9,837 matches
-
și simptomele încât un diagnostic bazat numai pe date clinice este de obicei imposibil. Cele mai frecvente angine în practică sunt cele virale ce pot fi determinate de: virusuri respiratorii (adeno, influenza, parainfluenza, rhino), virusul respirator sincițial sau alți agenți virali (coxsackie, echo, herpes simplex, Epstein-Barr, citomegalo etc). Alte cauze ale anginelor includ streptococii betahemolitici grup C și G sau mult mai rar: N. Gonorrhoeae, Francisella tularensis, Yersinia enterocolitica, bacterii anaerobe (de exemplu în angina Plaut-Vincent). Din această listă de posibili
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ca volum, peteșii la nivel palatin sau rush scarlatiniform. Totuși nici una din modificările menționate nu este specifică anginei cu SBHGA. Pe de altă parte, lipsa febrei sau prezența unei conjunctivite ce acompaniază o coriză pledează mai mult pentru o etiologie virală decât pentru una streptococică. Testările microbiologice sunt destinate în principal pacienților cu angină ce au elemente clinice și epidemiologice sugestive etiologic pentru SBHGA. Această selecție asigură creșterea procentului testelor pozitive. Deși s-au făcut eforturi pentru includerea unor date clinice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
o durată și în doze care să asigure eradicarea respectivei infecții. În virtutea spectrului și reacțiilor adverse reduse, a costului modest, penicilina rămâne antibioticul preferat pentru pacienții care nu sunt alergici. Concluzii În practică este dificil de a diferenția o infecție virală de un caz de angină steptococică. În sprijinul diagnosticului vin informațiile legate de vârsta pacientului, anotimpul în care intervine, date epidemiologice, semne și simptome specifice. Pentru un episod anginos confirmat de laborator ca având SBHGA drept agent etiologic, se poate
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pot fi activate numai în cazul unor traumatisme sau al desfășurării unor diviziuni celulare pentru înlocuirea celulelor lezate de traumatisme sau care au suferit moarte fiziologică. Când protooncogenele suferă mutație sau sunt activate anormal și amplificate funcțional, în urma unor infecții virale sau translocații cromozomale, ele sunt convertite în oncogene celulare. Neoplazia este o condiție patologică în care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și biologici (infecții virale, evenimente transpoziționale în care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și eficient asupra celulei transformate malign, în condițiile în care procesele reparatorii și cele imunologice sunt alterate și mult mai puțin eficiente, față de cele din celula normală. Și totuși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și unele deoxiribovirusuri, pot fi agenți etiologici ai transformării maligne. Primul care a dovedit implicarea unui virus în etiologia neoplaziilor a fost celebrul virusolog american F.P. Rous, în anul 1911. El a dovedit experimental că sarcomul de găină are etiologie virală. Neoplazia aceasta a primit denumirea de sarcomul Rous, iar virusul care îl produce s-a numit Virusul Sarcomului Rous (VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a primit denumirea de sarcomul Rous, iar virusul care îl produce s-a numit Virusul Sarcomului Rous (VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul cu date experimentale. Cartea sa „Gena marker ancestrală și originea cancerului”, apărută la București, în anul 1982, la Editura Medicală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele specificate de gene virale, așa cum sunt proteinele E6 și E7 ale virusului Polyoma, antigenele T codificate de SV40 și proteinele E1A și E1B ale adenovirusurilor formează complexe moleculare stabile și nefuncționale cu proteine specifice ale celulei gazdă, implicate în reglarea proliferării celulare, cum ar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza unor proteine ce blochează activitatea normală a unor factori celulari cu rol antiproliferativ și care asigură desfășurarea unui ciclu celular normal. Integrarea țintită, de înaltă specificitate, sau randomizată, a genomului viral ADN sau al retrovirusurilor (sub formă de provirus ADN), în nemijlocita vecinătate sau chiar în interiorul unei protooncogene, induce alterarea calitativă și/sau cantitativă a structurii și funcției acesteia sau modifică mecanismele de reglare a activității sale, sub influența promotorilor sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
retrovirusurilor (sub formă de provirus ADN), în nemijlocita vecinătate sau chiar în interiorul unei protooncogene, induce alterarea calitativă și/sau cantitativă a structurii și funcției acesteia sau modifică mecanismele de reglare a activității sale, sub influența promotorilor sau a amplificatorilor (enhancers) virali. Promotorii și amplificatorii virali sunt uneori atât de puternici, încât pot induce stimularea funcțională a unei protooncogene normale, situată la distanță mare, de ordinul miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
provirus ADN), în nemijlocita vecinătate sau chiar în interiorul unei protooncogene, induce alterarea calitativă și/sau cantitativă a structurii și funcției acesteia sau modifică mecanismele de reglare a activității sale, sub influența promotorilor sau a amplificatorilor (enhancers) virali. Promotorii și amplificatorii virali sunt uneori atât de puternici, încât pot induce stimularea funcțională a unei protooncogene normale, situată la distanță mare, de ordinul miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei B, în al cărui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei B, în al cărui genom nu se află oncogene, induce o dereglare a activității genelor celulare, prin interferența reglatorilor diviziunii celulare cu proteine specific virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării anarhice a celulei gazdă. Infecția cu virusuri nu este eficientă pentru inducerea transformării maligne, fiind necesară intervenția și a altor factori de inducție tumorală. Este astfel binecunoscută asocierea, pentru inducerea transformării maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu cel al leucemiei/limfomului cu celule T (HTLV), reprezintă aproximativ 15% din totalul neoplaziilor umane (Ștefănescu și Călin, 1996). Virusurile oncogene ADN se multiplică și lizează celulele permisive. În celulele nepermisive, ciclul de multiplicare a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN viral (fig. 17.2). Molecula de ARN (genomul viral) este revers transcrisă în cADN sub acțiunea reverstranscriptazei și se integrează în ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN viral (fig. 17.2). Molecula de ARN (genomul viral) este revers transcrisă în cADN sub acțiunea reverstranscriptazei și se integrează în ADN celular ca provirus. Ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN viral (fig. 17.2). Molecula de ARN (genomul viral) este revers transcrisă în cADN sub acțiunea reverstranscriptazei și se integrează în ADN celular ca provirus. Ca și elementele transpozabile de la Drosophila melanogaster și de la drojdie, molecula de ARN a retrovirusului prezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]