KorAP: Find »[drukola/base=vecin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...466 >

11,633 matches

Corola-llms4eu/Law/257456

interconectare la nivelul Uniunii Europene; ... n) evaluarea impactului cheltuielilor cu realizarea investițiilor cuprinse în plan asupra tarifelor reglementate; ... o) corelarea planului de dezvoltare a RET pe 10 ani cu planuri similare ale rețelelor de transport al energiei electrice din țările vecine, rezultat în urma colaborării cu OTS vecini, cu evidențierea obligațiilor care revin OTS și a pozițiilor din planul de dezvoltare a RET pe 10 ani implicate în aceste corelări/ colaborări; ... p) analiza comparativă a proiectelor de investiții din care să

PROCEDURĂ din 6 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257456]
art. 21 , astfel: a) investiții esențiale; ... b) investiții necesare; ... c) investiții justificabile. ... (2) Investiții esențiale sunt acele investiții care au ca scop asigurarea siguranței în exploatare a rețelei și eliminarea congestiilor de rețea, inclusiv pe liniile de interconexiune cu sistemele vecine, precum și a continuității în alimentarea cu energie electrică. Acestea includ, fără a se limita la, următoarele: a) realizarea de noi linii electrice, inclusiv de interconexiune și de noi stații electrice, retehnologizarea, modernizarea, creșterea capacității liniilor/stațiilor și posturilor de transformare

PROCEDURĂ din 6 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257456]
Corola-llms4eu/Law/272242

externe terestre a UE, în procent de aproximativ 16%. În conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării*4), România a întreprins și continuă demersurile legate de delimitarea mării teritoriale și a zonelor economice exclusive/platoului continental de cele ale statelor vecine. *4) Decizia 98/392/CE: Decizia Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea, de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a Părții

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
competente asigură un nivel adecvat de securizare a frontierei, situația la frontierele României fiind sub control și monitorizată permanent. Totodată, în vederea prevenirii și combaterii traficului de migranți și a altor forme de criminalitate, se desfășoară acțiuni comune cu statele vecine, în special cu Serbia și Ungaria. Starea de conflict din Ucraina a generat creșterea fluxului de persoane care trec frontierele naționale, pe sensul de intrare în țară, context în care la nivel național au fost stabilite măsurile necesare preluării de

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
sistemului național de supraveghere în acord cu evoluția tehnologică și noile modalități de săvârșire a infracțiunilor transfrontaliere, implementarea la timp și eficientă a noilor sisteme de informații la scară largă (EES, ETIAS, SIS) și cooperarea cu autoritățile similare ale statelor vecine. Asigurarea securității europene reprezintă un obiectiv la care România contribuie permanent printr-o implicare operațională de nivel ridicat, constant fiind unul dintre principalii contributori la operațiunile comune desfășurate de FRONTEX. Secțiunile de frontieră prezintă următoarele particularități: La frontiera cu Republica

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
existența a numeroase căi de comunicații, care permit deplasarea rapidă a migranților. ... În acest context, la frontiera cu Serbia, România beneficiază de un dispozitiv solid de securitate, asigurat inclusiv cu sprijinul FRONTEX, precum și de o colaborare constructivă cu statul vecin, tendințele migraționiste fiind gestionabile, după cum ilustrează și statisticile Frontex privind trecerile ilegale ale frontierelor la nivel UE. La frontiera cu Ucraina și Republica Moldova continuă să se manifeste riscul traficului ilicit cu țigarete și alte produse din tutun prelucrat

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
armat au constat în declanșarea unor valuri considerabile de refugiați din Ucraina către statele învecinate și formarea de aglomerări la punctele de trecere a frontierei. În decurs de o săptămână, aproximativ 1.000.000 persoane au traversat frontierele dintre Ucraina și țările vecine. UE s-a declarat „deplin pregătită” să primească refugiați ucraineni, Europol a operaționalizat un nou canal de comunicații în rețeaua SIENA, Frontex a anunțat trimiterea de ofițeri din Corpul Permanent la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, iar Președinția

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
SIENA, Frontex a anunțat trimiterea de ofițeri din Corpul Permanent la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, iar Președinția UE a solicitat actualizarea continuă a nevoilor și coordonarea urgentă a întregii asistențe necesare pentru statele membre, Ucraina și statele vecine cele mai afectate. Până la începutul lunii martie 2022, mișcările curente ale populației ucrainene nu s-au reflectat într-o creștere majoră a solicitărilor de azil*12). *12) Potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA). La nivel național, ofensiva militară a Federației

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
Astfel, se constată tentative de ieșire frauduloasă din țară săvârșite de persoanele care au intrat ilegal pe teritoriul României, mare parte dintre acestea fiind solicitanți de azil. Pentru gestionarea situației descrise, organele poliției de frontieră cooperează cu cele ale statului vecin, la nivelul punctelor de trecere a frontierei, în cadrul controlului efectuat în comun, în vederea depistării persoanelor ascunse în mijloace de transport, iar în proximitatea punctelor de trecere a frontierei, autoritățile naționale desfășoară acțiuni integrate pentru prevenirea și combaterea tentativelor

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
fiecare stat efectuează propriile verificări), aspect care contribuie la trecerea frontierei în mod fluent. De asemenea, având în vedere faptul că teritoriul României este inclus în spațiul vamal al UE, în punctele de trecere situate la frontiera cu statele membre vecine nu se efectuează controlul vamal, însă, în cazul unor suspiciuni întemeiate, organele poliției de frontieră pot contacta autoritatea vamală și/sau fiscală, după caz, în baza protocoalelor de cooperare. România are încheiate acorduri de mic trafic cu Republica Moldova și cu

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
stabilirii priorităților organizației, pe termen mediu și lung. Conștientizarea situației la frontieră se realizează prin intermediul celor 6 structuri teritoriale din cadrul PFR care corespund centrelor regionale de coordonare (CRC), dintre care 5 inspectorate teritoriale, situate la frontiera cu statele vecine și Garda de Coastă, care asigură observarea și securitatea zonei la Marea Neagră. La rândul lor, acestea au în coordonare centre locale de coordonare (CLC), la nivel de sectoare ale poliției de frontieră și grupuri de nave, în subordinea cărora

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
specificului frontierei, însă, având în vedere cerințele operaționale generate de noile amenințări și ținând cont de avansul tehnologic în domeniu, sunt necesare atât modernizarea actualelor sisteme de supraveghere, în special a sistemelor de avertizare timpurie aflate la frontiera cu statele vecine terțe, cât și implementarea unor sisteme noi. Din perspectiva supravegherii maritime, o condiție esențială pentru managementul integrat al frontierei este necesitatea armonizării programelor de înzestrare ale MAI cu cele ale MApN, în ceea ce privește domeniul tehnologiilor de ultimă generație

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
ca punct unic de contact, care cooperează și face schimb de date și informații cu centrele regionale și locale de coordonare, cu celelalte centre naționale de coordonare ale SM, precum și cu FRONTEX. La nivel regional, corespunzător frontierei fiecărui stat vecin, respectiv Marea Neagră, sunt organizate 6 Centre Regionale de Coordonare, iar la nivelul fiecărui sector al poliției de frontieră/ grup de nave funcționează 82 de Centre Locale de Coordonare. O parte din atribuțiile Centrului Național de Coordonare sunt delegate centrelor

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
a tuturor autorităților cu atribuții pe apă la nivel național. Această inițiativă completează imaginea situațională națională privind supravegherea maritimă și aduce valoare adăugată pentru EUROSUR. Pentru crearea unui tablou situațional național complet, România implementează mecanisme de cooperare eficiente cu statele vecine, atât la frontiera internă, cât și cea externă. Astfel, prin intermediul centrelor/punctelor comune de contact care funcționează la nivelul PFR, situate pe segmentele de frontieră cu statele vecine, se asigură un schimb rapid de informații ce acoperă problematici de natură

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
tablou situațional național complet, România implementează mecanisme de cooperare eficiente cu statele vecine, atât la frontiera internă, cât și cea externă. Astfel, prin intermediul centrelor/punctelor comune de contact care funcționează la nivelul PFR, situate pe segmentele de frontieră cu statele vecine, se asigură un schimb rapid de informații ce acoperă problematici de natură polițienească, vamală și fiscală. Răspunsul operațional La nivel național, MAI îndeplinește funcția de punct național de contact pentru acoperirea tuturor tipurilor de criză transfrontalieră în domeniul ordinii și

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
criză generată de intrarea în țară a unui număr masiv de imigranți/persoane provenite din zone de conflict. Documentele de planificare abordează, în principal, aspecte privind: – scenarii de risc și probabilitatea de producere a acestora; ... – monitorizarea evoluției situației operative în țările vecine și statele de tranzit; ... – identificarea senzorilor de avertizare privind apariția unui aflux masiv de imigranți/refugiați; ... – manevra de forțe; ... – modul de acțiune a autorităților cu responsabilități în domeniu, inclusiv a celor cu rol de sprijin, conform scenariilor de risc și pe

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
raportate lunar de statele membre UE, statistici implementate de state terțe din zona Balcanilor de Vest în platforma SAS*34) în cadrul Operațiunilor FRONTEX, a rapoartelor transmise de ofițeri detașați în operațiuni internaționale și a datelor statistice raportate de statele terțe vecine, precum și surse deschise de informare. *32) Sistem Informatic de Raportare a Evenimentelor. *33) Indicatorii FRAN (FRONTEX Risk Analysis Network) - trecere ilegală în afara PTF, trecere ilegală în PTF, date privind facilitatorii identificați, ședere ilegală, refuzul intrării, azil, returnări, fluxul

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
la nivelul PFR este gestionată relația cu ofițerul de legătură al FRONTEX pentru România, Ungaria, Croația și Slovenia. România va continua demersurile pentru dezvoltarea cooperării prin extinderea schimbului de informații, participarea la operațiuni comune, organizate de Agenție și cu statele vecine, inițierea/promovarea de acte normative de interes comun, realizarea de analize de risc integrate, continuarea schimbului de experiență, pregătirii comune, cooperării în culegerea și prelucrarea informațiilor, realizarea de investigații, precum și utilizarea în comun a bazelor de date. O componentă importantă

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
instituțiile, organismele, birourile și agențiile relevante ale Uniunii Cooperarea internațională are la bază acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în domeniul cooperării polițienești, judiciare, returnare și readmisie. Această cooperare se desfășoară pe mai multe planuri, astfel: – cooperarea cu toate statele membre vecine; aceasta presupune cooperarea bilaterală și multilaterală între statele membre vecine în domeniul combaterii infracționalității, situațiilor de urgență și imigrației ilegale, în baza unor analize de risc, planuri și acțiuni comune; ... – cooperarea cu agențiile și organismele de specialitate; aceasta presupune colaborarea

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
are la bază acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în domeniul cooperării polițienești, judiciare, returnare și readmisie. Această cooperare se desfășoară pe mai multe planuri, astfel: – cooperarea cu toate statele membre vecine; aceasta presupune cooperarea bilaterală și multilaterală între statele membre vecine în domeniul combaterii infracționalității, situațiilor de urgență și imigrației ilegale, în baza unor analize de risc, planuri și acțiuni comune; ... – cooperarea cu agențiile și organismele de specialitate; aceasta presupune colaborarea și participarea activă la structurile: INTERPOL, FRONTEX, EUROPOL, SELEC, BESA

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
prin intermediul atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură, în materie de migrație; participarea la diferite forme de cooperare regională; schimbul de informații, prin intermediul Centrelor/Punctelor de contact; cooperarea cu autoritățile competente din statele membre UE și statele terțe vecine, pe linia prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere și migrației ilegale; implementarea de măsuri în statele terțe vecine, țările de origine și tranzit, cu potențial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, precum și gestionarea eficientă a rezervei naționale EBGT

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
forme de cooperare regională; schimbul de informații, prin intermediul Centrelor/Punctelor de contact; cooperarea cu autoritățile competente din statele membre UE și statele terțe vecine, pe linia prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere și migrației ilegale; implementarea de măsuri în statele terțe vecine, țările de origine și tranzit, cu potențial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, precum și gestionarea eficientă a rezervei naționale EBGT. ... 2.5.7. Cooperarea cu țările terțe Cooperarea cu statele terțe vecine se realizează prin aparatul împuterniciților de frontieră

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
ilegale; implementarea de măsuri în statele terțe vecine, țările de origine și tranzit, cu potențial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, precum și gestionarea eficientă a rezervei naționale EBGT. ... 2.5.7. Cooperarea cu țările terțe Cooperarea cu statele terțe vecine se realizează prin aparatul împuterniciților de frontieră și comisiile mixte interguvernamentale de frontieră. Aceasta presupune întărirea securității pe baza unui mecanism adecvat de colaborare privind schimbul de informații, canale de comunicații special alocate, puncte și centre de contact și proceduri

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
cu statele terțe cunoscute ca având un potențial ridicat de imigrație ilegală va fi realizată prin acorduri, încheiate la nivel UE și prin acorduri bilaterale. La nivelul PFR funcționează 7 Centre/Puncte Comune de Contact teritoriale, situate la frontiera cu statele vecine, prin intermediul cărora se realizează un schimb de informații rapid privind persoanele, documentele, autovehiculele sau obiectele suspecte, în vederea prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere. România participă și în cadrul altor mecanisme de cooperare cu statele terțe, precum Forumul de Cooperare

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]
Azil, Refugiați (MARRI), Convenția de Cooperare în Sud-Estul Europei (PCC SEE), Strategia UE privind Regiunea Dunării (SUERD), Misiunea UE de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) precum și în cadrul unor acorduri interguvernamentale între România și țările vecine și convenții de înfrățire instituțională. Forumul de cooperare la Marea Neagră (FCMN) este un instrument de cooperare al statelor riverane Mării Negre (România, Republica Bulgaria, Turcia, Ucraina, Georgia și Rusia), care are ca scop dezvoltarea cooperării pentru asigurarea securității și

STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/272242]