3,775 matches
-
pe care boierul din sat l-a crescut. El mi-a dăruit acest fluier fermecat. Nu-l recunoașteți? Bătrânii îl priveau uimiți. - De azi înainte veți fi considerați bunicii mei. Vă voi lua la conac! Zis și făcut. Voinicul ajunse vestit peste mări și țări cu fluierul său fermecat. După ce colindă lumea în lung și-n lat se întoarse pe plaiurile natale și în drumul său întâlni o prințesă frumoasă cu care se căsătorii și făcură o nuntă ca în povești
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
câteva zile a venit momentul lansării din AN 2. Așa că primul salt cu parașuta l-am făcut în aceeași zi, 19 aprilie 1978, tot pe Aerodromul Focșani. A fost executat din avionul AN 2, cu o parașută BG7M, inventată de vestitul general Grigore Baștan. Saltul a fost executat de la 1000 de metri sub supravegherea colonelului Gheorghe Stanciu. Până la urcarea în avion nu mă gândisem prea mult la săritura propriu-zisă ( părăsirea avionului, poziția corpului, deschiderea parașutei principale, pilotarea, poziția corpului la aterizare
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
fetei i se pare o eternitate, apoi o cuprinde cu brațele-i vânjoase și o strânge la piept. CONTELE DRACULA:(cu voce puternică) Fiți fericiți pentru totdeauna!... Casă de piatră! NARCISA: (emoționată și surprinsă) Bine ai sosit la nunta noastră, vestite Conte! Contele o sărută pe frunte, apoi o eliberează din brațele sale și se întoarce către caleașcă. CONTELE DRACULA: Acesta-i darul meu de nuntă! NARCISA:(nu-și stăpânește emoțiile) Vă mulțumim pentru dar și prezență! Doream să vă cunosc
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
DRACULA: Atunci petreceți o lună la munte și alta la mare! PRINȚIȘOR: Așa vom face! NARCISA: Când ne mai vizitați? CONTELE DRACULA: În curând, în cinstea voastră, voi da un bal în împărăția mea! NARCISA:Vei ține un bal la vestitul castel? CONTELE DRACULA: A, nuuu!... El va avea loc într-un oraș de pe Dunăre, la Budapesta! Acolo am un palat unde se țineau vestitele mele baluri cu vampiri din întreaga lume! Contele îmbrățișează tinerii căsătoriți și se îndreaptă spre ieșire
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
în cinstea voastră, voi da un bal în împărăția mea! NARCISA:Vei ține un bal la vestitul castel? CONTELE DRACULA: A, nuuu!... El va avea loc într-un oraș de pe Dunăre, la Budapesta! Acolo am un palat unde se țineau vestitele mele baluri cu vampiri din întreaga lume! Contele îmbrățișează tinerii căsătoriți și se îndreaptă spre ieșire. Mirii îl însoțesc. EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Misteriosul personaj iese pe trepte de unde își ia pălăria și pelerina și se afundă pe o alee
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COPILĂRIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Copilărie Roxanei Copilărie... Instantanee răspândite prin albume, Din locuri mărunte ori vestite anume, Prin anotimpurile anului în trecere, Prin anotimpurile vieții în creștere. Copilărie... Ai putea să te arăți foarte mirată, Dar ai fost, ca noi toți, micuță odată, Și toate ți se păreau foarte mari, foarte - Un larg orizont s-a
COPILĂRIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341765_a_343094]
-
ca dascăl pe Moise Ioanette. După terminarea școlii din Câmpeni, împlinind vârsta de 13 ani, în toamna anului 1837, făcând drumul cu căruța de la Vidra de Sus, tatăl său îl înscrie la gimnaziul unic de trei clase din Zlatna, (Ampelum) vestita localitate minieră de pe Valea Ampoiului. Zlatna, orașul căruia poetul silezian de origine germană, Martin Opitz (1597-1693), “părintele literaturii germane moderne”, îi dedică un amplu poem, Zlatna sau despre liniștea sufletului , tipărit la Strasbourg în anul 1644. În protocoalele “Gimnaziului umanistic
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
lume anapoda. Atât de frumoasă e viața asta, iar noi ne pierdem în lucruri atât de mărunte...”. Pădurea cu năluci Munții Vâlcanului sunt plini de povești. Aici au trăit dacii, prin codrii ăștia hoinărea viteazul oștean Straja, aici se pripășeau vestiții haiduci ai lui Neag, pe crestele uriașe ale Vâlcanului își aveau sălașul strigoii. Emil Părău îmi povestește tot, pe nerăsuflate, bucurându-se ca un copil de răgazul ăsta mirific. Vrea să-mi arate toată pădurea, să-mi dezvăluie toate tainele
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
celebritățile lumii, de la regi la rokeri, de la actrițe care voiau să se facă remarcate până la pești de lux, de la marii jucători din cazinouri, fotbaliștii și prietenele lor fotomodelele, până la magnații petrolului din Orient, toți se întâlneau, seară de seară, în vestitele hoteluri ale megalopolisului, renumit de altfel și prin frumusețea, înalta educație, rafinamentul și distincția fără rival a autohtonelor. Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
fost oare mai mulțumiți singuri, fără prezența lor în jurul nostru? Mai „superiori”, nu cred că ne-am fi putut simți, căci n-ar fi mai avut, științific vorbind, cu cine să se compare „sapiens-ii” noștri darwiniști..., absolvenți ai celor mai vestite universități, pentru a ne putea devii „mari” biologi și a ne vinde născocitele lor teorii bune la nimic. Toate creațiile au fost modelate de aceeași Mână. Fiecare viață este un roman viu care se scrie undeva, în mod sigur, după
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
slujire a Bisericii și de jertfire pentru obștea monahală a Putnei, cât și pentru obștea cea întreagă a neamului nostru", a declarat Starețul Mănăstirii Putna, cu prilejul împlinirii, la 7 decembrie anul 2012, a douăzeci de ani de stăreție a vestitei chinovii ștefaniene ... - Pentru început, aș dori să vă întreb, Preacuvioase Părinte Stareț, cum se simte zbuciumul lumii românești, pe vremuri de criză, la Mănăstirea Putna? Ajunge nelinistea lumii până aici? - Ca intotdeauna, în Biserică, unde Îl avem pe Domnul nostrum
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
aflat vreodată. Spun bătrânii locului că avea un bordei tăinuit în pământ, în pădurea deasă dintre Schitul Sihla și Râpa lui Coroi, în adâncul muntelui, unde s-au nevoit de-a lungul secolelor nenumărați sihaștri sfinți, printre care cea mai vestită era Sfânta Teodora de la Sihla. Mai spun bătrânii de aici că un pădurar din satul Văratec-Neamț știa locul și taina acestui sfânt și că îi ducea cele de nevoie din când în când. Primul călugăr care l-a cunoscut pe
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
spune acesta? "Păziți zile și luni și soroace și ani? Mă tem să nu mă fi ostenit la voi în zadar" (Gal. 4,10-l1); și iarăși: "Ori de câte ori veți mânca din această Pâine și veți bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiți, până când va veni" (I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
veacuri, ignorat Deși era (aproape!) un titan? E drept c-a dispărut inopinat, Probabil dup-un ezoteric plan, Țesut de-un personaj nepământean Ce nu i-a spus de ce e acuzat ... Și-acum, într-un extraterestru plai, I-a explicat vestitul Sfânt Sisoe De care se ținuse-o eră scai C-așa a fost ciudatul său destin Ca-n arca, prea ticsită a lui Noe Să fie ... pasagerul clandestin! ------------------------------------------ Eugen DEUTSCH Iași, 15 august 2013 Referință Bibliografică: Eugen DEUTSCH - ARCA - SONETE
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FORFOTA PEROANELOR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Forfota peroanelor Mă plimb prin înaltele betoane, Mă farmecă vestite bulevarde; Dar forfota voioasă de peroane E zgomot și lumină de petarde. Nu flutură în gară vreo batistă Plecarea să ne pară cumva tristă. Regrete-n urma noastră nu lăsăm, O calmă bucurie respirăm. Azi nu oprim în haltele mărunte
FORFOTA PEROANELOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340590_a_341919]
-
frumoase stațiuni montane din Munții Gutâi, Stațiunea Izvoarele. Ca să treci Munții Gutâi în partea cealaltă a Maramureșului, urci serpentinele până la Motel Pintea Viteazul, unde vei afla și mormântul haiducului. În depărtare se ridică impunătoare, către cer, o imensă piatră. Este vestita Creasta Cocoșului cu o vegetație săracă de arbuști la bază și care are forma unei creste de cocoș, de unde îi vine și numele. Călătorul poate să-și acorde câteva ore și să ajungă măcar până la poalele sale. Cei curajoși se
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
sunt pictate cu scene din viața persoanelor înhumate și epitafe hazlii despre viața celor ce se odihnesc acolo. Anual mii de turiști din întreaga lume își dau mâna în acest loc. Localitatea Săîpânța este o așezare țărănească în care predomină vestitele porți maramureșene, dar și prin ținuta sărbătorească a bărbaților care se plimbă în grupuri, îmbrăcați în pantaloni de culoare închisă sau în ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în obraji, poartă basmale pe
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
este numele a două cetăți: Sarmizegetuza Regia - capitala regilor daci din Munții Orăștiei, de la Grădiștea Muncelului, la poalele Muntelui Godeanu și Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegeza. Godeanu este Kogaionul, muntele sfânt al dacilor. Iar Valea Godeanului, apă sfântă . Din vestita cetate Sarmizegtuza au rămas peste timp doar zidurile cetății și incinta sacră. Marele sanctuar rotund, care după unii ar fi un calendar, este emblema Sarmizegetuzei. Dar este o emblemă falsă, căci el nu a arătat așa original. Ce se vede
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari. Acum însă motivul era altul ... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența unui balaur, din care cauză nimeni nu mai ieșea pe câmp, multe fete avortând de groază când îl văzuseră și o mulțime de flăcăi dispăreau
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
subconștient. Dar, să nu uităm că orice prost este capabil de surprize... Lordul îi dădu înalta sa aprobare și toți se retraseră ceremonios. Aparent întâmplător, a doua zi, toate mijloacele de informare intrară în trepidaj deoarece câteva noi interpretări ale vestitelor Centurii scrise de Nostradamus cu șase secole înainte, dădeau ca sigură o catastrofă planetară, în anul 2112 cel mai târziu pe data de 21.12. Acest an, al Păstorului, va fi anul separării turmelor și numai cei vrednici și neprihăniți
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
în: Ediția nr. 1372 din 03 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului INCREDIBILELE ATACURI În marele oraș, numit oraș al culturii și al modei, se încheie Festivalul Parfumurilor. Ca de obicei fusese o extraordinară demonstrație de performanță în domeniu. Cei mai vestiți designeri lucraseră recipientele care conțineau parfumurile cele mai fine și mai elaborate, rod al muncii alchimiștilor din laboratoarele secrete ale industriei de profil. Fusese de fapt o sărbătoare a eleganței și a bunului gust. La sfârșit, spre surprinderea tuturor, pe
INCREDIBILELE AATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341148_a_342477]
-
Scrieri > "ZEII DIN ESAGILA" - TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR - CAPITOLUL II Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului "TALESTRI REGINA AMAZOANELOR" CAPITOLUL II În tot acest timp, pe o insula din Marea Neagra, în vestitul templu Esagila, fiul unui mare zeu punea la cale un plan de război. Marduk își înfricoșa semenii doar prin simpla-i prezență. Cei din neamul lui erau foarte înalți, depășind trei, chiar patru metri în înălțime. El, însă, abia trecea
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
mult. Blana ei să fi avut Miss Pisica eu ieșeam. Si ce de parale-aveam ! Trăiai și tu boierește Iar eu aveam munți de pește. Ia, mai taci tu, cață rea ! Se răstește Prințesa. După ce că te-am primit Lângă tronul meu vestit Ca să-mi fac rasa de râs. Ei, te-oi pune-acum pe plâns ! Lasă-mă că nu am timp ! Trebuie să-mi pieptăn blana Că s-a dus de-acuma iarna Și tot traiul meu tihnit... Că mi-aștept al meu
POVESTEA PISICILOR NOASTRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341241_a_342570]
-
din Dorohoi, pe numele său de Niculae Chioru . După câteva lecții, acesta nu mai avea ce să-i arate micuțului Jurjac. După toate acestea , tatăl său Costache Enescu - învățător, îl ia pe micul copil, și-l duce la Iași la vestitul profesor de muzică Eduard Caudella, însă nu pentru multă vreme fiindcă și aici Jurjac, însușește toate cunoștințele în materie muzicală cu mare repeziciune. Caudella , îl sfătuiește pe Costache Enescu, să-l trimită la studii la Viena. În anul 1893, George
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]