1,691 matches
-
Nu știu cât voi fi șezut eu așa, dospind în mine amărăciunea și deznădejdea ci, în răstimpuri, bolta nișei se lărgea nemăsurat și iar se strângea la loc, umflându-se și chircindu-se, zvâcnind și bătând, întocmai ca o inimă aievea de vietate Și din podelele de deasupra, cobora o masă albă, cu lumânări de ceară aprinse și câtime de colaci frumos împletiți, în câte opt vițe și cu vargă de aluat copt încinși jur-împrejur erau rânduiți, printre castroane cu sarmale poleite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
etajul șapte... Așa, fără vreun motiv evident. A înnebunit-o și pe ea cataclismul de la Cernobâl, ca și pe pisicile astea, care umblă după motani din noiembrie, cu luni de zile înainte de sezonul tradițional al acuplărilor din februarie-martie! Cernobâlul vatămă vietățile nu numai la unele părți ale organismului, cum ar fi aparatul digestiv. Le atinge și la sistemul nervos. Mai ales la creier, locul cel mai sensibil la radioactivitatea remanentă. Medicii ipocriți se fac că nu știu de unde apar asemenea aberante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
apropiați ? Când nu mai puteam de atâta mers, tata mă ducea în cel mai drag loc pentru el, basarabeanul, din toată Capitala: în Parcul Cișmigiu! În Cișmigiu, era pe atunci și o grădină zoologică, unde se țineau câteva exemplare de vietăți ale pădurii. Între ele, era mai cu seamă un cerb, pe care bucureștenii îl botezaseră Gică și care îi plăcea tatei în mod deosebit, fiindcă-i amintea de munți, de păduri, de viața liberă de altădată, de lipsa grijilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mulțumesc! suspină alinat Profesorul, lăsându-și iar pleoapele, cu un oftat de ușurare și de recunoștință. După unele clipe de tăcere, deschise din nou ochii, adulmecând o incertă boare de probabilă apropiere a cuiva. I se păru, mai întâi, că vietatea înaltă care creștea, apropiindu-se de ei, nu era decât o plăsmuire diafană de ceață. Zefirul, însă, începu să se zbenguie cu veselie, mișcând florile cu subțiratice stamine aurii, dându-i târcoale acestei făpturi, ce obținu în luminiș înțelesul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din infinitele ape ale cleștarului de Murano, lovise cu precizie. Dulce, pavăza Reginei Să fi fost orele două din după-amiaza toropită de soare când, în pajiștea greierilor, prin țârâitul, zumzăitul, zbârnâitul și alte vibrații atât de bogate în sensuri, fiecare vietate află vestea despre neașteptata ștafetă trimisă de neamul cel harnic și ascultător al furnicilor. În timp ce Greierele-dregător despecetluia cu gesturi iscusite pergamentul răsucit în șnur roșu de mătase, solii, în hainele lor pline de pulberile drumului străbătut cu destulă trudă, tropoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de fructe și de legume, unde baruri pline de jus etalau, cu sutele, acele vaci vegetale ale furnicilor, care, atârnate de tavan, își așteptau mușteriii. Însoțit de o tânără furnică, având ochi înguști, de cobalt albastru (o raritate la aceste vietăți din Ordinul himenopterelor), greierele-viorist porni, fierbând de mânie, în căutarea fugarilor. Luându-se după dâra de țigări scumpe, fumate numai pe jumătate de cosașii-verzi și aruncate pe caldarâmul spălat de cu seară, depistă destul de rapid trupa hoinară. Pierdu însă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tot pe atâta putere avea să aducă mare primejdie în Cetatea furnicilor. Asta dacă Piatra cea minunat de frumoasă ar fi intrat în stăpânirea unei singure furnici! Între Vrăjitoarele acelei vremi era Marea Farmazoană, cea care însuma toată înțelepciunea Lumii vietăților de pe Pământ și care întemeiase în lumea noastră, a furnicilor, Ordinul înaripatelor fără de aripi. Învățăcelele sale, după multă carte și pricopsire cu multă minte, în care intrau mai ales învățăturile cele solomonice, după multe cercări istovitoare, pe care nici exercițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știe că șoriceii au trupul moale și pătrund cu ușurință prin orificii foarte mici; paznicul se întoarse să-și reia bărbieritul, dar se întrebă iar: de ce are craniul ăsta o găurică? el știa: nu era naturală, în pământ nu există vietate care să atace astfel un craniu; și-a terminat bărbieritul, s-a îmbrăcat și s-a dus cu el la poliție; cum el știa cine și în ce an fusese îngropat acolo, nici trei zile nu i-au trebuit judiciarului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
celor de artropode și o coadă lungă musculoasă încolăcită pe gâtul lui Russ Jorden. Semăna cu un limur mutant, cu o carapace suplă. Corpul tresăltă ca o pompă. Dar nu era nicicum mașină, era un organism fără nici o îndoială, o vietate cât se poate de urâtă. Ochii copilului se umplură de lacrimi și, de această dată, nu reuși să se stăpânească. 3 Liniștea din apartament nu era deranjată decât de sunetul ecranului video din perete. Nebăgând în seamă spoturile publicitare, Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în raport? Ea dădu din cap, incapabilă de a mai scoate vreun sunet. Fascinat, reprezentantul Companiei se apropie de unul din cilindri și se aplecă; fața-i aproape că atingea sticla. ― Atenție, Burke! strigă Ripley. Abia își lansase chemarea că vietatea captivă sări și se lovi de peretele tubului de stază. Surprins, Burke sări înapoi. Un apendice subțire și cărnos țâșnise din partea ventrală a corpului turtit în formă de mână, evocând un fragment de intestin cu capătul ascuțit, care aluneca precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
urlă și se dădu înapoi, luând cu el în cădere și încărcătoarea. Când cei doi titani se prăbușiră, întregul buncăr se învârti în ochii disperați ai lui Ripley, dar rămase lipită de scaun datorită chingilor de siguranță. Mașina, biomecanoidul și vietatea umană se rostogoliră în puțul rectangular al sasului. Încărcătoarea căzu peste extraterestru, strivind o parte din torsul său și imobilizându-l sub greutatea ei. Acidul se scurgea din corpul creaturii rănite. Ripley manipula cu disperare comenzile aparatului. Acidul șiroind ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Îmi era o frică teribilă că mă va mușca; îmi spusese cineva că e veninos, dar cel mai mult mă chinuiam întrebându-mă cine mi l-a trimis în cameră, ce vrea să-mi facă și care-i aici secretul? Vietatea se ascundea sub comodă, sub dulap, se târa prin unghere. M-am așezat pe un scaun și mi-am tras picioarele sub mine. Ea traversă iute camera în diagonală și dispăru undeva, în apropierea scaunului meu. Mă uitam îngrozit împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot din zbor, și-a purtat-o prin bot, parcă încercând s-o înghită. Pielea scorțoasă a trosnit între colții ei; coada animalului și labele, care ieșeau dintre fălcile cățelei, se clătinau cu o iuțeală îngrozitoare. Deodată Norma schelălăi jalnic: vietatea apucase totuși s-o muște de limbă; lătrând și schelălăind de durere, își descleștă fălcile și am văzut că reptila sfârtecată încă i se mai zbătea de-a curmezișul botului, prelingându-i pe limbă, din trupul ei aproape strivit, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Pentru a satisface trebuințe nouă un popor trebuie să aibă timp a-și apropria calități nouă, căci calitățile pe cari le-a câștigat în trecut sânt bune pentru condițiile de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci va pieri; nu poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii, deci și poporul, sânt rezultante a două principii contrarie, întîi a principiului eredității, cel convservator
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urechii”, „nervii atleți negri serpentine afișe”, „lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul ș...ț împletește o beteală din vânturile bolnave”, „Marea își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
introduce în abundenta imagistică a poetului o nuanță de desuetudine: panglicile, fundele, beteala etc. sunt, oricum, în exces. Dacă redeschidem volumul Plante și animale (dar lucrul e valabil pentru toate cărțile) dăm iarăși peste versuri precum: „fiecare privire o beteală”, „vietățile sunt funde în părul apelor”, „anotimpul înaintează în beteală ca un mire”... Le contrabalansează într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bâlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
moral]. Deci, între o țestoas] Carettochelys insculpta și o floare de waratah shrub este preferabil s] alegem salvarea țestoasei, desi ambele viet]ți sunt valoroase din punct de vedere moral. Prima are totuși o important] moral] mai ridicat] fiind o vietate mai complex]. În acest caz, criteriul amintit are rol de amplificator: cu cât este mai complex] o vietate cu atât este mai important] din punct de vedere moral. Luând un alt caz ca exemplu, o plant] este de preferat a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țestoasei, desi ambele viet]ți sunt valoroase din punct de vedere moral. Prima are totuși o important] moral] mai ridicat] fiind o vietate mai complex]. În acest caz, criteriul amintit are rol de amplificator: cu cât este mai complex] o vietate cu atât este mai important] din punct de vedere moral. Luând un alt caz ca exemplu, o plant] este de preferat a fi salvat] în detrimentul țestoasei, pentru simplul motiv c] doar cea dintâi își poate îndeplini funcția ecologic], pe când cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai puțin evident, ființele umane sunt valoroase prin caracteristicile pe care le posed] și care nu dau naștere la interese, la situații care presupun o anumit] miz]. Spre exemplu, se poate argumenta c] oricine are proprietatea de a fi o vietate complex] este în mod implicit valoros, altfel spus, exist] o rațiune moral] de a conserva acea vietate doar pe baza valorii ei, independent de utilitatea pe care ar putea-o avea. Atracția exercitat] de etică uman] ne împinge spre etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naștere la interese, la situații care presupun o anumit] miz]. Spre exemplu, se poate argumenta c] oricine are proprietatea de a fi o vietate complex] este în mod implicit valoros, altfel spus, exist] o rațiune moral] de a conserva acea vietate doar pe baza valorii ei, independent de utilitatea pe care ar putea-o avea. Atracția exercitat] de etică uman] ne împinge spre etică drepturile animalelor și poate chiar dincolo de aceasta. (Argumentul este dezvoltat de c]tre Lori Gruen în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că deținând un bine în sine; spre exemplu, binele unui copac este promovat prin furnizarea unor substanțe nutritive menite s]-i permit] o înflorire conținu] și lezat prin privarea de aceste substanțe. Beneficiul unei plante este determinat prin genul de vietate c]reia îi aparține, prin tipul de organizare biologic] pe care il reprezint], de rolul pe care aceasta îl are ca parte a unui întreg. Plantele posed] un bine în acest sens, dar acesta nu constituie un argument destul de solid
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate spune c] sunt interesate de pl]cere și de evitarea durerii. Respectul pentru acest interes de bâz] este central în etică utilitarist]. Criteriul senzitivit]ții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este mai r]u s] ucizi o vietate care posed] aceast] facultate decât una care nu o posed]. Omorârea unei ființe care are aceast] capacitate, chiar și atunci când ea este lipsit] de durere, priveaz] ființă respectiv] de posibilele pl]ceri pe care le-ar fi putut tr]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experiențele pe care le-ar fi putut tr]i, dintre care unele ar fi fost pl]cute. Folosirea acestui criteriu nu ridic] o problem] moral] serioas] în cazul avorturilor timpurii, cel puțin din perspectiva impactului asupra f]tului. Că o vietate care nu are inc] senzații, f]tul din primul trimestru nu are un interes în continuarea vieții. La fel ca ovulul nefecundat, f]tul din primul trimestru poate deveni o ființ] senzitiv]. Dar aceasta înseamn] c] are capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se comport] ca si cum ar vedea, auzi și simți foarte bine. Dac] criteriul este senzitivitatea, atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba despre a distruge o alt] vietate care își revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lupta pentru a și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]