1,808 matches
-
sale, să adreseze vreun mesaj nației. Principal vinovat de ascensiunea naționalismului xenofob în România, dl. Constantinescu n-are altceva mai bun de făcut decât să înalțe o altă șleahtă de burtoși la rangul de generali! Oare pentru ce fapte de vitejie? Doar pentru că sub ochii lor vigilenți România a devenit țara tuturor posibilităților? Pentru că aici, la poalele Carpaților, nu trebuie să te mai mire dacă, din senin, te trezești cu o ghioagă în cap? Sau dacă, întorcându-te seara acasă, o să
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
băsescian. Pe-atunci, domnul președinte încă nu învățase să plângă... În orice caz, a fost cel de-al doilea plâns al președintelui, ceea ce alți președinți, cum ar fi Ion Iliescu și Emil Constantinescu, n-au făcut-o... l Cu toată vitejia ei expresiv-verbală, împestrițată de-a lungul timpului și de-a latul televiziunilor cu o grămadă de intonații ironico-înțelepte, Ministerul Culturii și Cultelor păstorit de către doamna ministru Mona Muscă, este singurul cu actele de predare-primire încă neperfectate... Publicarea culegerii de materiale
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
nu le era îngăduit să se întoarcă vii din luptă, fără biruință. Tuz Okcean vedea pentru prima oară pe doi dintre ei. - Sunt neînfricați, spuse Sadedin cu admirație, mai ceva decât dalkâlâcii. - Sunt tare încrezuți, zise astrologul. - Sunt încrezuți pentru că vitejia lor le-a adus privilegii binemeritate, spuse Sadedin. - Adevărat că nu li se îngăduie să se întoarcă învinși?, întrebă Tuz Okcean. - Așa e, răspunse tăios Sadedin. Dacă se întorc sunt măcelăriți chiar de camarazii lor... Am asistat odată la un
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
bărbătești apăsând pedala de accelerație, imprimând o viteză din ce în ce mai mare automobilului, de obicei marcă străină... La refugii, nu prea lua în seamă trecătorii imprudenți, claxona intempestiv... Gata - aproape că intrarăm în matriarhat!... Adio războaie.... adio fapte de arme și bravuri, vitejii!... Bărbații lenevsc la cafenele, ori întinși în pat, femeile au început să-i deteste, ei nu mai sunt buni decât să le... natura nerenunțând la drepturile ei care au înmulțit omenirea... Ori fac politică. Se uită sus la stele, descoperă
Amprente by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5831_a_7156]
-
vreme, recunoaștem cu toții. Aflându-mă într-o stare neobosită, și încă optimistă, continui(u ?) căutarea unei emisiuni de televiziune care să ne scoată din toropeală, fiindcă începusem să credem, mai ales cu prietenul Haralampy, că dorința de luptă a poporului, vitejia sa în momente grele și iubirea de patrie, au fost băgate deja în ghiveciul globalizării al cărui bucătar-șef ni-l imaginam a fi brigandul Procust din Atica. Dar nu: reportajul din ziua de Sf. Ilie, transmis la televiziune de la
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
presă în România. Soacra lui Haralampy, strănepoată energică a Fraților Jderi*) și descendentă a lui Ștefan cel Mare în lupta de la Soci când domnitorul prinsese o turcoaică și... încă nu i se stabilise statutul de sfânt, care a traversat cu vitejie itinerarul ortodoxism-baptism-protestantism stabilindu-se în final spre pocăință și purificare în oastea yoghistă a lui Gregorian Bivolaru, a spus repede și cu adâncă evlavioșenie: -Videți, măi copchii, aice îi lucrarea Domnului... Se referea, desigur, la înțepenirea imaginii. Ne-a cuprins
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce-i constrânsă numai iarbă să devore, dârză poate fi și ea... Dintre cei ce pasc gazonul, tauri, boi, viței, juncane, ca pe-o moale catifea, sau fânețele pârlite în prerii americane
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
e în roua tremurată-n vîrful firului ierbii, pe plasa țesută-nde- sat de paianjeni răscopți, da, cumplită afacere e în rouă, prieteni, teribili prieteni... frați de portocală desfăcută-n felii mustoase, gustoase, mirositoare naiv și parșiv în nările lacome de vitejii, de isprăvi în miezul unui basm de-a pururi neterminat... Și-am tăcut. Apoi am șoptit cu multă, poate prea sîrguincioasă speranță: zgîrie-mi viața pe un cristal dilatat peste muchii, iubito, tu cea cu nume, cea fără nume... Și iar
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
Eugen Suciu Arta Intonații subtile ale fricii și entuziasmul abstract al unui nod în gît două ipoteci pe o singură respirație Frica Înconjurate de nimic și de spaimă unele cuvinte îmi par lipsite de vitejie frica naște halucinații năluci care mai apoi se încarnează în ființa tăcută a menhirilor cînd simte asta ghionoaia iese din bojdeuca ei și pleacă cu tot satul la subsuoară rămîne o apă care se bea singură Leziuni incompatibile cu viața
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
testului. Până aici, nimic ieșit din comun. Sportivii se dopează, ori sunt dopați, de când competiția pentru medalii a devenit o afacere foarte lucrativă. Ba, dacă ne amintim de textele antichității, vom observa că nu puțini atleți legendari comit faptele de vitejie după ce în prealabil îngurgiutaseră niscaiva întăritoare magice! Dacă avem impresia că vreunul din capetele încoronate de la Federația Română de Atletism (FRA) s-a sinchisit de această veritabilă bombă, înseamnă că suntem naivi! Au împăturit tacticos hârtia și, cu gesturi îndelung
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
scop! În 2007, retrăim același scenariu, în forme isteroide. Știind că Vladimir Tismăneanu urmează să revină, în luna iunie, în România, aceiași indivizi, sau urmașii lor direcți, fac apel la formule identice de intimidare. Dacă în urmă cu cincisprezece ani, "vitejii" de la "România Mare" învăluiau limbajul într-o scabroasă armătură voit metaforică ("șobolanul Volodea", "deratizare"), astăzi lucrurile sunt infinit mai grave. Pe adresa Universității Maryland a fost trimisă o scrisoare expediată din București, pe 9 mai 2007, într-un plic ce
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
a adus o pată pe cazier, dar care l-a „curățat“ în ochii comuniștilor. La închisoare nu a fost, dar a „consumat“ în armată trei ani de zile. „M-au luat la armată chiar în toiul războiului“. Fapta sa de vitejie este că a ajuns întreg acasă și camarazii săi sau orice soldat de-aiurea, care a trăit pe câmpul de luptă, știu că acest lucru nu e puțin. Următoarea sa întâlnire cu gloanțele s-a petrecut 45 de ani mai
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
ceea, e bărbat, nu rahat, soția trebuie pedepsită. Se bea votcă și se desface firul suferinței în patru. O scenă mare, de actorie, de teatru, de viață. Bunica nu poate fără Bunicul. Și nici invers. Tot jocul cu telefoanele, cu vitejii fel de fel, cu orgolii și vanități fel de fel este o altă ipostază a iubirii. După partea întîi a spectacolului, mi s-a părut că mă întîlnesc cu ceva sau cu cineva din Un veac de singură tate. Márquez
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
n-ar ține să impună concluzii. Tagma reporterilor iese destul de șifonată: una văd și alta scriu. Așa a făcut, în 1908, un ziarist numit William P. Miller, ale cărui articole îmbrăcau minciunile șefului poliției despre primejdiosul anarhist evreu și despre vitejia cu care el, eroul, îl înfruntase, în bombastice, vandabile, formulări melodramatice. In 1992, în Bosnia, Rora fusese detașat pe lângă un reporter de război american numit tot Miller. Nu din lipsă de imaginație în materie de onomastică, ci, probabil, pentru a
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
chiar sora eroului aviator Tudor Greceanu: "Drumul celor puțini". Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci pentru că acel sânge n-a degenerat după două mii de ani, astfel că ieri acel țăran a uimit Europa întreagă printr-o antică vitejie, luptându-se alături de Regele nostru”. Se bucurase de onoruri: în 1882, Regele Carol I îl decorează cu Medalia Bene Merenti clasa I, iar în 1904, îi decernează Ordinul Coroana României în grad de ofițer; în 1884, primește Premiul “Năsturel Herescu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
dezvăluie multiple noutăți în condițiile unei analize bine fundamentata teoretic; între acestea, plină de interes mi se pare dezvăluirea unei componente "eroice" în strategiile politice practicate de Cantemir (ceea ce Gabriel Mihăilescu numește nașterea și dedublarea dioscurica a eroului, faptele de vitejie ale eroului "legător", respectiv biruința eroului), adică o functie nouă a modelului mitic moștenit sau preluat mai recent după modele clasic, valorizînd politic o paradigmă morală și prin această pregătind apariția marilor proiecții romantice: nașterea eroului (origine divină sau "măcar
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
miroase trecutul. Stau în fața prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită în pat? Între bătrîni, într-o dimineață nepotrivită. Atîrnat. Carnea proaspătă a poeziei Ce s-a întîmplat cu amicii mei, scriitorii "generației 2000"? Parcă o gheară neagră le-ar fi tras dunga neputinței pe creier. Nu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate același material ușor schimbat sau ti- tluri diferite. Eroicele deveniră, astfel, Imnuri de vitejie sau Sursum corda! dobândind fiecare câte un premiu: al �eroilor neamului", al societății �Oituz", al �Crucii roșii", al �Scriitorilor militari" - ca să ajungă la urmă la premiul Societății scriitorilor români, al Academiei Române, al Fundațiilor Regale. (Acțiunea, an. III, nr. 426, 6
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
1) Praful se cațără pe genunchii mei ca o iubită Și cântă la chitară faptele mele de vitejie Toți dușmanii mei au fost îndoiți ca niște cuie Și ascunși în nisip Oriunde privesc Faptele care doresc să se întâmple Intră în luptă împotriva faptelor care nu doresc să se întâmple Și încep să le învingă Oriunde îmi îndrept
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
Dumitru Hurubă Acum vreo două-trei seri, priveam cu prietenul Haralampy la televizor și luptam cu vitejie tradițională împotriva exceselor de mândrie care ne bântuiau, fiindcă Guvernul tocmai o rupea cu tradiția post-decembristă și se ținea falnic de promisiuni... -Ai văzut, bade ?, mi-a țipat brusc prietenul la ureche. Ai văzut ? Ce ți-am ceterat eu că
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
purtată de mase, al căror interes primordial constă în a-și apăra drepturile legale și proprietățile pe cale de dispariție. Tot timpul, sprijinul pe care țăranii îl acordau diverselor bătălii împotriva inamicului străin pornea din speranța reparării nedreptăților, ca recompensă pentru vitejia militară. Tot așa, în aprecierea actului simbolic de unire a celor trei țări românești la începutul secolului al XVII-lea, sub domnia lui Mihai Viteazul nu trebuie ignorat faptul că, tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]