intrarea în derivă genetică, fie au fost obiectul unor încrucișări de absorbție cu rase performante (competitive economic la momentul respectivă. Un alt factor care poate determina dispariția populațiilor este scăderea variabilității genetice ca urmare a aplicării unei intensități a selecției prea mari. O valoare mare a intensității selecției (deși de dorit pentru obținerea unor câștiguri genetice semnificativeă are repercusiuni negative din două considerente: pe de o parte creșterea consangvinizării și scăderea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
selecției (deși de dorit pentru obținerea unor câștiguri genetice semnificativeă are repercusiuni negative din două considerente: pe de o parte creșterea consangvinizării și scăderea mărimii efective, urmate de intrarea în derivă genetică, iar pe de altă parte scăderea drastică a variabilității genetice și limitarea astfel a câmpului de acțiune pentru selecția naturală (populațiile pot dispărea accidental prin apariția unor factori de mediu nefavorabili boli). În această ordine de idei, este binecunoscut situația rasei Holstein-Friză care se află în pericol de trecere
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în populație și durează în general 3-4 luni, în 1 , 2 sau 3 valuri, dispărând la fel de brusc cum au apărut. Etiopatogenie Gripa este determinată de Myxovirus influenzae, care aparține familiei Orthomyxoviridae. Virusul gripal prezintă trei tipuri antigenice majore: A cu variabilitate genetică mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa. Nucleocapsida conține acidul nucleic ARN și nucleoproteina specifică de tip, pe baza căreia se disting tipurile antigenice A, B și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
general 3-4 luni, în 1 , 2 sau 3 valuri, dispărând la fel de brusc cum au apărut. Etiopatogenie Gripa este determinată de Myxovirus influenzae, care aparține familiei Orthomyxoviridae. Virusul gripal prezintă trei tipuri antigenice majore: A cu variabilitate genetică mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa. Nucleocapsida conține acidul nucleic ARN și nucleoproteina specifică de tip, pe baza căreia se disting tipurile antigenice A, B și C. Învelișul extern (anvelopa) este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau 3 valuri, dispărând la fel de brusc cum au apărut. Etiopatogenie Gripa este determinată de Myxovirus influenzae, care aparține familiei Orthomyxoviridae. Virusul gripal prezintă trei tipuri antigenice majore: A cu variabilitate genetică mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa. Nucleocapsida conține acidul nucleic ARN și nucleoproteina specifică de tip, pe baza căreia se disting tipurile antigenice A, B și C. Învelișul extern (anvelopa) este de natură lipidică și are atașate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România, este cel mai agresiv
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asigurată de 7 flageli. Crește pe medii fastidioase tip Kelly. În prezent se cunosc 13 specii de borrelii, dintre care 3 au patogenitate umană: B. burgdorferi, B. Garinii și B. Afzelii. Variațiile genotipice și fenotipice ale speciilor patogene umane explică variabilitatea manifestărilor clinice. Epidemiologie Răspândirea speciilor de borrelii variază în funcție de zona geografică. Boala Lyme se întâlnește pe toate continentele, cu predominanță în emisfera nordică. Rezervorul natural poate fi reprezentat de mamifere (căprioare, rozătoare, câini, etc.) și păsări, dar transmiterea umană se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea unei enzime “cheie” (reverstranscriptaza), îi conferă atât capacitate citolitică, obișnuită pentru virusurile ARN, cât și capacitate de integrare și latență, comuna virusurilor ADN. Variabilitatea genetică crescută este cauzată de erorile apar în cursul replicării deosebit de active caracteristice HIV. Zilnic se produc 10 la 9 10 la 10 virioni, cu riscul apariției unei mutații la fiecare de 104 noi viruși. Cvasi-speciile sunt populații virale apărute
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin integrare în LT și alte celule cu receptori CD4, distrugerea LT CD4, disfuncția limfocitară cu secreție aberantă de cytokine și superantigene, disfuncția LB cu hiperγglobulinemie și deficit al răspunsului umoral. Anumite grupe genetice populaționale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
operație cezariană, interzicerea alăptării la sân, profilaxia antiretrovirală la nou-născut, începută imediat după naștere, continuată timp de 6 săptămâni Respectarea, în orice situație, a principiilor precauțiunilor universale. Deși fondurile alocate pentru descoperirea vaccinului protector antiHIV sunt uriașe, dificultățile legate de variabilitatea antigenică și limitările etice legate de testările pe voluntari temperează speranțele utilizării acestui vaccin în viitorul apropiat. De aceea, prevenția rămâne, deocamdată, cea mai importantă măsură de combatere a infecției HIV. 15 INFECȚIILE NOSOCOMIALE Obiective specifice cursului: Să definească infecția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
III însoțite fiind de dilatarea compensatorie a ventriculilor laterali. Captarea inelară a substanței de contrast la nivelul pereților chistului este de asemenea frecventă; s-a descris un număr infim de cazuri cu depuneri de calciu. RMN-ul ne oferă o variabilitate de forme de prezentare, funcție de conținutul de colesterol și proteine: 50% apar hiperintense (fig. 4.155), restul hipo sau izointense în T1; în T2 majoritatea chisturilor sunt hiperintense. Unele dintre ele pot avea aspect omogen, pe când în altele putem întâlni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abordarea acestei regiuni nu constă numai în complexitatea aparatului musculo- ligamentar care asigură stabilitatea și mișcările complexe ale capului dar și numărul mare de structuri neurovasculare vitale (zona bulbo-medulară, sistemul vertebro-bazilar, nervii cranieni inferiori IX, X, XI, XII) dar și variabilitatea lor anatomică [1]. EPIDEMIOLOGIE, CLASIFICARE Privind clasificarea tumorilor din această regiune cea mai importantă delimitare este dată de dura mater. În acord cu acest punct de vedere tumorile pot fi: Epidurale - reprezentate de tumori osoase primare - cordom, osteom, displazii fibroase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
circumferința dorsală a JCV asigură accesul de ambele părți ale liniei mediane putând fi combinată cu fuziunea atlanto-occipitală. Nu poate fi utilizată pentru leziunile ventral sau laterale. Postoperator pot apărea pseudomeningocele și fistule [1,10]. În concluzie, având în vedere variabilitatea patologiei joncțiunii craniovertebrale fiecare caz trebuie tratat individual abordând o tehnică chirurgicală cât mai simplă, sigură pentru pacient și care să-i aducă un beneficiu maxim. În cele mai multe cazuri de tumori intradurale nu este necaseară o rezecție osoasă extensivă, rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în care cei participanți la viața economică se cunosc foarte bine, va exista tentația de a nu folosi moneda în realizarea schimburilor, tocmai pentru că folosința monedei, pe termen lung poate distorsiona subiectul prin neechivalență de valoare, tocmai ca urmare a variabilității în sine a monedei. Oamenii vor ști că în condiții date de efort, munca lor pentru obținerea unui topor este de două ori mai grea decât munca vecinului pentru a obține un kg de lapte și vor schimba un topor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
stat în ansamblul său. Inflația duce la anomie socială, intercondiționând-se și întreținându-se reciproc. Moneda din hârtie este o creanță a deținătorului asupra emitentului. Acest drept nu ar trebui să fie tratat superficial sau chiar lipsit de respect. Că variabilitatea banilor este rezultatul acțiunii umane, este un fapt constatat și de către Irving Fisher "care încă de la 1928 a afirmat că variabilitatea extremă a banilor (adică a puterii de cumpărare) este în principal făurită de oameni, prin intermediul finanțelor guvernamentale, în special
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a deținătorului asupra emitentului. Acest drept nu ar trebui să fie tratat superficial sau chiar lipsit de respect. Că variabilitatea banilor este rezultatul acțiunii umane, este un fapt constatat și de către Irving Fisher "care încă de la 1928 a afirmat că variabilitatea extremă a banilor (adică a puterii de cumpărare) este în principal făurită de oameni, prin intermediul finanțelor guvernamentale, în special din cauza finanțării războaielor, precum și prin intermediul politicilor și al legislației bancare"1004. Prin inflație, cel care o provoacă își recunoaște intenția de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]