2,609 matches
-
tratează cu o soluție de sulfat de fier 3-5 % sau sulfat de cupru 2 %, după care se ung cu mastic. Tratamentele împotriva rapănului și a făinării sunt bune și împotriva acestei boli. Se vor stropi pomii în perioada de repaus vegetativ cu Zeamă bordoleză 2 % în toamnă, sau mai târziu, după căderea frunzelor. În livezi se va aplica o agrotehnică superioară, acordându-se toată atenția administrării de îngrășăminte pomilor tineri, în primii ani de creștere. 9.1.16. Uscarea ramurilor Nectria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea și arderea ramurilor atacate, limitează atacul. În perioada de vegetație tratamentele aplicate pentru celelalte ciuperci, asociate cu măsurile de agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să fie cât mai îndepărtate de livezile de prun. Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor fi tăiate și înlăturate din livadă, pe acestea găsindu se sporii ce constituie o sursă importantă de infecții primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii insectelor, nematozilor, dăunătoari din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi sortați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante cerealiere sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2 % . În timpul primăverii, după crăparea mugurilor, se pot face stropiri cu produse din grupele: Gr.C: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 28 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p. 28 z.); Dacmancoz 80 WP-0,2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se vor proteja cu mastic. Tratamentele chimice se aplică iarna, primăvara și vara la fel ca pentru combaterea moniliozei. După cercetările lui I. Comes și col. (1971), rezultate bune s-au obținut prin aplicarea a trei stropiri: în timpul repausului vegetativ cu Zineb 0,5 %, primăvara, în timpul înfloritului și după scuturarea petalelor cu zeamă bordoleză 0,75-1 % sau Zineb 0,3 %. După Victoria {uta și col. (1974) la deschiderea mugurilor, se pot face stropiri cu Mancozeb 0,2 %, TMTD 80-0,3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
șanselor de instalare a patogenilor. Terenurile defrișate se vor lăsa 3-4 ani neplantate și se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Trunchiul și ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa leucostoma Boala este răspândită în Europa, America de Nord și Asia; se întâlnește în țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Tăierea ramurilor atacate în timpul iernii și dezinfectarea rănilor rămase în urma tăierii cu soluție de 1 % sulfat de cupru sau sulfat feros și ungerea cu ceară de altoit a secțiunilor, limitează pagubele produse de patogen. Tratamentele în repaus vegetativ sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră 2 % (sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă bordoleză 0,5 % sau Oxiclorură de cupru 0,5 % ori de câte ori este nevoie în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black Down, Tsema, Victoria, Meitgo sau Slitsa. În 2001 a fost omologat soiul Record 35 de coacăz negru, produs la Fălticeni. Tratamentele fitosanitare în timpul repausului vegetativ să se facă cu : zeamă sulfocalcică de 28o BĂ-20 %, sau polisulfură de bariu 6 %. În timpul vegetației se recomandă produsele din grupa: Gr.A: Microthiol -0,4 %; Microthiol special 0,4 %; Gr.D: Bavistin 50 WP 0,05 0,07 % (t
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele de zmeur. Prevenire și combatere. Între soiurile cultivate sunt mai rezistente; Lathram, Chiaf, Boyue, Meeker, Malling Jewel. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și stropiri cu substanțe chimice la fel ca și împotriva pătării cenușii. În perioada repausului vegetativ se recomandă tratamente cu produse pe bază de sulf, iar în perioada de vegetație se execută 1-2 tratamente, începând de la apariția primelor frunze cu următoarele produse: Tiuram 75 PU-0,4 %; Polyram DF-0,3 %; Mancozeb 80 WP 0,2 %; Saprol 19
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se vor folosi la înmulțirea directă (prin cârlige), numai corzi neatacate; fragmentele de corzi se vor dezinfecta înainte de înrădăcinare, prin cufundare în soluții de fungicide. Se recomandă aplicarea tratamentelor chimice cu zeamă bordoleză 3 %, în primăvară, sau în repaus vegetativ tratament cu zeamă sulfocalcică 20 %. Tratamentele chimice cu zeamă bordoleză 1 %, Oxiclorură de cupru 0,4 %, Zineb sau Captan-0,3 % ce se aplică în timpul vegetației pentru combaterea manei, sunt bune și împotriva acestei boli. 10.9. Putregaiul alb al rădăcinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în plantațiile viticole de la Blaj, Alba, Iași, Vrancea, unde în condiții favorabile poate produce pagube apreciabile, frecvența atacului fiind cuprinsă între 5-20 % (Maria Oprea, 1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru foarte multe specii, exceptând plantele cerealiere. Prevenireși combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului folosit în sere și solarii precum și a uneltelor folosite la lucrările de întreținere. În plantațiile mamă din care se iau organe de înmulțire vegetativă, se vor face controale pentru depistarea și eliminarea plantelor bolnave. Cercetările efectuate în domeniul combaterii biologice au scos în evidență existența unei tulpini nepatogene a acestei bacterii tulpina K-84 care este folosită sub formă de suspensie. Organele de înmulțire vegetativă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetativă, se vor face controale pentru depistarea și eliminarea plantelor bolnave. Cercetările efectuate în domeniul combaterii biologice au scos în evidență existența unei tulpini nepatogene a acestei bacterii tulpina K-84 care este folosită sub formă de suspensie. Organele de înmulțire vegetativă se tratează prin scufundare în această suspensie înainte de plantare. Boli produse de ciuperci 11.1.7. Înnegrirea garoafelor Mycosphaerella dianthi Simptome. Boala apare pe garoafele din câmp, solarii sau seră, sub forma unor pete de decolorare circulare sau eliptice, înconjurate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide în vederea prevenirii răspândirii virusului. Tratamentul termic al plantelor mamă infectate nu dă rezultate împotriva acestui virus. La crizanteme mai putem întâlni: Chrysanthemum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi atacate fac parte stânjenelul, freesia, garoafele și nemțișorul. Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului, înmulțirea prin tuberobulbi sănătoși sau tratarea lor preventivă cu Dithane M 45-0,2 % sau Mancozeb 80-0,25 %. Organele de înmulțire vegetativă se vor scufunda în soluțiile de fungicid timp de 30 minute, cu 1-2 zile înainte de plantare. Boli produse de ciuperci Septorioza gladiolelor Septoria gladioli (vezi 11.1.9.). Fusarioza Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 11.1.10.) Putregaiul gladiolelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ani, mai ales la femei. Frecvența medie este de 3 ori mai mare la evrei decât la celelalte popoare. În schimb este mai redusă la negri decât la albi. Cele mai frecvente colite sunt urmarea unor dereglări ale sistemului nervos vegetativ, ale unor boli alergice generale sau ale unor boli la nivelul organelor apropiate (pancreatită, apendicită). Pot interveni stările de stres, agravate de fumatul excesiv, emoțiile și expunerile la frig. La unele persoane, declanșarea colitelor este urmarea unor carențe de vitamine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cf. mîna de lut din articolul meu, ce vrei să spui, că mă și sperii! prea se încalecă spinările de dealuri în stările ce au, luna soarbe din priviri, glandă pineală reflectorizantă, te șterge batista rîndului de plopi, a rîndurilor vegetative sub a căror brazdă zaci! repezi-te la dreapta, inițiativă personală, ce-a fost între noi lună este felul de a ne repezi la dreapta, semne mișcate, lună în simplu, ne dominăm pe rînd, schimburile de replici cît să cădem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că aici putem găsi unele dintre rădăcinile transformismului lui J.B. Lamarck. În cercetările sale Goethe surprinde unele cicluri în ontogeneza plantelor, care s-ar desfășura în două etape, pe care le-a numit expansiune și contragere. Expansiunea frunzelor ca organe vegetative, realizată în ontogeneza plantelor este urmată de contragerea lor în formarea florilor (bractee, caliciu, corolă etc.). Expansiunea petalelor ar fi urmată de contragerea staminelor și a pistilului; expansiunea Țesuturilor în formarea fructelor este urmată de contragerea structurilor în formarea seminței
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cartea sa „Omul și materia” este cel al renunțării. Este atât de multă subtilitate în funcționarea acestui principiu încât descoperirea lui pune în valoare o mare capacitate de observație și de generalizare. Putem urmări cu câte vigoare se dezvoltă organele vegetative ale unei plante, care se arată în toată măreția și splendoarea sa până la apariția florilor. Un exemplu edificator îl poate reprezenta Agave americana; plantă ce înflorește o dată la 60-80 de ani. Organele vegetative au vigoare impresionantă, cu frunze uriașe, suculente
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
urmări cu câte vigoare se dezvoltă organele vegetative ale unei plante, care se arată în toată măreția și splendoarea sa până la apariția florilor. Un exemplu edificator îl poate reprezenta Agave americana; plantă ce înflorește o dată la 60-80 de ani. Organele vegetative au vigoare impresionantă, cu frunze uriașe, suculente. Tulpina floriferă Țâșnește și se înalță văzând cu ochii, dar după înflorire și fructificare planta are o cădere totală, se usucă și moare. A vedea în aceasta o renunțare este greu, dar nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
altceva decât a frunzei, care e mai târzie și mai puțin spectaculoasă. Singurul termen în care am putea exprima complet ideea de moarte a florii este de devenire prin moarte. Observăm retragerea vieții care s-a manifestat sub forma ei vegetativă, pentru a lăsa loc manifestării unei forme superioare de viață. acest principiu poate fi observat și în lumea insectelor, unde extraordinara și dizgrațioasa vitalitate a omizii dă viață frumuseții fragile și efemere a fluturelui ”. O observație genială îți găsește o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]