2,460 matches
-
atât de stație de releu între nucleii vegetativi intraaxiali și organele subordonate acestora, cât și de centrii reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Ganglionii vegetativi simpatici sunt reprezentați de lanțul simpatic laterovertebral alcătuit din ganglionii dispuși metameric de o parte și de alta a coloanei vertebrale și conectați prin fibre nervoase. La rândul său, trunchiul simpatic este conectat funcțional printr-o rețea plexiformă situată pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de o parte și de alta a coloanei vertebrale și conectați prin fibre nervoase. La rândul său, trunchiul simpatic este conectat funcțional printr-o rețea plexiformă situată pe fața anterioară a aortei toraco-abdominale sau a unora din ramurile sale. Ganglionii vegetativi parasimpatici sunt reprezentați de ganglionii ciliar, submandibular, otic, pterigopalatin și previscerali (toracici, abdominali, pelvini). Pe plan structural, De Castro (citat de Monmier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi. Reprezentarea lor procentuală diferă de la un ganglion la altul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aortei toraco-abdominale sau a unora din ramurile sale. Ganglionii vegetativi parasimpatici sunt reprezentați de ganglionii ciliar, submandibular, otic, pterigopalatin și previscerali (toracici, abdominali, pelvini). Pe plan structural, De Castro (citat de Monmier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi. Reprezentarea lor procentuală diferă de la un ganglion la altul. În ganglionul cervical superior de exemplu, cele trei tipuri de celule se găsesc în proporție de 27%, 50% și 23%, în timp ce în ganglionul stelat raportul este 17%, 67% și respectiv 16
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
67% și respectiv 16%. După Botar (1937), lanțul ganglionar laterovertebral, primind numai fibre preganglionare de natură simpatică, ar îndeplini rol de centru periferic al căilor simpatice cu destinație somatică, în timp ce ganglionii prevertebrali ar fi sediul centrilor de convergență a fibrelor vegetative viscerale de origine atât simpatică, cât și parasimpatică. Căile parasimpatice somatice sunt reprezentate, de parasimpaticul spinal descris de Ken-Kure. Pe plan structural, De Castro (citat de Monnier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi: celule cu diametrul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de convergență a fibrelor vegetative viscerale de origine atât simpatică, cât și parasimpatică. Căile parasimpatice somatice sunt reprezentate, de parasimpaticul spinal descris de Ken-Kure. Pe plan structural, De Castro (citat de Monnier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi: celule cu diametrul de 35-55 (mari), de 25-32 (mijlocii) și de 15-22 (mici). Reprezentarea lor procentuală diferă de la un ganglion la altul. În ganglionul cervical superior, de exemplu, cele trei tipuri de celule se găsesc în proporție de 27%, 50
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prevertebrali. Excepție fac doar fibrele simpatice de pe traiectul marelui splanhnic, care inervează medulosuprarenala și care, deși sunt preganglionare, merg direct la glandă. Primii doi ganglioni cervicali și ultimii ganglioni lombosacrați, neavând ramuri comunicante albe proprii, primesc fibre preganglionare de la centrii vegetativi medulari prin cordonul intermediar al simpaticului laterovertebral din regiunea respectivă. La rândul lor, filetele postganglionare se distribuie fie viscerelor, fie organelor vieții de relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie viscerelor, fie organelor vieții de relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
11 și 12 ai simpaticului toracal ia naștere uneori splanhnicul inferior sau renal, care se termină la nivelul ganglionului aorticorenal. Pe de altă parte, întregul lanț ganglionar toracic trimite ramuri comunicante cenușii la nervii rahidieni corespunzători, pentru a asigura inervația vegetativă simpatică a pereților toracali și abdominali. I.2.1.11. Simpaticul lombar Este continuarea lanțului ganglionar toracic la nivelul regiunii lombare. După ce străbate diafragmul între pilierul accesor și arcada mușchiului psoas, acesta coboară în jos și înăuntru, tinzând să devină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din măduva dorsală inferioară, iar cele postganglionare merg la viscerele pelvine fie pe calea plexului aortic, fie prin nervul presacrat rezultat din unirea lor, ca principal constituent al plexului hipogastric. Ramurile comunicante cenușii se alătură nervilor rahidieni lombari, asigurând inervația vegetativă a membrului inferior. I.2.1.12. Simpaticul sacrat Continuă lanțul ganglionar lombar în pelvis. Cele 3-4 perechi de ganglioni mici care-l compun sunt situate înăuntrul găurilor sacrate anterioare. Atât între ganglionii de aceeași parte, cât și între lanțul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglioni micști. De aceea descrierea lor, ca și a plexurilor din care fac parte, este mai indicată după datele de anatomie funcțională a parasimpaticului periferic. I.2.1.14. Parasimpaticul cranio-sacrat Este cea de a doua componentă a sistemului nervos vegetativ, care spre deosebire de simpatic, provine de la extremitățile nevraxului. Ca și simpaticul, se compune din nuclei de origine și căi neuroefectoare eferente, formate din doi neuroni, ce se articulează sinaptic în ganglionii previscerali. Nucleii de origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conține suficiente filete simpatice iridodilatatoare, sosite de la centrul cilio-spinal Budge pe calea simpaticului cervical superior. I.2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase fibre parasimpatice secretorii plecate din nucleii lacrimo-muconazal și salivar superior ai punții. Fibrele vegetative ale nucleului lacrimo-muconazal merg pe traiectul facialului până la genunchiul acestuia, de unde trec apoi în marele pietros superficial și nervul vidian, pentru a se termina în ganglionul sfenopalatin (ganglionul Meckel) din fosa cu același nume. De aici pornesc fibre postganglionare care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și apoi micului pietros profund până la nivelul ganglionului otic din groapa zigomatică, unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian și regiunea laterocervicală, atașându-se pachetului vasculo-nervos al gâtului. Din segmentul cefalic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vagului. O parte din fibrele senzitive ale vagilor formează nervul depresor Ludwig-Cyon, prevăzut cu capacitatea de a transmite informațiile chemo- și presoreceptoare de la nivelul zonei reflexogene endocardoaortice la centrii bulbari. Împreună cu nervul sino-carotidian Hering, acesta face parte din categoria nervilor vegetativi cu rol exclusiv senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a principalelor funcții vegetative va fi discutată ulterior. I.2.1.19. Parasimpaticul sacrat Este format din centri și fibre vegetative eferente cu sediul în regiunea sacrată. Fibrele preganglionare, plecate de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu capacitatea de a transmite informațiile chemo- și presoreceptoare de la nivelul zonei reflexogene endocardoaortice la centrii bulbari. Împreună cu nervul sino-carotidian Hering, acesta face parte din categoria nervilor vegetativi cu rol exclusiv senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a principalelor funcții vegetative va fi discutată ulterior. I.2.1.19. Parasimpaticul sacrat Este format din centri și fibre vegetative eferente cu sediul în regiunea sacrată. Fibrele preganglionare, plecate de la nivelul centrilor parasimpatici medulari (S2-S4), din coloana în torsadă Laruelle, situată la unirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Împreună cu nervul sino-carotidian Hering, acesta face parte din categoria nervilor vegetativi cu rol exclusiv senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a principalelor funcții vegetative va fi discutată ulterior. I.2.1.19. Parasimpaticul sacrat Este format din centri și fibre vegetative eferente cu sediul în regiunea sacrată. Fibrele preganglionare, plecate de la nivelul centrilor parasimpatici medulari (S2-S4), din coloana în torsadă Laruelle, situată la unirea cornului anterior cu comisura cenușie a măduvei și cuprinsă între cel de al V-lea segment lombar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a căii dorsale D4-D12. În felul acesta, noțiunea de parasimpatic spinal a fost extinsă la întreaga măduvă dorsolombară. Pe de altă parte, Kiss și O’Schaughnessy (1934) au arătat că ganglionii rahidieni conțin un amestec de elemente nervoase somatice și vegetative. Semnificația funcțională a dualității somatovegetative de la nivelul ganglionilor spinali, ca și a parasimpaticului spinal în general, este insuficient cunoscută. S-a emis ipoteza că acesta ar participa la fenomenele de vasodilatație reflexă și hiperemie funcțională din teritoriile suprasolicitate cu rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la fenomenele de vasodilatație reflexă și hiperemie funcțională din teritoriile suprasolicitate cu rol trofic-adaptativ. Lipsa acetilcolinei din efluentul venos al labei excitate antidromic (Parrot și Reuse, 1954) a determinat pe unii autori (Hinsey și Cutting etc.) să admită că fibrele vegetative eferente din rădăcinile posterioare ale măduvei spinării ar aparține mai curând simpaticului colinergic, descris de Folkow și Uvnas (1955) decât parasimpaticului spinal. În acest sens pledează și dispariția efectelor vasodilatatoare ale excitării rădăcinilor posterioare după administrare de Alderlin, blocant specific
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
excitării rădăcinilor posterioare după administrare de Alderlin, blocant specific al beta-receptorilor adrenergici (Haulică și colab., 1967). I.2.1.21. Plexurile prevertebrale În afară de nervii simpatici și parasimpatici bine individualizați, un rol important ocupă plexurile prevertebrale sau periviscerale. Acestea sunt entități vegetative cu conținut mixt simpaticoparasimpatic și senzitiv, dispuse fie în jurul pediculului vascular al diverselor organe, fie sub forma unor conglomerate de ganglioni și fibre nervoase situate în imediata lor apropiere, cu rol atât de conducere, cât și de centri reflecși. Din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tiroidian, esofagian etc.), iar din cea de a doua, plexurile ganglionare prevertebrale propriu-zise, dispuse la originea marilor vase toracoabdominale. Ele primesc fibre preganglionare de natură atât simpatică, cât și parasimpatică și emit numeroase filete postganglionare, ce intră în constituția rețelei vegetative perivasculare și plexurilor secundare viscerale. Ajunse în teritoriul intravisceral, aceste filete se distribuie organului respectiv, fie sub formă de terminații directe neuroefectoare de tipul celor întâlnite la mușchii striați, fie de rețea reticulară (sincițială) terminală. În teritoriul cefalic, își au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dorsal al vagului, ce formează cu fibrele somatice vagale un veritabil plex laringian. În ochiurile acestor plexuri au fost puse în evidență mici vase ganglionare. De-a lungul arterei tiroidiană superioară se găsește de asemenea o rețea plexiformă de fibre vegetative de natură predominant simpatică, care reglează funcția secretorie a glandei tiroide. Unii autori au pus în evidență un fin plex simpatic și în jurul arterei tiroidiene inferioare, cu rol doar vasomotor. În regiunea toracică sunt localizate plexurile prevertebrale cardiac și pulmonar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezultă din convergența restului majoritar de fibre cardiace îndărătul arcului aortic, la locul de bifurcație a traheii și arterelor pulmonare (fig. 15). Primul emite ramuri eferente spre plexurile coronare și zonele sub-pericardoendocardice corespunzătoare, iar cel de al doilea asigură inervația vegetativă a feței posterolaterale a cordului și arborelui bronho-pulmonar. Cele două plexuri cardiace conțin mici formațiuni ganglionare de natură predominant parasimpatică, care reprezintă locul de articulație dintre fibrele pre- și postganglionare ale vagului cardiac. Printre ganglionii descriși se numără și ganglionul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calea plexului Perman aproape exclusiv la ganglionii sinusului coronar și nodulului sinoatrial (Keith-Flack), acelea ale vagului stâng se termină în nodulul atrioventricular (Aschoff -Tawara). Diferențe importante ar exista după unii autori (Woolard, Nonidef etc.) și în ceea ce privește distribuția atrioventriculară a fibrelor vegetative cardiace. În timp ce atriile ar prezenta o inervație dublă simpaticoparasimpatică, ventriculele ar conține mai mult fibre simpatice postganglionare. În afara fibrelor eferente, în constituția plexului cardiac intră numeroase filete nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]