2,153 matches
-
Era lungit în pat, tuns în cap, cu barba rasă, cu fața mică, ridată. Vorbea foarte încet, cu teamă. M-a întrebat de familie, de surori, Maria, Lenuța, Florica, i-am spus că trăiesc, deși tanti Lenuța murise, la care veste, el mi-a răspuns: „Familia noastră are longevitate și-o să trăiesc și eu până la 90 de ani !”, povestește Radu („Anii detenției”, în vol. „V. Voiculescu - contribuții buzoiene”, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1993). Tot Radu relatează că tatăl său
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de origine participială, care se transpune în limbile romanice printr-un substantiv cu prepoziție: fr., rom. living "cameră de zi" < fr. living[-room], rom. living[rum] (sau, poate, direct din engl.) < engl. living room "idem"; engl. (rar) smoking "haină, jachetă, vestă specială folosită în timpul fumatului" (> fr. smoking, rom. smoching etc. "haină bărbătească de gală") < smoking [jacket] "idem"; rom. trening (poate din fr.), fr. training "îmbrăcăminte sportivă din flanelă" < engl. training [suit] "idem" (training "antrenament", suit "costum"; sintagma a fost calchiată în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ar fi un derivat de la verbul ardeo,-ere,-si,-sum, cf. it. arsiccio "arsură, loc ars", considerat derivat de la adj. arso "ars"; v. DA, s.v. arșiță); rom. ie "bluză țărănească din pânză de in" < lat. [vestis] linea (DEX; vestis "bluză, vestă", linea "din pânză de in"); rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii sau descendenții fraților sau surorilor" < lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera "idem" (DEX; consobrinus, consobrina "văr; văr [primar], respectiv vară [primară] din partea mamei", verus,-a "adevărat, veritabil"). Spre deosebire de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se formează flacăra; vârful ascuțit al unei țevi de gaz; arzător pentru gaz" (> rom. bec "idem", apoi, prin extensie, și "sfera sau para de sticlă a unei lămpi electrice") < bec [de gaz] "idem" (bec "cioc"); canadienne "canadiană, un tip de vestă îmblănită; cort mic pentru camping; rasă de vaci de lapte" < [veste, tente, respectiv vache] canadienne "idem"; candi "zahăr candel" < [sucre] candi "idem" (sucre "zahăr", candi "[despre zahăr] cristalizat" < ar. qandī, v. CNRTL); canotier "pălărie tare de paie, cu fundul și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru gaz" (> rom. bec "idem", apoi, prin extensie, și "sfera sau para de sticlă a unei lămpi electrice") < bec [de gaz] "idem" (bec "cioc"); canadienne "canadiană, un tip de vestă îmblănită; cort mic pentru camping; rasă de vaci de lapte" < [veste, tente, respectiv vache] canadienne "idem"; candi "zahăr candel" < [sucre] candi "idem" (sucre "zahăr", candi "[despre zahăr] cristalizat" < ar. qandī, v. CNRTL); canotier "pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată la început de către barcagii)" (> rom. canotieră "idem") < [chapeau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și cuvântul simplu respectiv, prin condensarea etimonului complex în procesul de împrumut lingvistic. * Română < franceză: rom. bască ~ basc "beretă cu marginile îndoite înăuntru" < fr. [béret] basque "idem" (DEX; în franceză, basque are, în afară de sensul etnonimic, doar semnificația "parte a unei veste care, pornind de la talie, coboară până la pulpe; pulpană, poala unei haine", v. CNRTL); rom. demiu "pardesiu gros, mai puțin călduros decât paltonul" < fr. [paletot sau pardessus (de)] demi[-saison] "idem" (DLR, v. CNRTL; după DEX, din fr. demi "jumătate", cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mistreț < [porc] mistreț, rom. polonez < [cârnat] polonez, fr. premier < premier [ministre], fr. rouge "ruj (de buze)" < [fard] rouge "idem", germ. Schwarz "cafea neagră" < Schwarz[kaffee] (s.m.), rom. văr < lat. [consobrinus] verus; tot feminin în fr. automobile < [voiture] automobile, fr. canadienne < [veste, tente, respectiv vache] canadienne, fr. capitale < [ville] capitale, fr. cathédrale < [église] cathédrale, fr. césarienne < [opération] césarienne, rom. circulară < [adresă, directivă sau dispoziție] circulară, fr. coloniale < [infanterie] coloniale, sp. gaseosa < [agua] gaseosa, germ. Halbe < halbe [Mass s.f.], rom. ie < lat. [vestis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc.), l'accent étant mis toutefois sur le latin, le roumain, le français et l'anglais. Quelques exemples français sont peut-être plus intéressants ici: automobile < [voiture] automobile; bec < bec [de gaz]; blanco < esp. [vino] blanco; bled < arabe bled [es-sudan]; canadienne < [veste, tente ou vache] canadienne; canotier < [chapeau] canotier; capitale < [ville] capitale; car < [auto]car; cathédrale < [église] cathédrale; coca < angl. Coca[-Cola]; colonial < [militaire] colonial; conique < [section] conique; crème < [café à la] crème ~ [café-]crème; cross < cross[-country] (< angl. cross-country); dames < [jeu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nume de familie în care cratima funcționează ca un pașaport al moștenirii culturale bogate. Doi: să te îmbraci adecvat imaginii pe care alții se chinuie s-o vadă în tine. Asta presupune să fii în permanență la costum, obligatoriu cu vestă pe sub sacou!; să ai, dacă nu monoclu, niște ochelari care să-ți completeze un aer vag de aristocrat; să nu porți ceas la mână, ci la buzunar, fixat cu un lanț; să nu uiți să ții o batistă la rever
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
aproape romane, și ritmul bătut cu tălpile pe scena înaltă de doi metri, unele unghii erau mai mari ca de obicei, ca să apese sănătos corzile chitării, răgușeli, subțirimi, fiecare cânta cât îl ținea gura, troli și pricolici în pijamale psihedelice, veste din piele de vacă pe piele de om, și orga electronică gâdilind la încheieturi, și câini slăbănogi dar simpatici veniți cu stăpânii și stăpânele, și câte-un măscărici cu megafon, și mașinile salvării pentru cei care leșinau de epuizare, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
De acolo supraveghează orice mișcare. Iar când stă înăuntru, urmărește cine și cât consumă (curent, apă, mâncare), cine, ce și cât aduce în casă. În 1996, când moare la 96 de ani, în afară de costumul cu care e îngropat, ceilalți pantaloni, vestele, vestoanele îi arată ca niște platoșe din petice, atât de cârpite sunt. Tot atunci, imediat după moartea lui, cei trei băieți și cele patru fete fac un fel de concurs pentru moștenire, intitulat pe cine a chinuit tata mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
turcește, sunt trimise la Constantinopol de patru sau de cinci ori pe lună... Cu greu poate cineva să-și facă o idee de grija ce au domnii să fie bine informați de ceea ce se petrece, spre a da grabnic de veste miniștrilor (Porții); acesta este meritul lor de căpetenie în ochii demnitarilor turci și poate unul din cele mai mari condeie din cheltuielile lor. ... Domnii, prin mijlocul acestei corespondențe și a înțelegerilor particulare ce le au la Constantinopol, dobândesc o influență
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
piciorul. Nepoțelului meu îi plac desenele cu Cartea junglei. Cea mică și-a luat ochelari și o cam doare capul. Mama vrea să facem un gărduleț la cimitir. Ana nu mai poate mesteca biscuiți. Cea mare și-ar dori o vestă. Și tot așa... Și tot așa... Și tot așa... Și tot așa... Eu unde sunt? Eu unde sunt? Scrisoarea 143 Tema principală a discuțiilor televizate sunt românii. Și, crede-mă, italienii vorbesc mult, circa 70% din timpul de emisie este
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
prietena lui care puțea îngrozitor. Eram grăbit să ajung acasă, unde trebuia să-mi schimb cauciucurile de la motocicletă și de unde Niculae trebuia să plece într-o tabără de copii aparținând întreprinderii unde lucram. Odată ajunși la București, am aflat prima veste îngrijorătoare: ne căutase Securitatea care întrebase de mine. Nu era o știre prea plăcută, dar aveam conștiința foarte liniștită, așa că m-am dus prin oraș. De câtva timp, nu prea fuseseră arestări, deși tot mai aflasem de câteva cazuri, cum
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau pe deasupra sarica, o haină lungă fără mâneci, din piele de oaie, pe care o
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
te avantajează la un nivel personal, decolteurile prea adânci nu îți folosesc în încercarea de a transmite un mesaj ce sugerează profesionalism și credibilitate. Dacă nu poți renunța la bluzele foarte decoltate, se recomandă să folosești o eșarfă sau o vestă/bluză pentru a acoperi decolteul în momentul transmisiunii în direct. 10. Evită hainele albe, mai ales cele de un alb strălucitor. În termenii jargonului profesional, spunem că albul arde imaginea. Sub aspect tehnic, apare fenomenul de supraexpunere, adică obiectivul camerei
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
pentru că mâncarea o bagi în bagajele de cală, drumul durează câte patru zile, se schimbă multe avioane... e complicat. A.N.: Când mergi cu armata în zone de război, îți schimbi lucrurile din bagaje? C.Z.: Nu. Primim căști și veste antiglonț atunci când e cazul. Iar hainele trebuie să mi le aleg pe criteriul comodității și utilității. Să mă simt bine în ele, să nu se murdărească ușor... Întotdeauna îmi iau adidași la mine pentru că mergem foarte mult și sunt singurele
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea, este relativ mai eficient pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai înalt decât normal, rezultatul fiind creșterea forței și puterii ; - aruncări cu mingi medicinale înainte și înapoi, peste cap, ce determină creșterea tensiunii de stres asupra sistemului muscular. Când mingea e aruncată , o forță mai mare trebuie aplicată; -sprintul cu vestă sau cu pantalonii cu greutăți. Pentru analiza frecvenței pasului, raportarea se face la timp. Frecvența pasului se va îmbunătății prin reducerea timpului necesar de aplicare a forței la start și cu reducerea timpului în care atletul nu atinge pământul cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât arareori avansurilor bărbaților. După cum observă Roland Dorgelès, "nu-i ușor să placi femeilor când singurele tale haine de gală sunt o vestă lălâie care-ți atârnă până la fund, niște moletiere destrămate și niște ghete din care ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui 1937, însă atunci declanșează un adevărat "bum". Cântecele sale duioase, poetice sau hazlii, intonate pe refrene ușor de reținut, antrenul extraordinar, ochii de un albastru pătrunzător, cârlionții bălai care ies de sub pălăria de fetru, nelipsita garoafă purpurie de la reverul vestei... fiecare părticică a lui Trenet exprimă bucuria de a trăi. E mare veselie Bine v-am găsit, rândunici! E mare veselie Pe cer, peste streașina-arămie E mare veselie și soare-n ulițele mici E mare veselie, oriunde-i veselie... Cântecele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de lipsuri, de cartele de rație. Libertinul Roger Vailland nu este mulțumit, deoarece pariziencele sunt prost gătite. Capitala este lipsită de grație, se lamentează el. "Le-ați văzut pe trecătoarele acelea cu fundul lăsat, cu taioare cu fusta scurtă și vesta lungă, așa de lungă încât pensa de la talie nu face decât să pună în evidență ce se află dedesubt? [...] Faceți un tur pe Champs-Élysée: două din trei femei sunt prost pieptănate. Poate din cauză că e prea scump coafatul, când trebuie să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
învins eu, povestește Bab a doua zi în jurnal. A încercat să mă sărute din toate pozițiile. Mai întâi în picioare, în timp ce dansam, apoi înghesuindu-mă între dulap și perete, însă atunci mi-am înfundat așa de tare fața în vesta lui, că a trebuit să se lase păgubaș. De două ori totuși, era cât pe-aci să reușească. Mă prinsese în brațe și mă răsturnase, trăgându-mă de păr ca să mă oblige să mă uit la el. A mai încercat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ne aflam în așteptare, cei doi ruși, s au oprit direct la cel mai voinic din grup, la Damian, așa îl chema pe cel cu ceasul legat la buzunarul cel mic de la pantaloni, dar cobora provocator de sus de la buzunarul vestei, peste pieptul care, parcă atunci își pierduse din fălnicia de până acum. Unul din ruși, cum l-a văzut, i-a și smuls și luat ceasul. Oamenii din jur au pus mâna pe rus, ca să-i ia ceasul înapoi. N-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
intrând în atelierul de sculptură, văd așezat pe un scaun mare, și scaunul pe un podium, un domn bine, de statură potrivită, corpolent, îmbrăcat în redingotă neagră, cu lanț de aur de la un buzunar la altul, trecut prin cheutoarea de la vestă, între degete cu o țigaretă mare de chilimbar. O figură plăcută cu privirea inteligentă și bună. Era Calistrat Hogaș care poza pentru un bust profesorului de istorie Dumitrescu de la Liceul Național care, în timpul liber, se ocupa cu sculptura. Noi, elevii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]