2,332 matches
-
-l lase fără sprijin pe acest bărbat peste măsură de înflăcărat”, întrucât, „nimic nu poate fi mai de folos cauzei creștine, decât a vă arăta binevoitori cu pomenitul voievod.” Îndemnuri zadarnice pentru că papa, la 31 martie 1476, îi încunoștința pe venețieni că nu-i poate trimite nici un ajutor lui Ștefan, deoarece subsidiile acordate de papa fuseseră trimise cavalerilor din Rodos și regelui Ungariei. În primăvara anului 1475, circulau vești în legătură cu pregătirile pe care le făceau turcii, printre acestea numărându-se și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plan mult mai vast de acțiune care să ducă la supunerea Moldovei. În primul rând, sultanul caută să anuleze orice intenție ostilă din partea Veneției. Sugerând prin intermediul sârboaicei Mara posibilitatea încheierii unei păci între Imperiul Otoman și Serenissima Republică, un ambasador venețian se prezintă în luna martie (1475) la Constantinopol. Sultanul se arată dornic să încheie pacea cu Veneția în schimbul unor cetăți în Dalmația, pe care Veneția ar fi urmat să le predea turcilor în schimbul unor mari sume de bani. Erau condiții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tratativele se dovedeau a fi numai o stratagemă a sultanului. Ambasadorului i se dă posibilitatea și chiar i se arată în mod intenționat uriașele pregătiri militare pe care turcii le făceau pe apă și pe uscat. Se afirmă în fața solului venețian că toate aceste pregătiri au ca scop organizarea unei campanii împotriva republicii lagunelor. Totuși, i se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe uscat. Se afirmă în fața solului venețian că toate aceste pregătiri au ca scop organizarea unei campanii împotriva republicii lagunelor. Totuși, i se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unei campanii împotriva republicii lagunelor. Totuși, i se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea repurta astfel un mare succes diplomatic. Capacitatea militară a Veneției era anihilată de clauzele acestui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite soli lui Ștefan cel Mare, care iau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la poruncile Sanctității voastre”, el, regele, a luat măsuri ca nu numai pământul acesta românesc să nu fie atacat, dar nici alte ținuturi creștinești. În același timp, Matei, care „nu avea obiceiul să-și măsoare cuvintele”, se lăuda față de solul venețian că va ridica o armată de 60.000 de oameni, 1.000 de care și 100 de corăbii. Sunt date ordine să fie turnate tunuri și să se lucreze mașini de război. Pregătirile făcute de Matei au avut ca scop
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adus atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți în unire de simțuri”. Ajunși la Veneția, solii domnului i-au îndemnat pe venețieni să-l facă pe papă să înțeleagă faptul că Ștefan „nu este întru nimic supus regelui Ungariei, ci domn al țării și al neamului său”. Venețienii au făcut demersuri în acest sens, dar fără nici un rezultat. Interesați de o alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toți în unire de simțuri”. Ajunși la Veneția, solii domnului i-au îndemnat pe venețieni să-l facă pe papă să înțeleagă faptul că Ștefan „nu este întru nimic supus regelui Ungariei, ci domn al țării și al neamului său”. Venețienii au făcut demersuri în acest sens, dar fără nici un rezultat. Interesați de o alianță cu domnul Moldovei, ei au trimis un sol cu bucăți de stofă scumpă pentru Ștefan, cerându-i să dea informații despre puterea militară a Moldovei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de oameni, aflându-se dincolo de Siret. Potrivit acestei relatări, oameni sloboziți de domn după aprovizionare se aflau, în momentul în care turcii au ajuns în apropierea Neamțului, într-o tabără dincolo de Siret. În expunerea lui Ion Țamblac în fața Senatului venețian din 8 mai 1477, domnul informa că s-ar fi opus turcilor „la trecătoare și nu l-aș fi lăsat să treacă” (să treacă Dunărea), iar dacă n-ar fi izbutit, s-ar fi retras. Având în vedere superioritatea numerică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care amintește slujitorul lui Vlad Țepeș. Lupta cu tătarii din nordul Moldovei nu poate fi negată. Există o a doua confruntare cu tătarii, după cum reiese din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș și după cum ne sugerează prezentarea lui Țamblac în fața Senatului venețian. Și anume, este vorba de încercarea turcilor de a cuceri cetățile din sudul Moldovei, iar acest eveniment poate fi plasat când Ștefan cel Mare se retrăsese la cetatea Neamțului. Slujitorul lui Vlad Țepeș considera că atacul din sudul Moldovei a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut la Războieni, a trebuit să se retragă”. Faptul că nu poate fi vorba de un dezastru, ci de o bătălie pierdută și cu o pagubă infimă în oameni, este confirmat și de relatarea lui Ioan Țamblac. Mergând în fața Senatului venețian, la 8 mai 1478, solul moldovean făcea o prezentare succintă a momentelor principale din timpul campaniei anului 1476. Relatarea lui Țamblac s-a redactat sub ochii voievodului, iar solul său a tradus-o în grecește: „Tot ceia ce s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe mine ca pe un păcătos, să fie lăudat numele său”. Dacă pierderile în oameni ar fi fost atât de mari, cum lasă să se creadă unele izvoare, este de neînțeles de ce Ștefan cel Mare nu s-a plâns în fața venețienilor și a papei de marile pierderi suferite la Războieni. Ar fi fost un argument pentru domn ca să ceară sprijinul puterilor creștine. Ori, în relatarea lui Țamblac nu ne mai apare imaginea sugerată de inscripția de la Războieni, cu atât mai puțin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fugi lăsând pleanul și tot ce au prădatu. Iară Ștefan vodă le-au apucatu pleanul tot și s-au întorsu înapoi cu izbândă”. Din scrisorile trimise de Emmanuele Gerardo, una fiind expediată chiar la sfârșitul lunii august 1476, Senatul venețian știa că turcii se retrăseseră din Moldova „fără să fi pus stăpânire pe nici un târg și, nepunând la socoteală prada apucată, n-au pricinuit nici o altă stricăciune; și după ce ieși voievodul neînfricat cu călărimea sa prin toată Moldova, drumurile trebuie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împotriva turcilor. După campania din 1476, Moldova nu se bucură nici măcar de statutul unui pământ al păcii, din moment ce nu mai plătea nici un ban Porții, pentru răscumpărarea acesteia. Ștefan cel Mare era conștient, așa cum reiese din discursul lui Țamblac în fața Senatului venețian, că sultanul nu va renunța la cucerirea Moldovei, nici după ce turcii ar fi ocupat Chilia și Cetatea Albă. Alungarea turcilor din Moldova reprezintă un succes, care depășea ca interes hotarele Moldovei, afectând o vastă arie geografică. Sultanul pornise campania din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vaslui, de scrisoarea lui Matei Corvin, prin care anunța creștinătății sfârșitul victorios al campaniei din Moldova, din anul 1476 și repunerea lui Vlad Țepeș în scaunul Țării Românești. Greul campaniei din 1476 1-a suportat Moldova singură. Căci, spune Ștefan venețienilor: „Dar m-au lăsat singur și s-a întâmplat cum am spus mai sus”. Alungarea turcilor din Muntenia și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1476 1-a suportat Moldova singură. Căci, spune Ștefan venețienilor: „Dar m-au lăsat singur și s-a întâmplat cum am spus mai sus”. Alungarea turcilor din Muntenia și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea unor noi teritorii pe coasta Dalmației. Despre intențiile lor se știa încă de la începutul verii. Ele reprezentau o amenințare directă pentru Veneția. Venețienii au încercat să realizeze o mare coaliție antiotomană la care să participe și hanul Hoardei de Aur, Ahmed. Asta ar fi însemnat ca tătarii de pe Volga să vină în Moldova prin stepele nord-pontice și să străbată o parte din teritoriile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nesincer al regelui. În loc de ajutor militar, în anturajul regelui polon se contura ideea înlăturării acestuia din scaunul Moldovei, în ciuda serviciilor aduse de domn creștinătății. La începutul anului 1477, se duc tratative prin care se urmărea trimiterea unor ajutoare domnului român. Venețienii insistau pe lângă Curia romană ca Papa să-i trimită sumele necesare de bani lui Ștefan. Papa, la 13 ianuarie 1477, da o bulă prin care se hotăra ca sumele de bani strânse de la bisericile din Cetatea Albă, cu prilejul Anului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimise lui Ștefan cel Mare, acestui „adevărat atlet al credinței creștine” (versus christianae fidei athleta). Domnul român mai fusese gratificat cu un asemenea epitet și în 23 noiembrie 1476: „preaputernicul atlet al Creștinătății” (fortissimus rei christianae athleta). La 17 martie, venețienii reluau pledoaria în favoarea ajutorării lui Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu strășnicie păzită contra turbării vrăjmașului; și tot prin ea poate fi cu ușurință cuprins de creștini și adus la ascultare statul dușman” - adică Imperiul Otoman. Nu se realizează nici o înțelegere, iar în acest an, incursiunile achingiilor ajung până pe Isonzo. Venețienii nu găseau nici un aliat de nădejde, iar politica dusă de Matei Corvin îi izola complet. Banii strânși, pentru a fi trimiși lui Matei, făcuseră să nască speranța că vor scuti Republica de eforturi și de pierderi în bunuri și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strânși, pentru a fi trimiși lui Matei, făcuseră să nască speranța că vor scuti Republica de eforturi și de pierderi în bunuri și în oameni. Acești bani slujeau acum unor interese cu totul străine și, după informațiile culese de spionii venețieni, regele Neapolului, socrul lui Matei Corvin, ducea tratative cu turcii, poate chiar la sugestia regelui Ungariei. Insistențele venețienilor pe lângă Matei, ca să înceteze disputele cu împăratul Frederic, cu regele Cazimir al Poloniei și cu Vladislav al Boemiei, se dovediseră a fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pierderi în bunuri și în oameni. Acești bani slujeau acum unor interese cu totul străine și, după informațiile culese de spionii venețieni, regele Neapolului, socrul lui Matei Corvin, ducea tratative cu turcii, poate chiar la sugestia regelui Ungariei. Insistențele venețienilor pe lângă Matei, ca să înceteze disputele cu împăratul Frederic, cu regele Cazimir al Poloniei și cu Vladislav al Boemiei, se dovediseră a fi zadarnice. În aceste împrejurări, sosea la Veneția, în primăvara anului 1477, solul lui Ștefan cel Mare, Ioan Țamblac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dovediseră a fi zadarnice. În aceste împrejurări, sosea la Veneția, în primăvara anului 1477, solul lui Ștefan cel Mare, Ioan Țamblac (Ioannes Zamblacho), despre care se spunea că ar fi rudă cu domnul Moldovei. Țamblac ține un discurs în fața Senatului venețian pe 8 mai 1477 în care se arăta: Unii dintre creștini se poate să se fi bucurat pentru ce i s-a întâmplat lui. Ștefan spune că el a cerut ca „voievodul Basarab să fie alungat din cealaltă țară Românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Ștefan să-i lase o pază și i-a lăsat 200 de oameni. Laiotă a venit însă cu ajutor turcesc, l-a găsit singur pe Țepeș și l-a ucis împreună cu oamenii săi, afară de zece. Domnul îi roagă pe venețieni să facă eforturi pentru a-l apăra. „Cred chiar că craiul unguresc va face pace cu Țara Românească (Valachia Mazor) și că atunci va fi mult mai rău”. Domnul amintise de l’altra Valachia, de cealaltă Țară Românească, dovadă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]