3,798 matches
-
ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu. Noi, ortodocșii, nu apăsăm pe pedala cunoașterii atât de
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
ușoare, prelungi, un sentiment interogativ cu variații dulci, în repetiții ale întrebării, de cinci-șase ori, modulând sunetele ca dintr-un flaut fin de trestii sau din fluierul unui păstor. După o mică pauză, minunea a revenit într-o explozie de veselie cu triluri melodioase, precum sunetele claviaturii unui armoniu, aruncând spre cer un imn al cutezanței, al sfidării imposibilului. O altă pauză - o altă revenire. Mica vietate și-a continuat concertul într-un ton minor, oarecum elegiac, îndulcind seara într-un
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le amintesc și astăzi, la vârsta senectuții: „Nu era român care, în ziua de 10 Mai, să nu se simtă mai înălțat sufletește, mai ușurat de grijile vieții, mai împresurat de veselie. Aproape în fiecare an, plecam la București, luând cu noi și câte un copil, cel care era mai mare, ca să asistăm la parada regală. Nu puteam sta deoparte de bucuria neamului românesc. Nu știu cum se făcea, mi se părea că Dumnezeu
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
mulțumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu, și apoi să vă întreb pentru început: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
întreb pentru început: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e greu de apreciat - ca să satisfacem noi acum lumea curioasă de astăzi. Vă mai spun încă o dată: eu recomand o stare de veselie care înseamnă rugăciune neîncetată. - În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Liturghie este considerată de către toți Părinții ca fiind cerul coborât pe pământ? - Sfânta Liturghie face abstracție de la orice fel de comparație. Sfânta Liturghie este Cer, este
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu. Noi, ortodocșii, nu apăsăm pe pedala cunoașterii atât de
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în chip mai lămurit secretul făuririi artistice decât parabola prefacerii apei în vin. Artistul adevărat așa se și cunoaște: din apă (adică platitudine, banalitate, monotonie) deîndată scoate vin (adică putere, veselie, belșug). El, în conformitate cu textul parabolei și-n înțelesul cel mai literal al vorbirii, binecuvintează. Iar apa s-ar zice că atât așteaptă - că d-aia adastă acolo în vase de piatră - să se facă vin bun!"(30). Volumul prezentat este
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
sărut care la noi e cunoscut de când lumea și e sărbătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au văzut în porta mea întruchiparea bucuriei unei nunți de la noi. Oare, nu-i explicasem lui Ion, pietrarul, că scrijeliturile de pe arhitravă înfățișau veselia copiilor și a îndrăgostiților?..Iată de ce mi-a venit să iau doi tineri de mână și să-i trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
și Magii, speriați și muțiți. „Nu vă temeți oameni!” − zise el puternic, dâdu-le o veste îmbucurătoare: „Azi în Bet’lehem, în al vostru staul, S-a născut Mesia, Domnul nostru Mare!” Oștile cerești, s-au pornit să-nalțe, Inm de veselie! Păstorii urară!... Magii bucuroși, visterii-și deschise, au intrat în staul, și I se-nchinară. Simt și eu îndemn, pentru o-nchinare... Fără smirnă, Pruncu-l rog să mi-o primească: Tămâie sau aur, să-I închin, rost are?... Eu Îi închin
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
avea ce moștenire genetică să-i transmită băiețelului, de cînd o iubea bărbățelul se mai împlinise și parcă întinerise, se uitau iar bărbații după ea pe stradă, semn că își revenise și mai era o femeie rîvnită și de alții. Veselia era în toi, Adelina se așezase lîngă Roua care, ca o mamă a trei copii ce era, era cea mai în măsură să-i dea sfaturi Afroditei, dar ea zîmbea cu un fel de fericire tîmpă pe față, nu era
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
au dat viață, cu dragoste de timpul și spațiul în care le-a fost hărăzită nașterea și în care au crescut. În această zi să devenim și noi copii, să le facem ziua frumoasă, să se simtă înconjurați de atenție, veselie și dragoste. Copilăria este partea cea mai frumoasă a vieții, când uimirea și miracolul însoțesc toate clipele copilului, dar trece repede, lăsând cele mai frumoase amintiri. Copilăria este regatul în care nu moare nimeni, spunea cineva, deoarece copilul în naivitatea
SA NE IUBIM COPIII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358508_a_359837]
-
de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri copilărești, de iarnă, de viață și de sărbători tradiționale.” CEZARINA ADAMESCU - Agero Stuttgart - Germania „Poeziile dnei Maricica Stroia sunt o avalanșă de armonie, veselie și inocență... un univers al copilăriei unde - de la Moș Crăciun, căldura casei și imaginea bunicii, la mirosul de iarnă, dansul de ,,fluturi albi” - totul e decor alb, puritate și inefabil, zâmbet și clinchete de sănii. Nu lipsesc nici micii buclucași
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
a încheiat cariera, stingându-se alături de perechea sa. Timpul s-a oprit. Măștile au căzut, zâmbetul clovnului încremenit, părea grotesc, lacrima se scurgea pe obraz, lăsând dâre de vopsea. Și-a scos pălăria făcând o reverență. A dăruit clipe de veselie, făcând giumbușlucuri dar clipa fatală a transformat comedia într-o tragedie sinistră. Din umbră, destinul joacă poker, cu mână moartă, trișează cu așii măsluiți ascunși în mânecă...aruncă pe masă, cărțile...chintă royală. Jucătorii rămân participanți neputincioși, privind de pe margine
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Băieții au încins un fotbal printre mașini, împreună cu prietenii lor. Toată lumea era veselă, însă la Paul și Marian, veselia era de suprafață. Doar două nopți mai puteau să-și strângă soțiile în brațe. Îi aștepta avionul pe Otopeni,să-i poarte la mii de kilometri de familie. Erau obișnuiți cu acest mod de viață. O făceau de ani de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
ar fi mare păcat să reducem frumusețea locurilor la un tablou strâmt, cu titlul „Benidorm și împrejurimi”. Am comite o nedreptate la adresa localnicilor, spanioli vioi, cu preocupări care depășesc cadrul strict al ... visurilor unor nopți de vară. Dincolo de vioiciunea și veselia care, fără tăgadă, îi caracterizează pe locuitorii „Coastei Albe”, există și o încrengătură complicată de rețele sociale și tradiții responsabile pentru unitatea lor de, să-i spunem așa „monolit”. Căci monolitic e simbolul „Peñon de Ifach”, uriașa stâncă răsturnată în
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
pe pământ. Să cred din nou că roua dimineții e lacrima pământului smerit, e dorul după soarele fugarnic, ce vine, pleacă-n ritm nedumerit. Să nu mă-ntreb de ce pământul tace când luna îl îmbracă în mister, de ce-i atâta veselie ziua, de ce amurgul este-un mic aster? Cam multe vreau, dar roua de pe glezne a dispărut și soarele petrece. Vai, ce îmi curge pe obrazul rece? Rouă din ochi? Chiar dorul nu mai trece? Elena, 1 mai, 2012 Referință Bibliografică
DESCULŢĂ-N ROUĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358572_a_359901]
-
1997, p. 18.) La această Zi mare, la acest Praznic Sfânt - Ziua marii bucurii, trebuie să ne gătim cu haina curată a Sfîntului Botez. „Să mulțumim deci Domnului, Celui ce ne-a trecut marea postului și ne-a adus cu veselie la limanul Învierii Lui” Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p.171). * * * * * * Praznicul Primăverii dumnezeiești a înflorit în Nuntă curată toate bucuriile cerești și pământești, ca o încântarea a Cântării divine, cum melodios sună imnul Sfântului Eferm Sirul: „Revarsă peste noi
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
a rămas adânc întipărit în conștiința și ființa neamului românesc. Au fost momente de neuitat încărcate de adânci sentimente de emoție, lacrimi, bucurie și fericire deplină, saluturi și îmbrățișări frățești și camaraderești, însoțite de țipete și urlete de bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
rasele, dar n-am aflat nici unul în asemănare cu Hristos. N-am aflat în Franța, nici în Europa, nici în Asia, nici în Africa... Hristos n-a fost numai om. Priviți-L pe Hristos în muntele Taborului... Vorbește cu Tatăl. Veselia și fericirea sufletului Lui așa-i de mare, de-I lucește fața ca și fața soarelui! Și priviți-L acum pe Muntele Măslinilor... Îngenunchiat se roagă... Durerea și amarul Său așa-i de mare, de asudă sudori de sânge. Veselia
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Veselia și fericirea sufletului Lui așa-i de mare, de-I lucește fața ca și fața soarelui! Și priviți-L acum pe Muntele Măslinilor... Îngenunchiat se roagă... Durerea și amarul Său așa-i de mare, de asudă sudori de sânge. Veselia și durerea omenească nu-s așa. Spun alții că Hristos ar fi un filosof, iar Evanghelia e învățătură omenească. Eu nu cred. Eu am fost membru al Academiei franceze, eu am avut în societatea mea și filosofi și savanți, bărbații
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
devine el însuși copil, pe măsură ce istorisește aceste povestiri. El ne introduce direct în atmosfera de școală, când elevii așteaptă semnalul vesel și eliberator al clopoțelului, care vestește recreația -„momentul acela magic” - „de parcă, pentru o clipă, cineva ar fi dat drumul Veseliei din chilia în care până atunci fusese ferecată”. În acest fericit răstimp - toate năstrușniciile îți trec prin minte. Autorul presară frecvent, considerații proprii: Lasă că nici la ore nu scapi de vocea aceea care te „îndeamnă” să te iei la
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
o bluză din dantelă neagră, pe gulerașul căruia erau aplicate perluțe roșii, o arăta fermecătoare. Mi se părea atât de grațioasă, ca și cum ar fi luat lecții de balet. Micuță de statură, rumenă-n obraji parcă-i citeai pe chip o veselie pală, sau uneori o tristețe adâncă. Cu obrazul subțire, părul lung și mătăsos, nasul puțin acvilin și buzele cărnoase, îți rămânea la suflet lumina ochilor ei de un albastru intens. Orice ar fi avut pe ea ca vestimntașie, i se
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]