1,711 matches
-
viitorul se ruinează Încă Înainte de a fi construit un fapt recunoscut de arhitectura postmodernă care ne rînjește sfios sau demonic atunci cînd citează ruine din alte timpuri și spații! În America nu există clădiri doar pasaje care leagă Între ele viiturile migratoare cea mai perenă arhitectură fiind exact cea care se mișcă dimpreună cu aceste viituri de la o viitoare ruină la alta adică autostrăzile și șoselele suspendate iar mașina este singurul nostru adăpost arhitectura dorinței redusă la pîntece un pîntece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ne rînjește sfios sau demonic atunci cînd citează ruine din alte timpuri și spații! În America nu există clădiri doar pasaje care leagă Între ele viiturile migratoare cea mai perenă arhitectură fiind exact cea care se mișcă dimpreună cu aceste viituri de la o viitoare ruină la alta adică autostrăzile și șoselele suspendate iar mașina este singurul nostru adăpost arhitectura dorinței redusă la pîntece un pîntece În tranzit de la un niciunde către un altul! Întristat de propria-i viziune și detectînd satisfacția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fără să știe de ce într-o uriașă revărsare de suferințe. Păstrăm încă șansa, pentru că mai sunt cuvinte care n-au fost siluite sub marele și greul zăbranic al lungii nopți românești, însă va trebui curățat de mâl și de alte viituri întregul lexic, pentru că multe cuvinte au fost compromise. În ,,Ce blestem ne-ai trimis, Doamne” ...de mor copiii în fașă, de intră în noi corabia morții, de mor cântecele venite din moși strămoși, cere Divinității... „revarsă vechea dragoste a fratelui
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
-s liberi... Așa a fost la colonia din Salcia, care era o colonie de exterminare, o colonie de sacrificiu. Fuseseră și-nainte, muriseră ăia Înecați la diguri... i-au Înecat acolo cu sacii În valurile Dunării și i-a luat viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia, pe care i-a condamnat pentru crime Împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus În posturi mari... Erau și momente În care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca o viitură prevestitoare, în aer, din ce în ce mai acaparantă, mai palpabilă, concretă, izolată și ea în singurătatea fără de leac, a unor clipe dilatate nefiresc, relativist și devitalizant, într-un căscat ca de hipopotam al Timpului. Acum, când melanjul evenimentelor oribile și extraordinare ce s-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din sfeșnice, Lucică pune mâinile pe piept și se lasă frumușel în tron, pe perna de dantea, unde se liniștește de-a binelea. Vine ceva, spre noi. Prin văzduhuri... Un șuvoi. O potopenie. O beznă. Ca o revărsare... Ca o viitură neagră uriașă, mocirloasă și amară, rea. O vâltoare nămoloasă, care îneacă, care puhoiește, care șterge tot. Trecut, prezent și ce-o fi după... Feriți, din calea ei! Feriți, mă! Ferește-te! Ferește! Dă-te! Pleacă de la picioarele mele! Pleacă! Lasă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de sînge. Gros-plan-urile detaliau minuțios, cu o secretă voluptate, dar și evidentă satisfacție profesională, nu doar beregata ruptă a doamnei Agneta, În care se deschidea o gaură de carne Întunecată, cu marginile ferfenițite, ci și șuvoaiele de sînge amintind de viitura unui fluviu ieșit din matcă, iar traveling urile urmăreau insistent dîrele lucioase, uscate, pînă În cele mai ascunse cotloane ale Încăperii, sub canapea sau strecurîndu-se pe sub ușă, pe hol și mai departe. O pereche de pantofi se Încleiase, de asemenea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
părăsiră cărarea și Începură să urce o coastă abruptă, printre copaci. Înaintau anevoie, cu pași mici, răsuflînd din greu și ținîndu-se de tulpinile arbuștilor ieșiți În cale, pentru a nu aluneca pe stratul de pietriș instabil cărat la vale de viitură. Acolo unde nu Întîlneau pietre, solul era acoperit cu o mîzgă cafenie Încă și mai alunecoasă. Apoi, după ce trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apa Siretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltică pe văile Siretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populație din timpuri străvechi, care
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
adevăr ca într-o casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă și crapă, că vor sau nu. Uneori propria mea conștiință urcă ca viitura, la ideea că omorul ar putea să fi fost prima idee pe lumea asta, și că "Trebuie să ucizi" nu-i de loc "Trebuie să ucizi" ci chiar omul însuși este "Trebuie să ucizi", așa cum trebuie Cerul să fie Cer
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe teritoriul comunei Țibana, 212 Km² pe teritoriul comunei Țibănești iar restul, pe teritoriile comunelor Lungani, Mădârjac și Todirești. Relieful, structura geologică și condițiile climatice au condus la determinarea constituției detritice a bazinului hidrografic, fapt ce determină transmiterea undelor de viitură. Procese și forme actuale de modelare a reliefului înregistrează o dinamică apreciabilă la care contribuie unii factori cum ar fi: structura geologica, pantele de peste 1015° (având în vedere faptul că la o pantă de aproximativ 6° pierderile prin eroziune sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
La domeniile menționate putem să mai adăugăm: exploatarea forestieră, vânătoarea, activități în domeniul silvic. Lacul de acumulare Tungujei Situat pe cursul mijlociu a râului Șacovăț, acest lac are o suprafață de aproximativ 315 ha, și are drept scop diminuarea eventualelor viituri, dar în principal pentru irigații, deficitul pluviometric fiind adesea caracteristic acestei zone. Acest lac antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
bazin. De forma bazinului depinde atât lungimea „drumului” apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate în cursul inferior permit scurgerea bruscă, deoarece apele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate în cursul inferior permit scurgerea bruscă, deoarece apele din precipitații se vor aduna rapid la ieșirea din bazin. Conform varietății formei, unde includem și trăsăturile amintite, bazinele râurilor au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în cursul inferior; IV. bazine dezvoltate uniform; V. bazine ce se îngustează în partea de mijloc. Plecând de la toate aceste elemente, încadrăm Bazinul Bârladului în primul tip (I), întrucât la mijlocul cursului primește foarte mulți afluenți. Cât privește apariția și desfășurarea viiturilor, acest bazin intră la dezvoltare uniformă (b), deoarece nu dispune de un debit puternic de apă și în perioadele cu precipitații abundente, chiar inundații, nu generează viituri bruște, ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I), întrucât la mijlocul cursului primește foarte mulți afluenți. Cât privește apariția și desfășurarea viiturilor, acest bazin intră la dezvoltare uniformă (b), deoarece nu dispune de un debit puternic de apă și în perioadele cu precipitații abundente, chiar inundații, nu generează viituri bruște, ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de bazinul amintit, cel al Siretului, în care se varsă Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de bazinul amintit, cel al Siretului, în care se varsă Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și derulării viiturilor, în perioadele cu precipitații abundente, inundații, se comportă diferit, fie își iese din matcă pe cursul superior (în zona de podiș), fie pe cel inferior (în zona de câmpie). 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona satului Pârcovaci. Aici, terasa de luncă dezvoltată pe partea stângă a noului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona satului Pârcovaci. Aici, terasa de luncă dezvoltată pe partea stângă a noului Bahlui are o lungime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații maxime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și control privind comportarea “in situ”. Lacul de acumulare are un volum de 10 mil. m3 de apă (la debite maxime poate reține până la 15 mil. m3) și se întinde pe 2,5 km lungime pe valea Bahluiului. Pentru atenuarea viiturilor, în amonte de baraj s-au construit 25 de baraje de protecție din beton pe cursul Bahluiului (15), pe pârâul Humosul (6) și pe pârâul Tisa (4). Regimul termic al apei râului Bahlui și a afluenților acestuia în amonte de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o pivniță rece și cu o fântână cu apa despre care se spunea că e cea mai bună din localitate. Da, dar vecinul Sigfried Popescu-Ialomița, nou venit în oraș, și-a construit o vilă numai din oțel și sticlă. "Viitura asta", cum vorbea Julius Zimberlan despre Sigfried Popescu-Ialomița, pur și simplu nu face decât să umilească fără rușine casa mea bătrânească, unde au locuit și părinții mei, și bunicii și cine știe câte generații înaintea acelora! Ceea ce l-a făcut pe Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]