2,529 matches
-
spus că în unele cazuri o influență negativă au asupra unor tineri care, scăpați de sub controlul părinților, de sub controlul școlii și al organizațiilor noastre de tineret, apucă pe căi greșite. Unii ascultă posturile de radio străine, „Vocea Americii”, „Europa Liberă”, vizionează tot felul de filme de aventuri, își formează tot felul de concepții despre viață, despre lume. Deși numărul tinerilor atrași în diferite activități dușmănoase este mic, considerăm că totuși trebuie să li se acorde multă atenție. În ultima vreme s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
inteligente, tablete), care să ruleze virtual trasee variate, foarte exacte, upgradate (oferite de produsele virtuale cum este spre exemplu Google Street View); un monitor cu display (pentru feedback vizual, dar și pentru rularea traseelor oferite e soft. Traseele le poți viziona în timp real în momentul în care alergi pe bandă, ca și cum ai fi parte integrantă a peisajului din traseu, datorită conexiunilor web. Bandă specială de alergat conectată în timp real la mediu virtual upgradat Conform informațiilor de marketing oferite de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat aici, că intenția în sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a viziona un film, de exemplu. Vinovăția apare sub forma intenției doar atunci când persoana se exprimă liberă într-o acțiune caracterizată ca antisocială. Ca formă originară a vinovăției penale, intenția este de două feluri: directă, atunci când autorul prevede rezultatul faptei și urmărește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conținuturilor dintr-un domeniu a valențelor argumentativ-persuasive ale altui domeniu 132; de exemplu, la activitatea de repovestire Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici, se repovestește pe baza imaginilor, se numără cuvinte, silabe etc., se desenează piticii, se cântă Cântecul piticilor, se vizionează fragmente din filmul de desene animate, se dansează, se interpretează diferite roluri etc.; astfel, unei unități tematice de conținut (aici, lumea poveștii) i se subordonează unități științifice (de specialitate) de conținut, incluse în domenii diferite: al literaturii/comunicării, al matematicii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se citește explicația asociată unei imagini care i-a plăcut unui anumit copil din enciclopedia ilustrată, sunt arătate imagini din atlasul zoologic în cadrul activității de Cunoașterea mediului, sunt discutate informațiile reținute de copii din filmul documentar pe care l-au vizionat, din emisiunea de știri de aseară, sunt citite de pe internet informațiile referitoare la posibilitatea de achiziționare/comandare a unor jocuri cu litere și imagini pe care și le doresc copiii la grădiniță; copiii arată, prin desene, ce au reținut din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de aseară, sunt citite de pe internet informațiile referitoare la posibilitatea de achiziționare/comandare a unor jocuri cu litere și imagini pe care și le doresc copiii la grădiniță; copiii arată, prin desene, ce au reținut din filmul despre protejarea naturii (vizionat în cadrul activității de Educație pentru societate) etc.; crearea de contexte favorabile manifestării preșcolarilor ca emițători, chiar creatori de mesaje de tip informativ: educatorul/educatoarea transmite unui copil o serie de 2-3 informații, iar acesta trebuie să le prezinte colegilor de la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de origine nobiliara. Prima reprezentare a operei I due Foscari la Londra a avut loc la Her Majesty’s Theatre pe 10 Aprilie 1847. În Statele Unite premieră operei avea să aibă loc la Boston pe 10 Mai 1847. Parisul a vizionat pentru prima dată această operă în Decembrie 1846 la Théatre des Italiennes. În epoca modernă opera I due Foscari va fi reprezentată ocazional. La Scală va monta opera în 1988 cu participarea baritonului Renato Bruson, o versiune care este disponibilă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Presedintele Grévy l-a recompensat cu titlul de Mare Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare. Festivalul anual de la Verona a fost inaugurat în 1913 cu o producție plină de culoare cu opera Aida - o producție care se poate viziona și în zilele noastre. În secolele 20 /21 opera Aida a continuat să facă parte din reprtoriul standard al principaleleor scene de operă din lume. Ea se situează pe locul 13 pe lista celor mai reprezentate opera în întreaga lume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a părăsit salonul BLEU CLAIR, totul petrecându-se în cea mai deplină liniște. Ca un aspect edificator, un distins martor la incident a remarcat în fața Curții, sub jurământ, că a avut impresia că se află într-o sală de cinematograf vizionând un film mut. Chiar așa a declarat în fața Curții acel distins martor și trebuie precizat că nu a fost nici el un fitecine, având drepturi depline de a frecventa exclusivul SALON BLEU CIEL din luxosul CLUB ROYAL, fapt pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
desființăm doar pentru că o atare specializare nu este „profitabilă” așa cum este facultatea de economie sau de drept? Ce Înseamnă „profitabil” În termeni culturali și spirituali? E același lucru ca În viața economică? Nicidecum. Iată de ce o politică educațională integrală și vizionară pe termen lung trebuie să fie atentă la astfel de evoluții. „Profitul” educațional nu este numaidecât material, vizibil, detectabil imediat prin „prețul” la care este recompensată o competență sau alta. „Plusvaloarea” educațională este foarte difuză, evanescentă, de profunzime și de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de Serviciul de Teste Educaționale, 1990). 64% dintrecopiii de clasa a VIII-a declară că petrec mai mult de trei ore pe zi în fața televizorului (idem). Persoanele care au atins vârsta de 70 de ani au petrecut aproximativ 7 ani vizionând programele TV (Studiul realizat de Academia Americană de Pediatrie, 1990). Un studiu realizat în SUA în 1992 arăta că până la vârsta de 18 ani un tânăr a văzut, prin intermediul televizorului, circa 200.000 de acte de violență, ceea ce generează frică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
răzbunare a insultelor și ofenselor de a obține dreptatea și toate lucrurile dorite de la viață. Mecanisme psiho-sociale ale perceperii violenței de către copii În funcție de variabila vârstă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi ca și adulții (peste 50 dintre elevi vizionează emisiunile TV seara, intrând împreună cu adulții în aceeași categorie a marelui public), deoarece: - contextele de vizionare sunt diferite; - modul de a accepta programele și sensul atribuit conținutului acestora diferă față de adulți, întrucât capacitățile cognitive, empatice diferă de cele ale adulților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un canal israelian intitulat „Baby TV”). Pe de altă parte, mulți gânditori acuză raritatea canalelor TV (în afara celor de desene animate) destinate special copiilor de vârstă școlară, adolescenților și tinerilor, ceea ce are ca efect că, în medie, 80% dintre emisiunile vizionate de copii sunt adresate, de fapt, adulților. Anchetele noastre confirmă această constatare prin evidențierea situării vârfurilor de audiență TV ale elevilor în intervale orare în care predomină emisiunile pentru adulți, inclusiv în prime time (sau „prima parte a serii”): peste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
adresate, de fapt, adulților. Anchetele noastre confirmă această constatare prin evidențierea situării vârfurilor de audiență TV ale elevilor în intervale orare în care predomină emisiunile pentru adulți, inclusiv în prime time (sau „prima parte a serii”): peste 50% dintre elevi vizionează emisiunile TV seara după orele 19; circa 32% după amiaza între orele 13-19, iar 17% dimineața între orele 6 și 13. În cazul copiilor de 7-10 ani, peste 97% privesc zilnic la televizor atât în zilele de lucru cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
două categorii: audiența TV și efectele expunerii elevilor la emisiunile de televiziune. Din prima categorie de rezultate reiese că elevii sunt mari consumatori de televiziune atât în zilele de lucru, cât și, mai ales, în week-end (peste 50% dintre ei vizionând TV peste trei ore zilnic și peste 66% vizionând TV peste 3 ore zilnic în zilele de week-end). Circa o treime dintre elevi urmăresc peste 4 ore zilnic emisiunile de televiziune, structura audienței fiind diferită în funcție de grupa de vârstă, gen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisiunile de televiziune. Din prima categorie de rezultate reiese că elevii sunt mari consumatori de televiziune atât în zilele de lucru, cât și, mai ales, în week-end (peste 50% dintre ei vizionând TV peste trei ore zilnic și peste 66% vizionând TV peste 3 ore zilnic în zilele de week-end). Circa o treime dintre elevi urmăresc peste 4 ore zilnic emisiunile de televiziune, structura audienței fiind diferită în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul urban-rural. Influența televiziunii este mai puternică în ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o ușoară evidențiere a băieților în cazurile extreme, respectiv de vizionare TV cu o frecvență de peste 4 ore zilnic și de vizionare mai rar decât zilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14 ani, fetele manifestă o tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi de 7-10 ani, băieții sunt cei care manifestă o tendință ușoară, de a viziona mai mult decât fetele, emisiunile TV (vezi graficul 2). Graficul 2. Frecvența urmăririi în funcție de gen Sursa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
decât zilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14 ani, fetele manifestă o tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi de 7-10 ani, băieții sunt cei care manifestă o tendință ușoară, de a viziona mai mult decât fetele, emisiunile TV (vezi graficul 2). Graficul 2. Frecvența urmăririi în funcție de gen Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește perioada de expunere la emisiuni TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zilele de week-end? (în funcție de mediul rezidențial) Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește intervalele de expunere la emisiuni TV se observă că cei din mediul rural tind să vizioneze TV mai mult decât cei din mediul urban în timpul zilei și eventual seara până la ora 22 pe când cei din mediul urban dețin ponderi mai mari în vizionarea TV după ora 22. Canalele TV și emisiunile TV preferate de elevi Pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elevilor de 7-10 ani de Antena 1 și JETX aproape cu același scor de circa 10%. Postul ACASĂ ocupă un loc important pentru toate grupele de vârstă, având o apreciere datorată, se pare, telenovelelor și muzicii. Majoritatea celorlalte posturi sunt vizionate de elevi datorită specificității lor de nișă. Topul primelor 10 canale preferate de cele trei grupuri de vârstă arată tendințe asemănătoare pentru grupele de vârstă superioare și un comportament diferit, orientat preponderent spre amuzament, în cazul elevilor de 7-10 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani și circa 40% dintre elevii de 7-10 ani nu urmăresc publicitatea la TV, ceea ce arată că reclamele nu reprezintă un obiectiv prioritar al consumului de televiziune printre elevi, cel puțin comparativ cu alte emisiuni. De altfel, deși publicitatea este vizionată de majoritatea elevilor, ea nu apare în topul emisiunilor urmărite (preferate) de obicei, de către elevi (vezi graficul 16). Graficul 16. Urmărești publicitatea la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Atitudinea elevilor față de violența transmisă prin emisiunile TV Evaluarea directă a atitudinii elevilor în raport cu actele de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc) vizionate la TV a inclus două dimensiuni: pe de o parte, aprecierea volumului de violență transmisă, prin filme, desene animate și știri în raport cu ceea ce elevii consideră că ar fi necesar și, pe de altă parte, evaluarea efectului sau a influenței scenelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a inclus două dimensiuni: pe de o parte, aprecierea volumului de violență transmisă, prin filme, desene animate și știri în raport cu ceea ce elevii consideră că ar fi necesar și, pe de altă parte, evaluarea efectului sau a influenței scenelor de violență vizionate la TV, așa cum sunt ele percepute de către elevii expuși la acest fenomen mediatic. În ceea ce privește percepția volumului sau conținutului scenelor de violență se observă o situație diferită pe cele trei tipuri de emisiuni TV, respectiv filme, desene animate și știri. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din orașul Slatina care a fost respins de la trei grădinițe pe motiv că avea un comportament violent. Deși bine dotat intelectual, micuțul obișnuia să reacționeze violent în relațiile cu colegii de grădiniță folosind replici și amenințări preluate din desenele animate vizionate la televizor. Poate că un astfel de comportament violent nu este generat numai de televiziune și poate că acesta este un caz extrem. Studiile de specialitate (vezi Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane, Editura Evanghelios, 2005) arată însă că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe grupe de vârstă, diferențiat pe sexe, deoarece vom constata unele comportamente specifice. Copiii între șapte și 10 ani Majoritatea copiilor de șapte și 10 ani urmăresc desene animate în proporție de 88% (ca opțiune primară sau secundară), iar 61% vizionează filme și seriale. La știri se uită mai puțini, 23,4%, dar însoțiți de către părinți. De fapt aproape trei sferturi dintre copiii se uită la televizor împreună cu cineva din familie, dar numai puțin peste un sfert (27%) dintre ei discută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]