1,227 matches
-
dus de-a lungul râului pe turiști. Au intrat în camera Invențiilor. Acolo era un aparat care făcea gumă. Violet Beauregarde a mestecat o gumă și s-a umflat,făcându-se albastră. Apoi au mers într-o cameră unde niște veverițe separau alunele bune de cele rele. Vizitatorii nu aveau voie să intre în acea cameră. Însă Veruca a intrat și a fost aruncată de rozătoare în groapă de gunoi. Domnul Wonka i-a condus pe restul vizitatorilor într-un lift
Fabrica de ciocolată a lui Charlie () [Corola-website/Science/329504_a_330833]
-
astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"); șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta, ciuful de câmp prinde uneori și insecte, inclusiv larvele lor. In America de Nord, concurează cu eretele vânăt, care are aproximativ aceleași preferințe
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Au fost identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi (macromicete), 322 de licheni și 124 de mușchi. Animalele din rezervație sunt cele tipice pădurilor din sudul munților Ural - ursul brun, veverița, râsul, veverița roșie și cocoșul de munte. Parcul conține 275 de specii de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi (macromicete), 322 de licheni și 124 de mușchi. Animalele din rezervație sunt cele tipice pădurilor din sudul munților Ural - ursul brun, veverița, râsul, veverița roșie și cocoșul de munte. Parcul conține 275 de specii de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții de apă
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și îmi spui - Ce să fac, ce să nu fac! Ei bine nu o să fiu niciodată ca tine!"", printre vocile prezente s-au numărat nume cunoscute precum Antonia Iacobescu, Laura Cosoi sau Ana Maria Georgescu etc. însă o vedetă îndrăgita, "Veverița Roșcată" care activează în trupa Redblonde în cadrul emisiunii "Happy Hour" de la Pro TV din 2007 a fost aleasă pentru a o dubla pe libertina prințesă Merida . Alina Chinie simpatică veveriță de la Happy Hour difuzată pe Pro TV a fost cooptată
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
Cosoi sau Ana Maria Georgescu etc. însă o vedetă îndrăgita, "Veverița Roșcată" care activează în trupa Redblonde în cadrul emisiunii "Happy Hour" de la Pro TV din 2007 a fost aleasă pentru a o dubla pe libertina prințesă Merida . Alina Chinie simpatică veveriță de la Happy Hour difuzată pe Pro TV a fost cooptată în rolul eroinei filmului, o prințesă neînfricată cu un spirit de aventură ghidată de propriile valori hotărâte să câștige lupta cu viața încălcând un obicei vechi de când lumea. Pasionala și
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi"), melcul de livadă ("Helix pomatia"); precum și șase specii de fluturi: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"); Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
este rară și adaptată frigului: mamifere cu blană deasa, mai ales ursul brun, erbivore care vin iarnă din tundra, păsări care sosesc vară din sud, multe furnici și multi țânțari vară. Taigaua e bogată în animale cu blană că: samurul, veverița, vulpea, hermina. Ea mai e și casa ursului, șobolanului cu miros de mosc și a lupului. Chină este afectată periodic de seisme. Unul dintre cele mai puternice a făcut, oficial, pește 242.000 de morti în 1979, la Tangshan, dar
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
au completat volumul "Țara de dincolo de negură" cu o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un veac”, „Șorțul verde”, „Veverița”, „Intrarea în viață a lui Nelu”, „Singurătate”, „Cerbul meu”, „Sfat basarabean”, „Când vorbim de lup”, „Dihania singurătății”, „Vânătoarea, acum o sută de ani, în Moldova”). Ediția adăugită a cărții nu a mai avut capitolele numerotate, iar capitolul V („April, - o
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelină (Mustelea erminea), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul mare ("Glis glis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean cu potcoavă ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
care au fost înființate în această toamnă în București, în etapa pilot a proiectului “Nicio Școală Fără Cor”. Publicul a ascultat câteva dintre cele mai frumoase colinde românești, în interpretarea Corului Belka Strelka - Comunitatea Rușilor Lipoveni (București) și a Corului “Veverițele Năzdrăvane” - Școala pentru Deficienți de Vedere (București), ambele dirijate de Angelica Baciu, membră a Corului Național de Cameră “Madrigal - Marin Constantin”, precum și a copiilor din Corul Resurrectio de la Liceul Teoretic “Spiru Haret” (Moinești, jud. Bacău), condus de doamna Gabriela Biea
Dirijorii corurilor Cantus Mundi, premiați la Festivalul Corurilor Școlare by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105891_a_107183]
-
fost votată o lege, cărora dacă nu i se conformează, vor fi amendați. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puțin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veverițele din parc, aflate în perioada împerecherii. 1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Ziarul "Irish Times" a anunțat în 1995 că Disneyland negociează cu guvernul rus privind achiziționare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracții din Paris. 1
1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Cele mai celebre păcăleli făcute de-a lungul timpului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102179_a_103471]
-
(în , în ) este un castel inițial ducal și apoi regal situat la aproximativ 12 km nord-vest de centrul orașului Brno, regiunea Moravia, Republica Cehă, pe râul Svratka. Potrivit legendei, castelul Veveří („veveriță”, în limba cehă) a fost fondat de către ducele Přemyslid Conrad de Brno la mijlocul secolului al XI-lea ca o cabană de vânătoare. Cu toate acestea, prima atestare credibilă a castelul ui datează din anii 1213 și 1222, când regele Ottokar
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
bariere realizate de om. ele pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare (în special pentru animale mari sau pentru animale ce se deplasează în turme); tuneluri de amfibieni; scări pentru pești; Baldachin pod (mai ales pentru maimuțe și veverițe), tuneluri și podețe (pentru mamifere mici cum ar fi vidre, arici, bursuci); acoperișuri verzi (pentru fluturi și păsări). Ecoductele sunt o practică de conservarea habitatelor, permițând conexiuni sau reconectări între habitate, și combâtând fragmentarea habitatelor. Ei ajută și la evitarea
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]