1,883 matches
-
litru de apă fierbinte. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3 litri de apă clocotită, care se strecoară și se adaugă apei din cadă. Frecții cu ulei din fructe de ienupăr, În alcool 1%. Frecții cu venin de albine. NEVRALGIE CERVICALĂ (dureri În regiunea cervicală) Infuzii cu frunze mărunțite de iederă, o linguriță la o cană de apă În clocot. Se beau 2 cești pe zi. Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză de viță (de vie) să pisezi și să pui la cap, de la o ureche la alta. Cine are venin la inimă: să fiarbă cimbru În oțet cu miere și să bea pe nemâncate, că se va tămădui. De cea bubă: să sapi o buruiană ce se cheamă avrămeasă, să o piseze, să o faci turtă și să o pui
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o piseze cu sare și să se frece, că-i va trece. Pentru gălbinare (icter): este bună lumânărica de la munte, să-i radă coaja și s-o plămădească cu rachiu tare de drojdie și să bea, seara și dimineața. Pentru venin: să caute pe câmp flori de laptele cucului, să strângă lapte, cam un pahar și cu revent să-l piseze bine În făină albă de grâu, și să frământe cu lapte de cuc și să Înghită dimineața. Iar pentru venin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
venin: să caute pe câmp flori de laptele cucului, să strângă lapte, cam un pahar și cu revent să-l piseze bine În făină albă de grâu, și să frământe cu lapte de cuc și să Înghită dimineața. Iar pentru venin și pentru răst: să caute coajă de frasin tânăr și cu vin alb și puțină apă, să fiarbă Înăbușit și să bea dimineața, pe nemâncate, dar și seara, câte o ceașcă. Pentru Înfrântură: piatră vânătă, grăunțe de linte și stafide
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nu-i dojenesc: vor regreta ei, toată viața (dacă au suflet și minte) că și-au dat frâu la "bube, mucegaiuri și noroi" , din ei, relativ la un om care a muncit susținut toată viața. Sunt mâhnit că unii frustrați varsă venin când ar trebui să viseze să ajungă ca mine. Și nu cu limbajul suburban se ajunge la respect și performanță ! Filmul "A FOST SAU N-A FOST?" cu TV Vaslui, sau o secvență a existenței mele, nu induce clar decât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Văzându-i așa de dezumanizați și nemuncitori un domn inginer mi-a spus: "scapă d-le mai repede de ăștia !" într-un cuvânt, prăpăd au făcut la fermă ! Cauza: Nichipercea a ajuns șef ! * Aud că un broscoi Bălțat, umflat de venin și scuipând puroi, e cuiul pe care lunecă lanțul PNL. Sunt surprins de ușurința cu care oameni deștepți se lasă prinși într-un păienjeniș care-i expune la șantaj și dezvăluiri de presă. Lanțul coboară din brâul unui ministru și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
șeful după cât se simt de siguri pe post ! Un exemplu aproape concret: La Primăria Huși o contabilă (care și-a făcut o vilă frumoasă într-o zonă pitorească din salar de bugetar, sireaca!) cu care nu se poate discuta din cauza veninului de viperă din vorbe și fapte. Mândră și disprețuitoare cu toată lumea (avem vreo 30 de reclamații), subordonații abia așteaptă să fie schimbată ! Cred că noul primar trebuie să-i aducă aminte că-i în slujba publicului sau să-i facă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
interviul publicat în Monitorul din 12 iulie 1997. N-am calomniat și nici nu m-am dedat injuriilor la adresa lui Grigore Vieru și a Leonidei Lari, așa cum mă acuză pe nedrept Gheorghe Vodă, și nici nu mi-am „scăldat” vorbele în venin, cum afirmă plastic Grigore Vieru. Am formulat niște opinii - e drept, fără entuziasm și admirație - despre poezia lui Vieru și Lari, ca și despre activitatea politică a deputatei basarabene, aleasă în Parlamentul României pe listele Partidului România Mare, însă pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o cădere treptată În afara societății și a socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății gratuite, de jos nivel, transpunându-și frustrările Într-o arguție plină de venin: Ce fericit că nu mai sunt Însurat, când văd nevasta câte unui scriitor Îmbrățișându-i toate micile certuri și ticuri, partizană, exagerând și trădându-i toate defectele. Femeia trădează Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun m-a făcut să mă tem
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
chiar asimilate de public încât să fie ușor recognoscibile. Desigur, nu trebuie îndepărtată nici posibilitatea ca operele astfel rezultate să dezvolte sensuri apropiate ironiei ori satirei ("niscaiva vână groasă de satiră și gâlcevi, foarte asemănătoare prin natură și substanță cu veninul păianjenului") sau să se folosească de umor pentru a atinge o dezvoltare stilistică de excepție. Ea rămâne totuși la îndemâna autorului, discursul desfășurându-se adesea sub forma unei erudite polemici. "Cărțile de controversă" din care fac parte "dispute, argumente, replici, scurte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Genette sau Hutcheon în stabilirea operelor literare parodice. Rezultatul? Atunci când sub semnul parodiei sunt "puși perechi, perechi împreună sau chiar înjugați de scoarțe" eroi și antieroi, motive literare aflându-și antiteza ludică "precum în amestecătura otrăvurilor contrarii", se așteaptă ca "veninurile să li se poată cumpăni într-olaltă cu folos"279. Și ce alt folos dacă nu repunerea în circuit a operelor/ autorilor care vădeau tendința de a-și pierde și publicul, și statutul supremației îndelung deținute? Parabola pamfletară pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Așadar, maniheii nu recunoșteau statului puterea de a condamna la moarte și de a duce războiul fiind un masacru legalizat. Afirmând imoralitatea războiului, interziceau serviciul militar și alcătuirea oricărei armate. Această doctrină isterică și lipsită de unitate, era asemenea unui venin aducător de moarte și s-a răspândit din Persia în tot Imperiul roman, infiltrându-se în societate, îndeosebi în cea intelectuală și contaminând totul. În falsitatea și nelegiuirea sa, maniheismul asalta creștinismul, statul roman și mai ales armata imperială zguduită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că săvârșesc acolo multe nelegiuiri; căci agită popoare liniștite: și trebuie să ne temem ca nu cumva, așa cum se întâmplă de obicei, când va sosi momentul, să încerce, prin blestematele obiceiuri și prin crudele legi ale perșilor, să umple cu veninul lor funest blândul și liniștitul popor roman și întreaga noastră lume. După cumpănirea mai multor cauze și situații, care l-au convins pe Dioclețian să se decidă politico-religios față de creștini, s-a pregătit psihologic și pentru persecuția generală, încurajată și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici nu aveam nici un fel de afinități cu ideile lor, dar încă de pe atunci mi se făcea greață când auzeam cum unii scelerați, trădători de neam și țară precum Virgil Ierunca, Paul Goma, Monica Lovinescu, Silviu Georgescu și alții scuipau veninul în fiecare seară de la microfonul lor plătit în dolari, pe țara unde au văzut lumina zilei, unde le-au trăit strămoșii, frații și părinții. Cei care mai scriam pe timpurile acelea, ne adunam în cămăruța poetului Vasile Vecinu și uneori
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aminte De ce-am venit aici, și nicidecum Nu vrea să-și vadă față. CURTEANUL: De ce, șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei sorți lăsînd-o, dîndu-i dreptul Acestor fiici cîinoase, -acestea-mpung Mintea-i cu-atît venin, că-arzînd, rușinea-l Depărta de Cordelia. CURTEANUL: Bietul domn! KENT: De-oștirile lui Albany și Cornwall N-ai auzit? GENTLEMAN: 'Tis șo; they are afoot. KENT. Well, șir, I'll bring you to our master Lear, And leave you to
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
timpul său steagul nostru flutura liber laolaltă cu drapelele lumii. Sper ca odată și odată să le vină și românilor mintea la cap, și în loc să ridice statui unor paparude ca nelegiuitul de Coposu, acea scrumbie afumată plină de fiere și venin, ce a propovăduit doar distrugerea și pierzania țării noastre, să ridicăm cuvenitele statui unor mari patrioți români cum au fost mareșalul Antonescu și nu în ultimul rând marelui patriot și ctitor român Nicolaie Ceaușescu, un mare iubitor de neam și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
întreg popor și apoi acționând în așa fel încât să nu se mai ridice niciodată. Dacă țara noastră ar fi continuat ceea ce se făcuse bun pe timpul lui Ceaușescu, acum am fi avut o situație înfloritoare dar au intervenit pline de venin cobrele în primul rând cele țărăniste și copoșii injectându-și veninul au reușit să impună cea mai perfidă și cruntă teroare revoluționară imaginată vreodată. De data aceasta teroarea a lovit nu doar o parte a poporului ci cvasimajoritatea claselor sociale
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se mai ridice niciodată. Dacă țara noastră ar fi continuat ceea ce se făcuse bun pe timpul lui Ceaușescu, acum am fi avut o situație înfloritoare dar au intervenit pline de venin cobrele în primul rând cele țărăniste și copoșii injectându-și veninul au reușit să impună cea mai perfidă și cruntă teroare revoluționară imaginată vreodată. De data aceasta teroarea a lovit nu doar o parte a poporului ci cvasimajoritatea claselor sociale cu excepția unor corbi care au reușit să-și înfigă de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a făcut până la urmă ceea ce-i fătase mintea lui chircită. Marele noroc al poporului român a fost că Dumnezeu s-a îndurat și el odată până la urmă de cei năpăstuiți și grabnic la trimis pe acest copos ce mustea de venin și răutate direct în brațele lui Scaraoski cu tot cu nelipsitul pachet de țigări Kent, pentru a-i fi consilier pe problema combaterii comunismului în iad. Așa că, prea bunule prieten care mi-ai pus această întrebare, te rog să notezi că răspunsul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că tatăl meu Dumnezeu să-l odihnească în pace, care făcuse multă pușcărie pe timpul cât fusese declarat chiabur, nu ar fi avut atâta ranchiună fiindcă așa după câte mi-l amintesc, era un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care nu le
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să le urmeze monahii pentru a ajunge la desăvârșire. Dintre păcate, sunt înfierate mai ales pizma, despre care Piamun crede că cel care se lasă molipsit de ea este aproape imposibil să se vindece. Profetul biblic compară mușcătura pizmei cu veninul aducător de moarte al viperei pentru că cel care invidiază nu se ridică numai împotriva omului, ci chiar împotriva lui Dumnezeu, Care dă omului tot binele (cap. 26). Convorbirea a XIX-a (16 capitole) îl are ca mentor pe Avva Ioan
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ce se naște e următoarea: care din cele două e mai nobilă: ființa care lenevind cu privirea holbată împrejur la două degete doar de bârlog încrezută și fudulă, nutrindu-se și crescând dintr-ale sale, preface totul în excremente și venin, dând naștere doar la otravă pentru muște și la pânză din bale; ori cea care cuprinzând cercetătoare zările, prin grijă multă, judecată sigură și dreaptă alegere culege pentru cămin ceară și miere?" Această paralelă are, în fapt, rolul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ofere modele pertinente, pe când Anticii au scopuri altruiste, mult mai nobile, după cum se sugerează prin replica finală a albinei: "...tot ceea ce am adunat, am adunat prin trudă multă și căutare, prin cutreier în toate ungherele firii; deosebirea este că, în loc de venin și bale, am ales mai curând pentru stupii noștri, mierea și ceara; în acest fel dăruind omenirii două dintre cele mai de preț lucruri de pe pământ: dulceața și lumina"88 Mânuirea dialogului în favoarea albinei clarifică și mai mult atitudinea subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
părțile certânde, în asemenea cazuri, rămân divizate, devin instrumentul celor ce lovesc în drepturile țărei, numai ca să poată lovi partea ce urăște și dă astfel lumei cel mai trist exemplu ce ne atrage ura și disprețul popolilor. Aceste divizii răvarsă veninul lor în toate faptele noastre politice."26 Unirea s-a făcut, în cele din urmă, în pofida restricțiilor impuse, prin Tratatul de la Paris, de către puterile europene, caz fericit de depășire a discordiei tradiționale. Situație tonică, în care forțele politice n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]