1,974 matches
-
denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul de "ambivalență" în analiza comportamentelor vestimentare ale indivizilor? Cartea psihologului britanic John C. Flügel, The Psychology of Clothes (1930), oferă un răspuns în acest sens. Atitudinile ambivalente cu privire la vestimentație descriu contradicția dintre dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și acoperirea acestuia, pe de altă parte. Iată cum descrise John C. Flügel (1930) cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii [corpului n.n.] este relaționat cu nuditatea, dar, în cursul evoluției individului (în societățile moderne) acesta a început, inevitabil, să se manifeste, într-un grad mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel ajută la inhibarea tendințelor pe care le numim "pudice" și, în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel" (apud M. Carter 2005, 91). [...] consider că nicăieri ambivalența nu este atât de puternică și de o atât de mare importanță decât în vestimentație. Dacă trebuie să înțelegem motivele care duc la diferitele feluri de îmbrăcăminte, la schimbarea hainelor și la schimbarea atitudinilor față de îmbrăcăminte, va trebui să urmărim constant schimbările acestor două tendințe conflictuale fundamentale, una mândria de a ne expune corpul, cealaltă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la care un bărbat modern poate spera; toată originalitatea și frumusețea în îmbrăcăminte (sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea actuală a corpului) au fost rezervate femeilor (apud M. Carter, 2003a, 84). Spre deosebire de vestimentația masculină, care tinde către un grad mare de simplitate și uniformitate, moda vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat, treptat, către un grad mare de expunere a diverselor zone erogene, susține John C. Flügel (ibidem). În viziunea autorului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihologului britanic sunt importante în evoluția științifică a subiectului. Primul se referă la faptul că, înaintea apariției cărții The psychology of clothes (1930), John C. Flügel a fost invitat să acorde câteva interviuri în cadrul unor emisiuni radiofonice referitoare la rolul vestimentației în viața socială a individului. Cea de-a doua contribuție la fundamentarea științifică a subiectului a constat în elaborarea unui chestionar ale cărui rezultate vor fi publicate de John C. Flügel în studiul On the mental attitude to present day
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
publicate de John C. Flügel în studiul On the mental attitude to present day clothes: report on a questionnaire (1929) (apud M. Carter, 2003a, 101). În acest sens, John C. Flügel poate fi considerat nu numai inițiatorul perspectivei psihanalitice a vestimentației, dar și primul autor care elaborează o tehnică de cercetare destinată măsurării mobilurilor psihologice care îi determină indivizi să adopte un anume stil de îmbrăcăminte. Influența scrierilor lui John C. Flügel asupra temei în discuție poate fi observată într-o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de îmbrăcăminte. Influența scrierilor lui John C. Flügel asupra temei în discuție poate fi observată într-o serie de cercetări contemporane despre corp (H.G. Pope Jr. et al., 2000, 1788; V. Davis et al., 2002, 1297), interesate să evidențieze rolul vestimentației în percepția imaginii globale a persoanei. În special psihologia clinică a arătat că există anumiți indivizi care dezvoltă comportamente nevrotice legate de aspectul exterior al corpului, diagnoza acestora fiind denumită în termenii de "dezordine corporală antropomorfică" (body dysmorphic disorder). 1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a arătat că există anumiți indivizi care dezvoltă comportamente nevrotice legate de aspectul exterior al corpului, diagnoza acestora fiind denumită în termenii de "dezordine corporală antropomorfică" (body dysmorphic disorder). 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX " Prima femeie din istoria antropologiei nu este și cea mai lipsită de influență" în plan teoretic (R. Deliège, 2006/2007, 133) așa este caracterizată contribuția lui Ruth Fulton Benedict (1887-1848) la istoria antroplogiei. Teza de doctorat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
umanității. Aceste reprezentări ale corpurilor de femei, subliniază autoarea, sunt mai degrabă simboluri ale fertilității, iar motivațiile care au dus la acoperirea trupului ar trebui studiate pornind de la comportamentele societăților actuale (idem, 30). Astfel, autoarea distinge trei motive ale adoptării vestimentației de către om: emoția de rușine, clima și înfrumusețarea, pe care le confruntă cu scrierile predecesorilor și contemporanilor săi, Edward Westermarck, Alfred L. Kroeber și Knight Dunlap. Un alt antropolog format sub îndrumarea lui Franz Boas a fost lingvistul și psihologul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
normele deja existente într-o anumită societate. În retorica socială, conotațiile modei sunt deopotrivă incorporate în afirmații "de aprobare sau dezaprobare" (E. Sapir, 1931/2007, 39). Pe scurt, se poate observa că afirmațiile autorului sintetizează toate concepțiile despre modă și vestimentație elaborate până la data apariției articolului, chiar dacă nu face trimiteri în mod special la acestea. Ideea modei de clasă și a răspândirii acesteia prin imitație care se regăsește la Gabriel Tarde (1890) și George Simmel (1904) a reprezentat, pentru Edward Sapir
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sus de către noua clasă de mijloc (classes moyennes) determină o nouă investiție în capitalul cultural și economic pentru crearea de noi însemne ale distincției. Gusturile estetice adică manifestarea preferințelor în materie de muzică și pictură, până la cele personale cu privire la cosmetică, vestimentație și decorațiuni interioare nu sunt altceva decât "oportunități de relevare a poziției sociale pe care un individ o ocupă în cadrul societății", arată Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Așa cum voi arata în capitolul al doilea, rezultatele și concluziile studiului întreprins de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
indicau faptul că jumătate din femeile din Franța anilor '60 citeau regulat reviste consacrate modei, Roland Barthes (1967/1983,19) realizează, în lucrarea Système de la mode, prima analiză semiotică a vestimentației- imagine așa cum apare aceasta în revistele de modă: ca vestimentație plastică (fotografia care redă un anume articol de îmbrăcăminte) și ca vestimentație verbală (descrierea acestei fotografii). Mai exact avem de-a face cu o analiză semiotică, în care moda, în tradiția școlii lui Ferdinand de Saussure (1857-1913), este concepută ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reviste consacrate modei, Roland Barthes (1967/1983,19) realizează, în lucrarea Système de la mode, prima analiză semiotică a vestimentației- imagine așa cum apare aceasta în revistele de modă: ca vestimentație plastică (fotografia care redă un anume articol de îmbrăcăminte) și ca vestimentație verbală (descrierea acestei fotografii). Mai exact avem de-a face cu o analiză semiotică, în care moda, în tradiția școlii lui Ferdinand de Saussure (1857-1913), este concepută ca un sistem de semnificații. Totuși, autorul precizează, în introducerea ediției din 1967
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este un sistem de semne. Totodată, autorul citat oferă o definire a obiectului de studiu al sociologiei modei, precizând că, în timp ce semiotica este preocupată să descopere reprezentările colective ale imaginilor vestimentare, sociologia are ca obiect de studiu sistemul real al vestimentației, care, potrivit lui R. Barthes, nu este niciodată mai mult decât "orizontul natural pe care și-l dă moda pentru a constitui anumite semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este frecvent citată. Concepția lui Roland Barthes asupra modei vestimentare se regăsește și într-un articol critic asupra analizei istorice și sociologice a vestimentației, intitulat Historie et sociologie du vêtement: quelques observations méthodologiques (1957). Critica lui Roland Barthes se îndreaptă asupra lucrărilor lui John C. Flügel, Thortein B. Veblen și Herbert Spencer, eroarea demersurilor acestor autori fiind, în concepția semioticianului francez, explicarea unui fapt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
istorice și sociologice ar trebui direcționate către cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii unei societăți (ibidem). În termenii semioticii lui Ferdinand de Saussure, hainele sunt o combinație între semnificant (forma vestimentației) și semnificatul (sensul, semnificația articolului de vestimentație) extern acestora (epocă, stat, clasă socială). "Fără să remarce această distincție proprie lingivisticii, istoricii tind să scrie istoria semnificatului, și astfel avem două istorii: cea a semnificantului și cea a semnificatului" (R. Barthes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii unei societăți (ibidem). În termenii semioticii lui Ferdinand de Saussure, hainele sunt o combinație între semnificant (forma vestimentației) și semnificatul (sensul, semnificația articolului de vestimentație) extern acestora (epocă, stat, clasă socială). "Fără să remarce această distincție proprie lingivisticii, istoricii tind să scrie istoria semnificatului, și astfel avem două istorii: cea a semnificantului și cea a semnificatului" (R. Barthes, 1957/1993, 743). Relația dintre semnificat si
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un sistem de reguli și de convenții sociale, de care oameni nu sunt întotdeauna conștienți, achiziționat prin procesele de enculturație și socializare. Demersul analitic specific semioticii, de diferențiere între semnificant și semnificant, constituie și astăzi un mod de cercetare a vestimentație unor grupuri subculturale de hip-hop-eri (M.A. Morgado, 2007) și punk-eri (M.H.W. Selfhot, 2008). Cel de-al treilea domeniu de studiu la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în interacțiunea socială, înfățișarea fizică (appearence) reprezintă un mod de comunicare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în interacțiunea socială, înfățișarea fizică (appearence) reprezintă un mod de comunicare deoarece intervin managementului impresiei (pentru individul care adoptă un anume
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în interacțiunea socială, înfățișarea fizică (appearence) reprezintă un mod de comunicare deoarece intervin managementului impresiei (pentru individul care adoptă un anume stil de îmbrăcăminte), pe de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiunea socială, înfățișarea fizică (appearence) reprezintă un mod de comunicare deoarece intervin managementului impresiei (pentru individul care adoptă un anume stil de îmbrăcăminte), pe de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
managementului impresiei (pentru individul care adoptă un anume stil de îmbrăcăminte), pe de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]