9,893 matches
-
ci și a oamenilor, rămași fără locuințe și cu avutul pierdut. Fenomenul a fost descris cu lux de amănunte de Toader Gh. Miron Boca, care dă și tabelul cu numele celor cu casele distruse. Ca urmare a alunecărilor de teren, vatra satului Lunca s-a mutat spre sud. Pe dealul Runcului, în urma scufundărilor de teren, s-au format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările de teren s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai păstrează decât 30% din teritoriu. Exploatarea irațională a pajiștilor (17% din suprafață din care 80% sunt pășune) a dus la înmulțirea plantelor toxice și a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu caracteristicile culturii carpo-dacice (urme de locuințe, vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din perioada secolelor VII-IX, dar și din perioada următoare, erau de trei tipuri: bordeiul, semibordeiul și locuințele de suprafață, de form rectangulară, cu colțurile rotunjite. Sunt construite din lemn și lut, cu suprafețe locuite modeste, conținând și „instalații de încălzire”, vetre de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o parte din Valea Berheciului, locuințele sezoniere se puteau muta din loc în loc, căutând terenuri fertile pentru agricultură sau locuri mai bune de pășunat pentru animale. După un timp, nu mai mult de 3-5 ani, locuitorii acelor cuiburi și vetre se întorceau la „câmpul de sus” sau „de jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a refăcut fertilitatea naturală a solului. Mutatul în cadrul aceluiași hotar însemna amenajarea unui loc de așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sus” sau „de jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a refăcut fertilitatea naturală a solului. Mutatul în cadrul aceluiași hotar însemna amenajarea unui loc de așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin curățitură, creându-se astfel vetrele de sat. Atunci când vetrele de sat au devenit insuficiente pentru a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a refăcut fertilitatea naturală a solului. Mutatul în cadrul aceluiași hotar însemna amenajarea unui loc de așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin curățitură, creându-se astfel vetrele de sat. Atunci când vetrele de sat au devenit insuficiente pentru a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos, într-o poiană, dând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin curățitură, creându-se astfel vetrele de sat. Atunci când vetrele de sat au devenit insuficiente pentru a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos, într-o poiană, dând naștere unui cătun (Moara lui Conachi - Pădureni) sau unui sat nou. Astfel așezările pătrund în bazinele superioare ale pâraielor, înaintând prin părțile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55% erau sate răzășești. în patrimoniul funciar al fiecărui sat - răzășesc sau clăcășesc - intra în mod obligatoriu vatra satului, locul unde era cea mai mare aglomerare de locuințe. începutul satului era marcat de baterea unui stâlp central, despre care aflăm din documentele de epocă. Un act de împuternicire din 1844, dat la mâna „fratelui nostru, Iorgu Năstacu, pentru ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iorgu Năstacu, pentru ca să fie știut că are voie să vândă partea ce ni se cuvine din țidula (act, înscris) Stâlpul lui Ion Rusu și baștina după moașa noastră Ioana, cum și din alte părți.” „Stâlpul lui Ion Rusu” desemnează „din vatra satului”, după cum „baștină” înseamnă, în context, moștenire. Despre stâlpul din Filipeni, vorbește documentul din 1584 de la Petru Vv: „... unde a fost Coste Călugărul, la Stâlpu, în mijlocu satului ce se cheamă Filipeni.” Nu numai vetrele de sat se însemnau cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ion Rusu” desemnează „din vatra satului”, după cum „baștină” înseamnă, în context, moștenire. Despre stâlpul din Filipeni, vorbește documentul din 1584 de la Petru Vv: „... unde a fost Coste Călugărul, la Stâlpu, în mijlocu satului ce se cheamă Filipeni.” Nu numai vetrele de sat se însemnau cu un stâlp. Și atunci când se stabileau hotarele, se marcau drumurile, se bătea câte un stâlp, așa cum întâlnim și în cercetarea făcută „în pricina dintre banul Ștefan Roset și răzeșii din Fruntești pentru Poiana Runcului”, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești pentru Poiana Runcului”, la data de 25 mai 1801, de către un boier rămas neidentificat, „ Își zice că din gios, unde au fost satul și biserica au pus stâlp, unde și astăzi se numește La Stâlp.” Stâlpul care marchează vatra satului este identic cu „talpa” satului care marchează actul de atestare, de întemeiere a satului, norma juridică în virtutea căreia se exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu în sus (nord) peste pârâu de Tache Iacobeanu erau curțile boierilor Sterian. Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu în sus (nord) peste pârâu de Tache Iacobeanu erau curțile boierilor Sterian. Vasile Tomescu își amintește de întinderea satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Satul era așezat pe malul drept al pârâului Dunavăț, pe stânga erau puține case. în jos, satul se întindea până la curtea lui Sterian”. Constantin M. Boca și Vasile M. Boca spun că „din spusele părinților și a altor oameni bătrâni, vatra satului ar fi fost cam pe unde trece astăzi șoseaua peste pârâul Dunavăț, pe unde locuiește familia Iacobeanu, preotul Cadar și familia Pușcuță. Unele aprecieri și precizări despre întinderea satului, cât și despre „poarta rnii” găsim în însemnările lui Toader
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poartă. Și Gavril Bădăluță ne lasă mărturia că cel care a bătut primul par în lunca Dunavățului și și-a făcut casă a fost acel Vasile Bârgăuanu. Aceștia sunt veniți prin 1820, după ce au stat un timp la Băcești. Dincolo de vatra satului care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-a făcut casă a fost acel Vasile Bârgăuanu. Aceștia sunt veniți prin 1820, după ce au stat un timp la Băcești. Dincolo de vatra satului care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după ce au stat un timp la Băcești. Dincolo de vatra satului care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
menținut până la începutul secolului al XIX-lea. Ieșirea din indiviziune a unor coproprietari s-a făcut în Filipeni și în Fruntești, ca peste tot în satele răzășești din Moldova, la cerere, după formula „cât mi se va alege” (partea din vatră de sat, cât din fânaț, din iaz, de moară, din pădure etc.), apoi s-a despărțit moșia mare și grupul de rude dintr-o parte de sat pe cete (ceata lui ..., din ceata lui ...) până când s-a ajuns la proprietatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a cătunelor, așezări mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a cătunelor, așezări mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]