2,080 matches
-
de bloc de ram drept traumatic în circa 20% din cazuri, ceea ce poate avea drept consecință blocul total (să nu uităm că acești pacienți au din start bloc major de ram stâng). Fiindcă rata de succes în plasarea sondei de ventricul stâng a ajuns în prezent, în mâini experimentate, la 95% se preferă plasarea sondei de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
blocul total (să nu uităm că acești pacienți au din start bloc major de ram stâng). Fiindcă rata de succes în plasarea sondei de ventricul stâng a ajuns în prezent, în mâini experimentate, la 95% se preferă plasarea sondei de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere de electrofiziologie dedicate, dacă abordul pe calea superioară se dovedește dificil. Poziția optimă a sondei de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere de electrofiziologie dedicate, dacă abordul pe calea superioară se dovedește dificil. Poziția optimă a sondei de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept și disfuncția sistolică marcată a acestuia să necesite stimulare dreaptă în două locuri
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru care s-ar putea prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept și disfuncția sistolică marcată a acestuia să necesite stimulare dreaptă în două locuri separate. Alături de plasarea sondei în mod clasic în apexul ventriculului drept (manevră relativ facilă, dar care poate avea efecte hemodinamice adverse, dupa cum s-a discutat
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
prefera stimularea ventriculară stângă inițială). Mai mult decât atât, există cazuri în care dimensiunile exagerate ale ventriculului drept și disfuncția sistolică marcată a acestuia să necesite stimulare dreaptă în două locuri separate. Alături de plasarea sondei în mod clasic în apexul ventriculului drept (manevră relativ facilă, dar care poate avea efecte hemodinamice adverse, dupa cum s-a discutat) există varianta utilizată frecvent în prezent, de plasarea a unei sonde cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular, zonă care exclude problemele
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
mijlocie a septului interventricular, zonă care exclude problemele hemodinamice ale stimulării apicale și oferă în plus și corectarea întârzierii contracției septale observată în cazul stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului stâng. Aceasta are marele avantaj că poate plasa sonda de stimulare în
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului stâng. Aceasta are marele avantaj că poate plasa sonda de stimulare în zona dorită ventriculară (postero-laterală) indiferent de „oferta” anatomică a sinusului coronar. Metodele actuale de abord toracotomic minim invaziv sau chiar toracoscopic, alături de lipsa expunerii la radiații (procedurile de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
insuficiență cardiacă avansată (MUSTIC, MIRACLE, PATH CHF, MIRACLE ICD, CONTAK -CD, COMPANION). Cu puține excepții (CONTAK-CD, MIRACLE-ICD), celelalte trialuri au inclus forme severe de insuficiență cardiacă (NYHA III sau IV) și terapie medicamentoasă optimă, pe fondul disfuncției ventriculare stângi sistolice, ventriculului stîng dilatat și QRS larg (peste 120-150 ms). Reducerea clasei NYHA (în medie cu 1 clasă), creșterea cu 20-30% a distanței parcurse la testul de 6 minute și creșterea consumului periferic de oxigen cu 10-15%, alături de ameliorarea calității vieții, au
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
paralel, au fost demonstrate reduceri ale spitalizărilor necesitate de insuficiența cardiacă (cu până la 80% în MIRACLE) sau ale unor obiective combinate ca spitalizarea pentru insuficiență cardiacă și mortalitatea generală (reduse cu 20% de către CRT în trialul COMPANION). Remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, marker al răspunsului terapeutic, asociat cu reducerea morbidității și mortalității, a fost de asemenea dovedită atât în studiii necontrolate cât și în MIRACLE și MUSTIC [2, 5, 15, 16]. Probabil însă că impresia majoră asupra lumii medicale a avut
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
blocuri) și aritmiile, bine evidențiate de studiile Holter pe 24 ore. Studiile angiografice au arătat modificări în poziția cordului, cu amprentarea peretelui anterior al ventricului drept și torsionarea inimii spre stânga. Angiografiile radioizotopice au arătat că post-operator volumele diastolice în ventriculul drept și stâng sunt mult crescute ca și volumul bătaie. Studiile ecocardiografice [22] au evidențiat prolapsul de valvă mitrală la 18% din pacienții cu pectus excavatum. Mecanismul de producere pare a fi prin compresia anterioară a cordului și deformarea inelului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
sunt mult crescute ca și volumul bătaie. Studiile ecocardiografice [22] au evidențiat prolapsul de valvă mitrală la 18% din pacienții cu pectus excavatum. Mecanismul de producere pare a fi prin compresia anterioară a cordului și deformarea inelului mitral sau a ventriculului. Foarte important este că la controlul ecocardiografic postoperator, incidența prolapsului valvular a scăzut cu 43%. Evaluare clinică și paraclinică Malformația este rar simptomatică de la naștere. Poate produce intoleranță la efort, durere toracică, dispnee, infecții respiratorii intercurente, palpitații, zgomote cardiace anormale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
da și CMH și cardiomiopatie dilatativă (CMD), sau ca multe boli infiltrative miocardice - duc la hipertrofie ventriculară rezultând o graniță subțire între CMH și cardiomiopatiile restrictive (CMR). CMH face parte dintre cardiomiopatiile primare - de cauză genetică, alături de displazia aritmogenă de ventricul drept, non-compactarea de ventricul stâng, bolile miocardice cu depozite de glicogen, boli ale sistemului de conducere (boala Lenegre), miopatiile mitocondriale și boli ale canalelor ionice (sindromul Brugada, sindromul de QT lung, fibrilația ventriculară idiopatică) [1]. Pornind de la premiza că în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cardiomiopatie dilatativă (CMD), sau ca multe boli infiltrative miocardice - duc la hipertrofie ventriculară rezultând o graniță subțire între CMH și cardiomiopatiile restrictive (CMR). CMH face parte dintre cardiomiopatiile primare - de cauză genetică, alături de displazia aritmogenă de ventricul drept, non-compactarea de ventricul stâng, bolile miocardice cu depozite de glicogen, boli ale sistemului de conducere (boala Lenegre), miopatiile mitocondriale și boli ale canalelor ionice (sindromul Brugada, sindromul de QT lung, fibrilația ventriculară idiopatică) [1]. Pornind de la premiza că în practica clinică zilnică avem
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
o clasificare mai simplificată și mai ușor abordabilă, Societatea Europeană de Cardiologie publică în 2008 o altă împărțire a cardiomiopatiilor, realizată de un grup de medici din Israel. Aceștia rămân la împărțirea clasică în CMH, CMD, CMR, displazia aritmogenă de ventricul drept și cardiomiopatii neclasificabile - care fiecare la rândul lor pot fi familiale/ genetice sau nonfamiliale/nongenetice. Definiția propusă de ei pentru cardiomiopatii este reprezentată de anomalii structurale și funcționale ale miocardului - în absența bolii coronariene, hipertensiunii arteriale, bolilor valvulare sau
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
miocardului - în absența bolii coronariene, hipertensiunii arteriale, bolilor valvulare sau congenitale [2]. În ceea ce privește definiția CMH s-a ajuns la un consens de ambele părți ale globului: este o boală genetică cu transmitere autosomal dominantă, reprezentată de hipertrofia fără dilatare a ventriculului stâng (VS) în absența unei alte boli sistemice sau cardiace care să aibă acest efect (stenoza aortică, hipertensiunea arterială sau cordul atleților). CMH prezintă la rândul ei diverse subentități - în funcție de segmentele de VS implicate, de prezența sau absența obstrucției tractului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
aibă acest efect (stenoza aortică, hipertensiunea arterială sau cordul atleților). CMH prezintă la rândul ei diverse subentități - în funcție de segmentele de VS implicate, de prezența sau absența obstrucției tractului de ejecție al VS. Caracteristica ei principală este dată de prezența unui ventricul hiperactiv, cu funcție sistolică foarte bună, dar cu relaxare anormală, ceea ce duce în timp la creșterea presiunii telediastolice în VS și respectiv la nivelul circulației pulmonare. Prevalența în populația adultă, așa cum se întâlnește în literatura de specialitate, este de 1
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
este una din entitățile în care se face un screening atent și o urmărire periodică a celor din familie. Recomandările actuale arată că dacă testele genetice nu sunt accesibile, copiii se monitorizează prin analiza electrocardiografică și surprinderea apariției hipertrofiei de ventricul stâng în intervalul 12-21 ani. Având o rată egală de afectare a celor două genuri - bărbați/femei, CMH este reputată ca fiind cea mai frecventă cauză de moarte subită în rândul tinerilor, unde se asociază deseori cu boli congenitale, metabolice
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
calciului dar și a sensibilității aparatului contractil la calciu, în contrast cu CMD, unde s-a observat o scădere a sensibilității sarco¬merelor la calciu [7]. Linia extrem de fină de demarcație între CMH și altă boală miocardică cu prognostic malign (noncompactarea de ventricul stâng - NCVS) a fost subliniată de Monserrat și colab., care a demonstrat ca aceeași mutație genetică E101K a actinei alfa-cardiace poate duce sau la apariția NCVS sau la CMH - forma sa apicală [8]. Odată cu descoperirile genetice, s-a încercat folosirea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
și se dezvoltă rapid în adolescență, ajungând la o creștere a masei cordului ce depășește 500 de grame. CMH poate avea diverse expresii morfopatologice, de la prezența unui cord normal la un individ cu markeri genetici pozitivi pentru boală, la un ventricul stâng cu pereți mult îngroșați pe toată suprafața lor și o cavitate extrem de mică. Între aceste extreme există o paletă largă de posibilități, care duc la apariția unei hipertrofii asimetrice. Cel mai frecvent afectate segmente sunt septul interventricular și peretele
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
aspect electrocardiografic tipic, prin prezența undelor T negative gigante în derivațiile precordiale.Acest subtip de cardiomiopatie este caracterizat de absența gradientului intraventricular și de o evoluție benignă a bolii [3]. Într-o proporție mult mai mică s-a descris hipertrofia ventriculului drept, mulți autori negând implicarea acestuia în contextul bolii de bază. Atriul stâng apare frecvent dilatat și chiar cu pereți hipertrofici ca urmare a diastolei ventriculare dificile la care se asociază insuficiența mitrală ce se întâlnește deseori în rândul pacienților
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
urmare a diastolei ventriculare dificile la care se asociază insuficiența mitrală ce se întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și creșterea dimensiunilor cavităților. În afara modificărilor de la nivelul pereților ventriculari, valva mitrală este și ea implicată în CMH prin modificări de formă și dimensiuni, cuspele putând ajunge să-și crească suprafața de două ori (cel mai frecvent cea anterioară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]