8,047 matches
-
arată într-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindcă le cunoaștem credința arătată față de noi.» Odată cu începutul secolului al XIX-lea se perpetuează în istoriografia târgumureșeană informația legată de prezența unei capele ortodoxe ridicate de Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat în stil bizantin, presupunând că a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
repetate rânduri, incendiat și prădat, ba de tătari, ba de armatele otomane sau/și de cele habsburgice. În anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit și incendiat orașul, ca represalii pentru participarea populației sale la luptele duse de Mihai Viteazul împotriva stăpânirii habsburgice. „Atunci, în ziua de Sf. Laurențiu a anului 1601 - consemnează în memoriile sale cronicarul Nagy Szabó Francisc - mercenarii lui Basta au atacat și prefăcut în cenușă mănăstirea, biserica, turnul și școala.” Frânturi dintr-o informație, după părerea
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
sa. Acesta trecuse, însă, deja la cele veșnice. Ne vom documenta mai amplu asupra acestui capitol, pentru a vă informa.) Iată, însă, că ceea ce nici Evul Mediu sângeros, nici măcar comuniștii nu au îndrăznit să distrugă au reușit lichelele postdecembriste. Iconostasul Viteazului, din Cetate, a cărui imagine mai există încă imortalizată într-un album fotografic, și chiar într-un articol al meu din anii trecuți, publicat în „Cuvântul liber”, a dispărut sub șpaclu și straturi de var. Au lucrat și lucrează, cu
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
nu se năruie pentru veșnicie. „Cunoscută cândva și cu numele de «Aluniș», Mănăstirea Plăviceni (n.n. - județul Teleorman) s-a așezat în istorie pe fundamentul unei legende care spune că, pentru a scăpa de turcii urmăritori, doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul, s-ar fi ascuns într-un aluniș din acest loc. - menționează, în ziarul «Lumina», jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
o familie cu îndelungată tradiție militară, în spiritul iubirii de neam și de cinstire a marilor eroi înaintemergători, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa viteazului Domn întregitor de țară se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”, între care, cu cinste, se așază și părintele stareț Teoctist Moldovanu. Frumoasă și demnă de laudă este lucrarea domniei-sale, „Mănăstirea Plăviceni
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
a cireșului în floare, se numește „Cherry Blossom” Prietenii organizează picnicuri, prilej de bucurie și depănare a amintirilor ce-i leagă de ani în șir. Cei care azi își fac timp să admire splendoarea floarilor de cireș sunt urmașii samurailor, viteji și curajoși, care se luptau până la răpunerea dușmanului în numele „Codului onoarei” ale cărui principii le respectau cu sfințenie. Întrucât sărbătoarea “florii de cireș” are loc la date diferite, am avut prilejul să vizitez câteva orașe care se disting prin frumusețea
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
mi-am clădit efemera existență nu se poate ca ele să aibă o destinație ca-n cercurile infernului dantesc ele lasă urme prin toți munții noștri și prin câmpii pe unde și-au urmat pașii Iancu, Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji anonimi ai acestei țări ele curg precum doina prin Tise și Pruturi, prin Nistruri și Olturi prin Mureșuri dunărind spre marea cea mare a suferinței noastre deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
efemera existență nu se poate ca ele să aibă o destinație ca-n cercurile infernului dantesc ele lasă urme prin toți munții noștri și prin câmpii pe unde și-au urmat pașii Iancu, Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji anonimi ai acestei țări ele curg precum doina prin Tise și Pruturi, prin Nistruri și Olturi prin Mureșuri dunărind spre marea cea mare a suferinței noastre deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul nostru de rai
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
culoarea albă a zidurilor cetății medievale, clădite din piatră, din latina „albus” și Iulia, de la cuvântul unguresc „gyula”. La sfârșitul epocii renascentiste, la curtea de la Alba Iulia a existat o adevărată dinastie de principi „apuseni" - Bathoreștii. În anul 1595 Mihai Viteazul a obținut două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, prima la Călugăreni și a doua la Giurgiu, în urma lor încheindu-se pacea favorabilă Țării Românești și asigurându-se astfel, o anumită stabilitate în zonă, fapt care i-a permis voievodului cucerirea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Ci unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă, iar altul degrabă îi tăie capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul", așa este descrisă de către cronicarii români uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, la Câmpia Turzii, în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul", așa este descrisă de către cronicarii români uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, la Câmpia Turzii, în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei țări românești, iar uciderea lui a lungit timpul de așteptare a următoarei Uniri. În Istoria românilor prin călători Nicolae Iorga amintește de faima
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei țări românești, iar uciderea lui a lungit timpul de așteptare a următoarei Uniri. În Istoria românilor prin călători Nicolae Iorga amintește de faima lui Mihai Viteazul, punând retoric întrebarea dacă ar fi fost posibil ca un popor să se bată cu oastea care avea în mijlocul ei steagul dușmanului trimis din Constantinopol, „fără dovada de energie națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
dacă ar fi fost posibil ca un popor să se bată cu oastea care avea în mijlocul ei steagul dușmanului trimis din Constantinopol, „fără dovada de energie națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși domnia lui Mihai Viteazul?” Alba Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei a treia, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și ne-a dus să vizităm locul unde au fost
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte românești, și-au pus în serviciul idealului național sufletul lor și forța lor ... ”. *** Era în anul 1943. Serbarea de sfârșit de an. Învățătoarea mă îmbrăcase în
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
îl privi în ochi, văzu o furie demonică, iar armăsarul acestuia parcă arunca flăcări pe nări. - Înainte, Măria Ta! - strigă cavalerul și se avântă cu și mai mare înverșunare în luptă. Între timp, domnitorul fu înconjurat de oștenii săi. - Înainte, vitejii mei! - tună vodă de răsună valea și asaltară din nou oastea otomană. A fost o luptă crâncenă. În cele din urmă dușmanul îngrozit de furia cu care luptau valahii, a bătut în retragere. Pe coline, pe un roib ce se
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
doar din „Apus” răsare/ Tu ai ajuns o biată urgisită// Privești tăcută la migrații sumbre/ Străjerii tăi au adormit în front/ Pe cerul tău au năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
anglo-saxoni și pravoslavnicii 1944 și 1989 se bazează pe o veche aversiune și incompatibilitate cu Sfântul Imperiu Roman, Europa Centrală, UE, dar care este singura șansă a emancipării românilor fără patronajul greco-slav, după cum s-a văzut la Unirea lui Mihai Viteazul la 1600, la Unirea cu Roma în 1700, la Revoluția din 1848, la Unirea Principatelor din 1859, la proclamarea Regatului în 1881, la Marea Unire din 1918, la eliberarea din Lagărul rusesc în 1989 și la aderarea la UE 2007
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
directă cu frații lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul timpului un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin, autoarea îndeamnă: „Aprindeți lumânări pe Caraiman!” acolo unde stau de veghe Sfinxul și Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor întinsă, / Iar tu, înscris în calendar” (Lacrima Primei Uniri). Și lui Avram Iancu îi cântă un imn, Virginia Vini Popescu: „Cu Horea-n
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
pentru Timpul și Convorbiri literare, pentru cuțitul lui Pintea și pana lui Cantemir, pentru diminețile răcoroase ale Retezatului, pentru ironia lui Caragiale și urechile lui Birlic, pentru înălțimile reci ale Babelor, pentru Dealul Feleacului și monahia Teofana (mama lui Mihai Viteazul), pentru Dimineți cu ferestre deschise, Sara pe deal și „nopțile” lui Macedonski, pentru ochii umezi și povstirile bunicii mele, pentru țarina moțească, bătuta moldovenească și Perinița, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Țichindeal și Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
ce vâslesc/ Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt/ Clădit și-n piatră și-n cuvânt./ Cuvântul românesc, rostit/ În slujbe de altar sfințit/ Prin nobili ctitori, mari bărbați,/ Eroii noștri legendari,/ Semeți, viteji, cu brațe tari,/ Încununați/ Cu creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
ce vâslesc / Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt / Clădit și-n piatră și-n cuvânt. / Cuvântul românesc, rostit / În slujbe de altar sfințit / Prin nobili ctitori, mari bărbați, / Eroii noștri legendari, / Semeți, viteji, cu brațe tari, / Încununați / Cu creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
negre suflete ce-n viață îi țineau pe cei din Ku-Klux-Klan. Iar marile metrese și însoțitoarele nobililor romani, la recunoscutele orgii de prin cetatea Roma, se-nfășurau în voaluri albe. Ca pentru a se asorta cu "cearșafurile" aruncate pe umerii „vitejilor” războinici cu negre gânduri de trecere în negrul iadului pe acela ce fusese Cezar..., îmbrăcat în alb! Revenind mai aproape, în timp, să nu uitați că albul a fost părăsit de miresele timpurilor moderne pentru a nu fi în disonanță
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
în țara lui Mărțișor! Ai promis că ne dai binecuvântarea și ajutor pentru drum! Soare-Împărat se uită la frumoasa lui prințesă mirat: - Am promis? Da... am promis! Bine, fiți binecuvântați și mergeți în drumul vostru! - Dar nu-mi dai niște viteji care să mă apere de dușmani? - Te însoțește un viteaz și bravul nostru căpitan cu garda lui. - Nu-i de ajuns, tată! Mărțișor nici măcar nu este înarmat. Dă-i armele tale, dă-i paloșul tău fermecat! - Bine! Am să-i
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
și ajutor pentru drum! Soare-Împărat se uită la frumoasa lui prințesă mirat: - Am promis? Da... am promis! Bine, fiți binecuvântați și mergeți în drumul vostru! - Dar nu-mi dai niște viteji care să mă apere de dușmani? - Te însoțește un viteaz și bravul nostru căpitan cu garda lui. - Nu-i de ajuns, tată! Mărțișor nici măcar nu este înarmat. Dă-i armele tale, dă-i paloșul tău fermecat! - Bine! Am să-i dau lui Mărțișor armele mele din tinerețe și pe bătrânul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]