1,709 matches
-
cui, dar nu și contra acelora care ar fi meritat cu adevărat demascarea publică. Ca-n fabulă, iepurele fără putere și apărare ajungea, pe sticla și pe hârtia marelui tartor mediatic, inamicul public numărul unu, în timp ce ogarul, copoiul și multe vietăți de pradă pozau în onorabili stâlpi ai societății... Căutând în continuare, sub priviri îi căzu o publicație nouă, aflată în primul ei an de apariție. Îi spunea „Investitorul” și era condusă de Doru Ionescu, un fost coleg și prieten. După
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
subțire scanând versanții, știu că trece un vultur și-mi acopăr urechile, fiindcă o să facă pi-uuuuuu dintr-o clipa într-alta. Mă amuză să dau peste o șopârliță în așternutul meu, dar în același timp mă întristează. Sunt prea multe vietăți, prea răzlețite. A venit și maestrul într-o bună zi. Ningea apos, fulgii se preschimbau în apă pe veșmintele noastre. I-am ieșit în întâmpinare cu o inocență apoape copilărească. El era abătut. S-a așezat la foc, obosit după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
domină puternic, iradiind un abur albastru ca un voal împotriva soarelui arzător. O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori. Adela le alege metodic, cu ochiul atent, cu gesturi de preciziune, parcă ar urmări vietăți iuți și viclene. Cu părul auriu, cu fața albă și roză, cu ochii albaștri, Adela, printre flori, e o floare mare, strălucitoare, mai vie decât toate, irezistibil atrăgătoare. Comparația, banală de adevărată ce e, între femeie și floare este mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
atunci, senzația de funebru pe care mi-o dă, în momente de o stranie luciditate, pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică, și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar să ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plan-te, șubrede, nesigure, trecătoare. După epoca romantică - epoca realistă, serioasă, la Viena, cu femeia aceea subțire și înaltă, cu formele adolescente încă la vârsta de douăzeci și cinci de ani, oprite parcă în desăvârșirea materializării lor de flacăra mistuitoare a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și n.n. - de unde perversiunea lucidității: infiltrarea sentimentului morții în clipele cele mai intense ale vieții) pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar sa ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plante, șubrede, nesigure, trecătoare". Fobia aceasta față de materia inertă are o corespondență precisă în biografia erotică a naratorului, fiind provocată de amintirea morții primei iubite în adolescență și de imaginea pământului care o acoperă. Apropierea îndrăgostită capătă astfel semnificația
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de aceasta de cum am privit-o. Era plină de încredere în ea. Spre deosebire de alte muște care își perpetuează speța în văzul tuturor cu diverși indivizi din același anturaj pe diferite alimente sau corpuri mai mult sau mai puțin curate, această vietate își spălă lăbuțele din față privindu-mă pieziș, fără încredere. Mi-am spus atunci că, probabil, este o insectă cultă, că o fi citit ce-am scris până acum și nu-i de acord. Asta îmi mai lipsea! Auzi, primul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prietenii, cunoscuții! Orice obiect distrus, înseamnă de fapt distrugerea unei vieți, a unui suflet întrupat. Cel mai bine ar fi să respectăm aceste reguli: Să nu mâncăm plante; să nu ne atingem de cocoșii albi și de alte animale sau vietăți; să nu scornim focul cu fierul; să nu distrugem niciun obiect. POVESTITORUL: Însă pentru că Pitagora a comis păcate de-a lungul vieții sale, sufletul său a coborât o treaptă, iar în cea de a treia viață s-a întrupat în
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
NECULAI îmi aduc bine aminte din vremea când s-au oploșit la noi Neculai, Costache și Ion. într-o bună zi ne-am trezit în ogradă cu dânșii, laolaltă cu paserile și alte vietăți. Bunicul avea trebuință, ca om de încredere la moară, de Costandin, un oltean pripășit care se însurase cu Aglaia. Femeia era din partea locului. Când se schimba rândul la măcinat, Costandin bătea cu lopata în coș iar dacă omul de la ladă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și puteam iarăși să văd până în străfundul lucrurilor, fără opacitățile de albuș de ou ale vieții la oraș. La țară, totul era în sfârșit la locul său și această perfecțiune se extindea în mod firesc asupra mea și a tuturor vietăților. Gospodăria era dispusă pe câteva paliere corespunzătoare diferitelor stadii de evoluție ale materiei - de la regnul animal și până la poarta cerului, cimitirul din vârful dealului. Intri pe poarta masivă, sculptată în lemn, poartă zdravănă și înaltă, de casă ardelenească, și pășești
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că liniștea aceea țiuitoare, care bâzâia ca un transformator electric și care s-a auzit întâia oară spre sfârșitul capitolului patru, pusese stăpânire nu doar pe inima lui Filip (ajunsă, după metamorfoze complicate, la dimensiunile unui purice), ci și pe vietatea aceea ascunsă între blocuri, pe care Radu și cu mine o botezaserăm, demult, sanctuar. Și cum orice vietate, fie ea și o grădină sau un sanctuar, are nevoie pentru a supraviețui poate nu chiar de cămăruțe cu atrii și ventricole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sfârșitul capitolului patru, pusese stăpânire nu doar pe inima lui Filip (ajunsă, după metamorfoze complicate, la dimensiunile unui purice), ci și pe vietatea aceea ascunsă între blocuri, pe care Radu și cu mine o botezaserăm, demult, sanctuar. Și cum orice vietate, fie ea și o grădină sau un sanctuar, are nevoie pentru a supraviețui poate nu chiar de cămăruțe cu atrii și ventricole, dar, în orice caz, de un organ asemănător unei inimi, crucea preluase funcția asta și pulsa încet de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai ajută memoria....? Oare, a rămas definitiv desgolit de orice amintire a trecutului său...!? Imposibil. Dovadă, Încă Își mai aduce aminte ce nu poate să-și aducă aminte...! Memoria Încă nu-l părăsise...! Atunci, ce căuta el În mijlocul acestor Înfricoșetoare vietăți și dece nu-l atacă știindu-le carnivore!? Câteva momente rămase singur, apoi În depărtare În Întunericul de nepătruns al apei se produse o agitație făcându-l să-și forțeze privirea. Pentru Început avu impresia unui furnicar de râme din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
roșie, mongolezi, eschimoși ori alte categorii de oameni existenți la ora aceia pe această planetă...? Dar animale...? Nu mai vorbim de alimente ori containere cu apă potabilă...! Și, se naște următoarea Întrebare...! Cu ce mijloace de locomoție a adunat toate vietățile pentru a le Îngrămădi pe corabie...? Dar viitorii supraiețuitori...? Cum a reușit să centralizeze pe vasul plutitor diferitele rase de oameni aflate În cele patru vânturi a planetei și, În ce fel le-a vorbit presupunând, În nici un caz Noe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
spun drept, m-ai impresionat...” i-o reteză Șeful Șantierului, mai turnăndu-și o cană de ceai. „La drept vorbind, ce ne pasă nouă cine cu cine se războiește...? N-au decăt să se omoare până n-o mai rămânea decât vietățile apărute În urma cu, sute milioane de ani...! În ce mă privește, mă asociez Marchizei de Pompadour,(1721-1764) favorita lui Ludovic al XV-lea, rege (1745-1759) ce zile și nopți se destrăbălau În beții și orgii În care nu se trezeau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acasă, pornisem deja pe drumul transformării mele Într-un pervers și un ciudat. CAPITOLUL 4 În lumea din afara iubitei mele librării, era o luptă crîncenă pe viață și pe moarte, În care te lua dracu’ dacă rămîneai În spate. Toate vietățile de acolo erau hotărîte, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, să ne facă de petrecanie. Șansele noastre de a supraviețui un an erau aproape zero. De fapt, statistic vorbind, eram deja ca și morți. Încă nu știam sigur asta, Însă aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
era proaspăt și răcoros. Era în prima Duminică a Postului Mare. Se înnoptase demult, și Iorgu încă nu adormise. Noi gânduri năvăliră peste el ca o avalanșă. Ce se petrece în natură?! murmură el tulburat. În acest furnicar neîntrerupt de vietăți, în aparentă dezordine, și totuși, fiecare gâză cu rostul ei, într-o ordine perfectă. În fața acestei dovezi de ordine și echilibru, atât de departe de starea lui sufletească, cunoscu o amărăciune fără margini. Echilibrul său sufletesc era zguduit... vroia să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
zorii se luptau cu noaptea, clipa cea mai întunecată a zilei. Am avut o viziune. Mă aflam sub bolta unui arbore imens, ce acoperea tot cerul. Crengile porneau dintr-un trunchi nevăzut, fixe și rugoase, dar diafane ca brațele unei vietăți marine. Fiecare frunză era o membrană acustică, un difuzor prin care se revărsa muzica. Fragmente din Concertul pentru pian nr. 16 (mă răsfățasem în seara precedentă cu Mozart transpus pe disc de Philarmonia & Derek Han) mi-au dat senzația că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
partea a patra, - finalul, pe când sonata soarelui este completă. Oare, cu o sută de ani în urmă, să fi presupus autorul dispariția soarelui? 2. Studiu comparativ Majoritatea pictorilor redau în lucrările lor o componentă a TIMPULUI. Acestea sunt peisajele, vietățile, imobilele (case, cetăți, poduri etc.), portretele unor persoane sau chiar personalități însoțite de alte componente, tot ale TIMPULUI, dar de o amplitudine mai mică și care prezintă fondalul. Toate sunt creațiile timpului și există în spațiu. La general, în termeni
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud vestul continentului european, îmbogățindu-se cu reprezentări ale unor vietăți și forme din natură. Un exemplu al creativității spaniole în tehnica origami este pajarita ─ o mică pasăre din folclorul autohton. Până în sec. al XIX-lea, în Spania s-a reușit acumularea unui mare număr de figurine originale din hârtie împăturită
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
înseamnă întregul însuși! Este dea dreptul uluitor ce afli aici, încât ar fi păcat să nu admiri o clipă așa ceva. Dacă reflectezi puțin asupra celor văzute într un astfel de emporiu ceresc, te minunezi și mai mult. Căci stau alături vietățile posibile cu cele imposibile, cele reale cu cele imaginare, cele îmblânzite cu cele de nestăpânit. Și toate se arată aievea, ca atare. Poate fi satisfăcută orice dorință de a vedea și a cunoaște. Cu toate acestea, cel care ar veni
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
într-o lume plină de viața terestră sau marină, care-și modifică existența în fiecare clipă, ca și tine, în calitate de vizitator. În Ocean Park rămâi uluit de cât de multe obiective de distracții au construit localnicii pentru vizitatori și câte vietăți contemporane cu turiștii își trăiesc viața. Conștientizezi asta doar vizitându l! VIZITĂ DE O ZI ÎN INSULA CHEUNG CHAU (INSULA CEA LUNGĂ) Din cartierul Wan Chai, de lângă Turnul Hopwell Center (cunoscut mai ales datorită celebrului restaurant rotativ de la etajul 64
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
urmări, ai vedea că îndată ce noi am dispărut din fața lor ele se liniștesc ca prin farmec. Cred că nu spun nimic nou, dar cred cu tărie că omul este pus de Dumnezeu să ocrotească tot ce îl înconjoară, începând cu vietățile și terminând cu tot ce rodește pământul... Dacă o floare te simte că o iubești, atunci ce să mai spui despre un animal care te vede, îți aude glasul și îți simte mângâierea? Unui îmblânzitor de animale îi trebuie multe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trezit l-am găsit, însă, întins pe o rogojină, iar o veveriță... dădea iama... prin barba lui... În cele din urmă m-a văzut și cu un zâmbet larg, mi-a arătat giubușlucurile veveriței... Uite ce este în stare o vietate ca asta! Parcă îți vine să mai trăiești...Cum văd, ai făcut ochi, așa că așază-te colea pe iarbă și așteaptă-mă... Am stat o vreme și m-am delectat cu acea priveliște. Apoi cu chipul înviorat de răcoarea apei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme ne aflam în poiană... Unde mai pui că am avut cinstea ca una din neastâmpăratele veverițe să vină de-a dreptul la mine și să-mi ia o alună din palmă. Să nu pui la îndoială inteligența acestor mici vietăți... Le vezi? Au băgat de seamă că suntem mereu împreună și una a avut îndrăzneala să-ți arate că te consideră prieten... Eu nu am decât să mă bucur că aceste ființe m-au îndrăgit la fel ca pe sfinția
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de apariția călugărului. Dacă ți-ai pus burta la cale, atunci nu-i alta de făcut decât să pornim spre locul nostru știut... Ca niciodată, suprafața apei iazului părea o întindere de cristal. Nici o adiere a vântului, nici o mișcare de vietate care să-i spargă oglinda. Probabil că cerul voia să-și vadă fața în ea și își ocrotea opera. Bătrânul s-a așezat pe locul lui, dar privirea îi fugea de ici-colo fără punct de sprijin. Tăcea... Acest fapt m-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]