1,712 matches
-
ceea ce el crede că nu mai poate descrie: Ceea ce a venit după ei și douăzeci și patru de ore mai târziu continuă să vină, nu mai e o mișcare umană, ci o forță a naturii ca o maree uriașă, o avalanșă sau viitura unui râu care a trecut peste maluri. În aceste clipe se revarsă în Bruxelles tot așa cum apele înfuriate din Canemaugh Valley au înghițit Johnstown-ul... E asemeni misterului și amenințării ceței care se vălurește înaintând pe suprafața mării" (446). În încercarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propriu - zise, fie de creații pe baza unor apelative de origine maghiară. II NUME DE LOCURI DIN VALEA TROTUȘULUI A. Toponimie majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cauzele turbulenței și formele sale de manifestare În lumea reală, turbulența apare frecvent. De exemplu, uraganele și tornadele care apar în diferite regiuni ale globului sunt turbulențe ale sistemului atmosferic. Cutremurele de pământ reprezintă turbulențe înregistrate în mișcarea plăcilor tectonice. Viiturile, care determină inundații sunt turbulențe ale curgerii normale a apei pe albia unui râu sau fluviu. În economie, crizele economice și financiare sunt turbulențe, deci pierderi de stabilitate în evoluția unor sisteme care funcționau ordonat. Turbulențe se regăsesc în toate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
elemente biogene în segmente, având ca efect final „înflorirea apei”. Ecosistemele acvatice montane sunt supuse la trei surse majore de poluare: • prin ape meteorice (ploi acide); • prin ape industriale și orășenești neepurate; • prin ape agricole provenite din unitățile zootehnice, din viiturile încărcate cu erbicide și pesticide, precum și din greșeli de aplicare a îngrășămintelor chimice. Cele mai agresive substanțe pentru mediile acvatice din apele montane sunt: amoniacul, hidrogenul sulfurat, fenolii, pesticidele, detergenții acizi, sărurile metalelor grele. Aclimatizarea unor specii exotice de pești
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
curios, cum putem să împiedicăm scroafa să urce-n copac, adică renunț area la avioanele lui Băsescu și să-l determinăm să-și întoarcă privirea spre nevoile reale ale poporului. PARTIDELE LOCALE și șefii lor A fost un fel de viitură politică, fără încrâncenări locale și fără prea mare miză pentru locuitorii acestui județ atenți doar la prestația (bună) a Gabrielei Crețu care ne va reprezenta la Bruxelles. Au fost alegeri fără campanii electorale, așteptându-se totul de la bidiviii din frunte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală ! * La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi, 29 noiembrie 2007, Editorial) 236 PRIETENII
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bazin. De forma bazinului depinde atât lungimea „drumului” apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate în cursul inferior permit scurgerea bruscă, deoarece apele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată lungimea lor nu generează viituri bruște, ci doar creșteri progresive și atenuări treptate; c)bazinele dezvoltate în cursul inferior permit scurgerea bruscă, deoarece apele din precipitații se vor aduna rapid la ieșirea din bazin. Conform varietății formei, unde includem și trăsăturile amintite, bazinele râurilor au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în cursul inferior; IV. bazine dezvoltate uniform; V. bazine ce se îngustează în partea de mijloc. Plecând de la toate aceste elemente, încadrăm Bazinul Bârladului în primul tip (I), întrucât la mijlocul cursului primește foarte mulți afluenți. Cât privește apariția și desfășurarea viiturilor, acest bazin intră la dezvoltare uniformă (b), deoarece nu dispune de un debit puternic de apă și în perioadele cu precipitații abundente, chiar inundații, nu generează viituri bruște, ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I), întrucât la mijlocul cursului primește foarte mulți afluenți. Cât privește apariția și desfășurarea viiturilor, acest bazin intră la dezvoltare uniformă (b), deoarece nu dispune de un debit puternic de apă și în perioadele cu precipitații abundente, chiar inundații, nu generează viituri bruște, ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de bazinul amintit, cel al Siretului, în care se varsă Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ci doar unele creșteri progresive, care se atenuează în scurt timp. Spre deosebire de bazinul amintit, cel al Siretului, în care se varsă Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și derulării viiturilor, în perioadele cu precipitații abundente, inundații, se comportă diferit, fie își iese din matcă pe cursul superior (în zona de podiș), fie pe cel inferior (în zona de câmpie). 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adevăr ca într-o casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă și crapă, că vor sau nu. Uneori propria mea conștiință urcă ca viitura, la ideea că omorul ar putea să fi fost prima idee pe lumea asta, și că "Trebuie să ucizi" nu-i de loc "Trebuie să ucizi" ci chiar omul însuși este "Trebuie să ucizi", așa cum trebuie Cerul să fie Cer
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe teritoriul comunei Țibana, 212 Km² pe teritoriul comunei Țibănești iar restul, pe teritoriile comunelor Lungani, Mădârjac și Todirești. Relieful, structura geologică și condițiile climatice au condus la determinarea constituției detritice a bazinului hidrografic, fapt ce determină transmiterea undelor de viitură. Procese și forme actuale de modelare a reliefului înregistrează o dinamică apreciabilă la care contribuie unii factori cum ar fi: structura geologica, pantele de peste 1015° (având în vedere faptul că la o pantă de aproximativ 6° pierderile prin eroziune sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
La domeniile menționate putem să mai adăugăm: exploatarea forestieră, vânătoarea, activități în domeniul silvic. Lacul de acumulare Tungujei Situat pe cursul mijlociu a râului Șacovăț, acest lac are o suprafață de aproximativ 315 ha, și are drept scop diminuarea eventualelor viituri, dar în principal pentru irigații, deficitul pluviometric fiind adesea caracteristic acestei zone. Acest lac antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu o pivniță rece și cu o fântână cu apa despre care se spunea că e cea mai bună din localitate. Da, dar vecinul Sigfried Popescu-Ialomița, nou venit în oraș, și-a construit o vilă numai din oțel și sticlă. "Viitura asta", cum vorbea Julius Zimberlan despre Sigfried Popescu-Ialomița, pur și simplu nu face decât să umilească fără rușine casa mea bătrânească, unde au locuit și părinții mei, și bunicii și cine știe câte generații înaintea acelora! Ceea ce l-a făcut pe Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apa Siretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltică pe văile Siretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populație din timpuri străvechi, care
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
estul Câmpiei Române; în sudul Câmpiei Olteniei și de-a lungul văilor Ialomiței și Călmățuiului se întâlnesc dune de nisip; resursele de subsol sunt petrolul și gazele naturale. AMINTIȚI-Vă definiția luncilor albie majoră, spațiul ocupat de apele râului la viituri. RELIEFUL 35 • Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. • Menționați caracteristicile generale ale câmpiilor. • Localizați Câmpia Română pe harta fizică a României. • Numiți cinci elemente specifice care caracterizează Câmpia Română. • Localizați pe hartă principalele diviziuni ale Câmpiei Române
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se năruie dacă acceptăm părerea majorității analiștilor că Nazwod din 1264 este o transcriere greșită a formei corecte Nazowd, apropiată de toate celelalte variante atestate. Forma Nazowd se poate explica pe baza sl. nasovŭ, „um plutură“, „agest“, cu referire la viiturile dezastruoase, uneori, ale pîraielor mici (cum e Valea Caselor din zonă) umflate de ploi torențiale. Din sl. Nasovŭ a rezultat, prin evoluție normală, rom. *Năsov, iar din acesta maghiarul *Naszó, căruia i s-a adău gat sufixul toponimic maghiar -d
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apă care trec prin co muna Cot nari sunt râul Bahlui și pârâul Măgura. Acestea sunt caracterizate printr un regim de curgere torențial, fapt ce face c a la un regim bogat în precipitații, pe văile pâraielor să se producă viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri, prăbușiri de taluz și inundații. Râul Bahlui izvorăște din Dealul mare Hârlău , de la 500 m. altitudine și are o pantă accentuată până la confluiența cu Bahluiețul (Podul Iloaiei). Acesta străbate teritoriul administrativ al comunei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona satului Pârcovaci. Aici, terasa de luncă dezvoltată pe partea stângă a noului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona satului Pârcovaci. Aici, terasa de luncă dezvoltată pe partea stângă a noului Bahlui are o lungime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații maxime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]